‘În ceea ce privește memorandumul care a fost adoptat astăzi, cu privire la deblocarea posturilor din sănătate: este a doua variantă a acestui memorandum, pentru că în săptămânile trecute am avut o primă variantă care aduna, în fapt, solicitările de la toate spitalele din România și, prin aplicarea unor procente de reducere, venea cu propuneri de posturi care să fie aprobate. Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale’, a declarat Ilie Bolojan, marți seară, la Palatul Victoria, la finalul ședinței extraordinare de guvern.

El a explicat că, față de prima variantă, a solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătății să se bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitalele din România.

‘Primul dintre ele este ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului – cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal. Acolo unde, însă, cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există, practic, pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nosocomiale și așa mai departe. Și, deci, aceste spitale au fost sancționate, practic, și li s-au diminuat posturile aprobate’, a arătat Bolojan.

Totodată, el a arătat că al doilea criteriu luat în calcul este legat de gradul de ocupare al paturilor.

‘Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi – asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă, calitatea serviciilor medicale pe care le oferă răspund cererilor cetățenilor și înseamnă că acele paturi sunt folosite judicios. Gândiți-vă că suntem în situația în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că, în fapt, acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor sau pacienților din arealul respectiv și consumă resurse, pentru că dimensionarea personalului, mărimea spațiilor medicale, dotarea cu aparatură sunt făcute în funcție de numărul de paturi aprobate’, a afirmat Bolojan.

Față de cele arătate, premierul interimar a precizat că prin memorandumul adoptat marți seară de Guvern a fost aprobată deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate față de prima propunere de memorandum spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi.

Sursa: AGERPRES

‘Am discutat împreună cu președintele despre licențele pentru producția de interceptoare Patriot și despre alte idei care ar putea fi de ajutor’, a declarat președintele ucrainean pe platforma X, în urma întrevederii cu ușile închise din Biroul Oval, care a durat aproape o oră.

La începutul lunii iulie, președintele Donald Trump își exprimase disponibilitatea de a autoriza Ucraina să producă aceste rachete sol-aer, iar întâlnirea lor are loc în contextul în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei.

Înainte de întâlnire, Volodimir Zelenski își declarase ca prioritatea absolută ‘apărarea împotriva rachetelor balistice’.

Potrivit ONU, iunie a fost luna cea mai mortală pentru civilii ucraineni din aprilie 2022 deoarece Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice, care sunt deosebit de dificil de interceptat.

Doar sistemele americane Patriot sunt capabile să le doboare, însă Ucraina se confruntă cu o penurie critică de rachete interceptoare PAC-3, o lipsă care s-a agravat după declanșarea războiului de către SUA și Israel împotriva Iranului, în luna februarie.

Moscova intenționează să își intensifice atacurile prin desfășurarea unor lansatoare suplimentare de rachete balistice în apropierea frontierei ucrainene și așteaptă noi livrări de astfel de sisteme din Coreea de Nord în luna august, a declarat pentru AFP un înalt oficial ucrainean.

‘Este esențial ca Washingtonul să autorizeze achiziția unui lot de rachete Patriot’, a adăugat sursa, refuzând să precizeze exact câte rachete solicită Kievul și limitându-se să spună că ar trebui să fie ‘suficiente pentru a intercepta ceea ce folosește Putin într-o lună’.

‘Multe vor depinde de starea de spirit a președintelui Trump’, a recunoscut oficialul înainte de întâlnire.

Numai în iulie, Moscova a lansat 120 de rachete balistice și de mare viteză antinavă împotriva Ucrainei – dintre care doar 35 au fost interceptate – potrivit forțelor aeriene ucrainene.

Prin comparație, Rusia a lansat între 250 și 320 de rachete balistice în cursul anului 2024, conform estimărilor experților.

Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, întâlnirea a oferit și o oportunitate de a discuta despre diplomație.

‘Este important ca procesul diplomatic să fie revitalizat’ pentru a pune capăt conflictului, a îndemnat el într-un mesaj pe X.

Întâlnirea a avut loc în ziua în care este programat un omagiu adus senatorului Lindsey Graham – care a murit pe 11 iulie și pe care președintele ucrainean l-a descris marți drept un ‘adevărat prieten al Ucrainei’.

Relațiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump au fost mult timp tensionate și uneori turbulente.

De la revenirea la putere, Donald Trump a oprit în mare parte transporturile directe de arme americane către Kiev, favorizând în schimb programul PURL, care permite europenilor să achiziționeze arme și ulterior să le transfere în Ucraina.

În timpul unei întâlniri memorabile din Biroul Oval din februarie 2025, cei doi președinți s-au ciocnit în fața camerelor de filmat, Donald Trump acuzându-l pe Volodimir Zelenski de ingratitudine și de faptul că ‘se joacă cu al Treilea Război Mondial’.

Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, președintele SUA a arătat o atitudine mai flexibilă față de omologul său ucrainean.

În timpul ultimei lor întâlniri din Turcia, la începutul lunii iulie, el a remarcat că Volodimir Zelenski face o ‘treabă excelentă’.

După întâlnirea de la Casa Albă și ceremonia pentru Lindsey Graham de la Catedrala Națională din Washington, președintele ucrainean este așteptat la Capitoliu mai târziu în cursul zilei pentru a se întâlni cu mai mulți senatori americani.

Se așteaptă ca el să îi îndemne pe aceștia să adopte un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, măsuri susținute de Lindsey Graham și, se pare, aprobate recent de Donald Trump.

În timpul unei întâlniri săptămâna trecută la Manila, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a avertizat pe omologul său american, Marco Rubio, împotriva continuării transporturilor de arme către Ucraina.

