ARADON

CNSAS - date în premieră privind dimensiunea Securității la finalul regimului comunist: 14.629 de angajați; 2.297 erau femei

ARADON — Mon, 14 Sep 2026 15:02:28 +0300

Analiza cuprinde întregul aparat, fiind calculată la un total general de 14.629 de angajați (obținut prin însumarea celor 8.760 de angajați din aparatul central și trupele de securitate cu cei 5.869 de angajați ai aparatului teritorial), precizează CNSAS.

În acest total este inclus și personalul muncitor civil (p.m.c. – aproximativ 1.200 de persoane, fără grad militar).

„Această categorie de personal era încadrată astfel: muncitori calificați și tehnicieni (în atelierele de producție și întreținere a tehnicii operative speciale – reparații echipamente de ascultare, auto, laboratoare foto/chimice), deservire logistică grea (șoferi de transport, personal administrativ pentru clădiri și depozite, specialiști în telecomunicații sau constructori încadrați direct de minister fără grad militar), gospodării anexe, tipografie (personalul care deservea infrastructura extinsă a Ministerului de Interne de pe întreg teritoriul țării), activități de secretariat (dactilografe, secretare)”, informează CNSAS pe pagina de Facebook.

***
Din punct de vedere geografic și operațional Departamentul Securității Statului era împărțit astfel:

* Aparatul central al DSS (București) – 6.023 cadre (41,17% din total)

Concentra cel mai puternic nucleu informativ, tehnic și de analiză din țară. Aici erau rulate marile dosare de spionaj, contraspionaj, filaj centralizat și interceptări la nivel național.

Marile concentrări de forțe în București: Direcția a IV-a (Contrainformații Militare) cu un colos de 1.022 de cadre și Unitatea Specială ‘F’ (Filaj) cu 745 de cadre. De asemenea, unitățile de elită precum USLA (Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă) aveau în Capitală sediul și grosul forțelor (772 de cadre), arată CNSAS.

* Trupele de Securitate – 2.737 cadre (18,71% din total)

Aceasta reprezenta componenta militarizată (infanterie, pază obiective speciale, intervenție în caz de revoltă populară). Deși Comandamentul era localizat în București, unitățile (batalioanele și regimentele de trupe de securitate) erau dislocate strategic pe întreg teritoriul țării (București, Cluj, Timișoara, Ploiești etc.) pentru a asigura controlul rapid în caz de criză.

* Aparatul teritorial (cele 40 de județe + S.M.B.) – 5.869 cadre (40,12% din total)

Asigura controlul informativ direct, ‘la firul ierbii’, pe întreg teritoriul țării.

Securitatea Municipiului București (S.M.B.): avea un efectiv masiv de 557 de cadre, fiind de departe cea mai mare unitate teritorială din țară.

Cele 40 de Inspectorate Județene (S.J.): Împărțeau restul de 5.312 cadre.

Media per județ era de aproximativ 132 de cadre, forțele fiind adaptate la importanța economică și strategică a regiunii (Constanța, Timiș și Prahova depășeau fiecare 260 de cadre, în timp ce județe mai mici precum Ialomița, Covasna sau Sălaj abia treceau de 70-80 de cadre).

***
Din punct de vedere operativ, exista următoarea pondere a angajaților Securității:

* Linia Informații Interne

Direcția I: Concentra un număr relativ restrâns de cadre, având 103 angajați. Centrul acționa ca nucleu de coordonare, analiză și sinteză a informațiilor politice, sociale și culturale. Menirea Direcției I era supravegherea directă a populației sub aspectul conformării ideologice.

* Linia Contrainformații în Sectoarele Economice

Direcția II: Înregistra un nucleu centralizat de 152 de angajați responsabili de marile obiective economice strategice naționale și ministere. În teritoriu asigura supravegherea informativă directă în fabrici, uzine, combinate, IAS-uri și infrastructură economică regională.

* Linia Contraspionaj

Direcția III: Avea o pondere ridicată în structura centrală, cumulând 213 angajați dedicați monitorizării reprezentanțelor străine și rețelelor de spionaj extern.

* Linia operativă ‘T’ (Interceptări și ascultări)

Unitatea Specială ‘T’: Un colos tehnologic de sine stătător la nivel central, operând cu 466 de angajați. La nivel executiv cadrele deserveau direct aparatele locale de ascultare a telefoanelor și control ambiental.