Sursa: AGERPRES

‘Legat de greva din sistemul de Sănătate, în primul rând îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de Sănătate. În același timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, legată, în primul rând, de ceea ce s-ar întâmpla dacă Legea salarizării ar fi adoptată. Și precizez, încă o dată, dacă s-ar adopta această lege niciun salariu în sectorul public, niciun câștig în sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările de către miniștrii de resort, cât și de către ministrul Muncii ‘, a spus Ilie Bolojan.

El a subliniat că, dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechității în proiectul promovat de Ministerul Muncii, o bună parte din salarii ar trebui să crească.

‘În mod evident, aceste creșteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești, în așa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat și în anii următori, să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din România și să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase’, a declarat Bolojan.

Pe de altă parte, el a explicat că Legea salarizării unitare, dacă ar fi adoptată în sectorul de sănătate, va aduce și niște provocări, care nu pot fi ocolite.

‘Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienți, așa cum ar fi normal, pacientul trebuind să fie în centrul sistemului. Cea mai mare parte a plății cheltuielilor pe care le fac spitalele se face prin alocări directe de la Casa Națională de Sănătate și două treimi din salariile care se achită în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe și nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienți. Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune să adapteze oferta spitalelor, mărimea secțiilor, tipul acestora, la nevoile pacienților; având asigurate cea mai mare parte din fonduri, nu au acest stimulent și asta înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate (…) O dată ce legea de salarizare ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi, care nu le acoperă costul acestor servicii, în așa fel încât funcționarea spitalelor în anii următori să se facă pe baza serviciilor care sunt prestate către pacienți și fiecare caz care este rezolvat să aducă o sumă din care se suportă salariile la spitale și toate celelalte cheltuieli’, a afirmat Bolojan.

El a subliniat că anumite spitale vor trebui să-și regândească oferta.

‘Spitalele care au adresabilitate (…) vor avea cazuri, vor avea pacienți și totul va fi în bună regulă, dar spitalele care astăzi se bazau doar pe aceste transferuri către ele vor trebui să-și regândească oferta, să-și readapteze secțiile, numărul de angajați, specializările pe care le oferă, în așa fel încât să nu avem secții supraaglomerate, cum avem astăzi, în centrele universitare, în reședințele de județ, și să avem secții care au un grad de ocupare foarte mic în multe alte spitale. Și, practic, așa cum se vede din acest grad de ocupare, ele nu răspund nevoilor populației’, a explicat Bolojan.

Acesta a dat ca exemplu creșterea numărului de paturi de paliație.

‘Am putea avea un număr dublu de paturi de paliație, dar, în loc să avem un număr mult mai mare care să rezolve problemele cetățenilor, avem secții care nu au adresabilitate și, deci, nu răspund nevoilor cetățenilor’, a evidențiat Bolojan.

Sursa: AGERPRES

‘Pentru mine și pentru Guvern nu există interes politic deasupra intereselor României. Iar când în joc sunt fonduri importante care intră în economia țării noastre, nu ne putem asuma riscul unor pierderi mari. Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026 – 2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro. Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de Guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România. (…) Ca să hărțuiască un Guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de Guvern, inclusiv aceasta’, a scris Bolojan, pe Facebook.

El a adăugat că trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații asumate în contul fondurilor europene nerambursabile.

‘PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro. Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege. Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei. (…) În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026 – 2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată’, a transmis prim-ministrul interimar.

Ilie Bolojan a precizat că forma actuală a strategiei a fost convenită cu Comisia Europeană, iar eventuale modificări pot fi echivalate cu neîndeplinirea jalonului PNRR, ceea ce va atrage penalități.

Sursa: AGERPRES

Astfel, prin acest document se deblochează un număr total de 6.850,75 de posturi, distribuite astfel: 6.452 de posturi pentru spitalele finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS); 398,75 de posturi pentru Serviciile de Ambulanță Județene (SAJ).

Cea mai mare parte a posturilor deblocate vizează asistenții medicali și personalul auxiliar, categorii esențiale pentru funcționarea spitalelor și a serviciilor de ambulanță, arată MS.

Structura completă a posturilor deblocate este următoarea: 2.593 posturi pentru asistenți medicali; 2.567 pentru personal medical auxiliar (infirmiere, brancardieri etc.); 1.433,75 pentru medici; 257 posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni, precizează Ministerul Sănătății.

‘Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate și pentru asigurarea continuității actului medical în unitățile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susținerea personalului medical și pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă și fermă’, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Decizia adoptată marți le permite spitalelor și serviciilor de ambulanță să lanseze fără întârziere procedurile de recrutare, menționează sursa citată.

Sursa: AGERPRES

În mesajele trimise, destinatarii sunt informați că ar avea de achitat amenzi de parcare și sunt îndemnați să acceseze de urgență un link. Potrivit reprezentanților administrației locale, mesajele nu au nicio legătură cu Primăria Arad, Recons sau operatorul TPARK, fiind trimise ilegal de persoane implicate în activități de fraudă cibernetică.

Operatorul TPARK a sesizat deja organele de cercetare penală în legătură cu această campanie.

Arădenii sunt sfătuiți să nu acceseze linkurile primite prin astfel de SMS-uri și să nu introducă date personale sau bancare. De asemenea, nu trebuie să dea curs somațiilor sau mesajelor care invocă necesitatea unei plăți urgente.

Informațiile referitoare la parcări trebuie verificate exclusiv în aplicația oficială TPARK. Mesajele suspecte pot fi șterse sau raportate organelor de cercetare penală.