* Linia operativă ‘F’ (Filaj, observație stradală și investigații)

Unitatea Specială ‘F’: Reprezenta una dintre cele mai mari concentrări logistice de personal din structura centrală a DSS, cu un efectiv de 745 de angajați dedicați capitalei și cazurilor de importanță națională.

Cadrele constituiau echipe mobile stradale destinate urmăririi directe a persoanelor considerate periculoase de către regim.

* Linia operativă ‘S’ (controlul corespondenței scrise – scrisori, colete, trimiteri poștale interne și internaționale)

Unitatea Specială ‘S’: Figurează cu un volum semnificativ de personal, fiind o activitate intens centralizată în București – 356 de angajați. În teritoriu activitatea de control al corespondenței se desfășura la nivelul fiecărui Inspectorat Județean prin birouri sau compartimente speciale ‘S’, de regulă amplasate secret în incinta oficiilor poștale județene mari (PTTR).

***
În ceea ce privește personalul feminin existent în DSS la data de 24 septembrie 1988, CNSAS informează că erau în total 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaților.

Acestea erau repartizate astfel:
* Aparat central: 954 femei (reprezentând 15,83% din totalul cadrelor centrale).
* Trupele de Securitate: 254 femei (reprezentând 9,28% din totalul trupelor).
* Structuri teritoriale: 1.089 femei (reprezentând 18,55% din totalul cadrelor din teritoriu).

”Ponderea generală de 15,70% demonstrează că, deși femeile dețineau un rol numeric important pe anumite nișe tehnice și administrative (unde depășeau deseori 25-30% din colectiv), la nivel global întregul aparat de Securitate rămânea o structură controlată și operată în proporție de 84,30% de bărbați. Această disproporție se observă și în ocuparea de către femei a funcțiilor de conducere în cadrul structurilor DSS. La nivel național doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere. Restul de 99,05% ocupau funcții de execuție”, precizează CNSAS.

În total, în întregul aparat (central, trupe și teritoriu) existau 22 de femei în funcții de conducere (11 la centru și 11 în teritoriu).

***
Pe județe efectivele Securității erau distribuite astfel:

** Peste 200 de cadre/ Inspectorat Județean de Securitate:

* S.M. București: 557 cadre (58 femei / 499 bărbați) – de departe cea mai mare unitate din țară
* S.J. Constanța: 285 cadre (50 femei / 235 bărbați) – port strategic, activitate intensă de contraspionaj și control străini
* S.J. Timiș: 271 cadre (49 femei / 222 bărbați) – județ de frontieră sensibil, puternic monitorizat
* S.J. Prahova: 261 cadre (39 femei / 222 bărbați) – nucleu industrial masiv (rafinării, extracție petrolieră)
* S.J. Cluj: 251 cadre (45 femei / 206 bărbați) – centru universitar și cultural de importanță regională
* S.J. Brașov: 212 cadre (34 femei / 178 bărbați) – puternic centru industrial și turistic vizat de regim

** Între 130 și 200 de cadre/ Inspectorat Județean de Securitate – județe cu populație semnificativă sau activități economice importante (minerit, industrie grea, zone de graniță):
* S.J. Dolj: 198 cadre (33 femei / 165 bărbați)
* S.J. Hunedoara: 184 cadre (32 femei / 152 bărbați) – Valea Jiului și combinatele metalurgice (zonă de risc greve)
* S.J. Iași: 182 cadre (35 femei / 147 bărbați) – frontieră estică și centru universitar
* S.J. Bihor: 169 cadre (31 femei / 138 bărbați) – frontieră vestică
* S.J. Mureș: 165 cadre (27 femei / 138 bărbați)
* S.J. Argeș: 161 cadre (28 femei / 133 bărbați)
* S.J. Suceava: 158 cadre (28 femei / 130 bărbați)
* S.J. Galați: 156 cadre (36 femei / 120 bărbați) – combinatul siderurgic și zonă portuară
* S.J. Bacău: 156 cadre (29 femei / 127 bărbați)
* S.J. Arad: 154 cadre (26 femei / 128 bărbați) – nod de frontieră vestic rutier și feroviar
* S.J. Sibiu: 144 cadre (25 femei / 119 bărbați)
* S.J. Maramureș: 134 cadre (23 femei / 111 bărbați)

** Între 95 și 129 de cadre/ Inspectorat Județean de Securitate:

* S.J. Caraș-Severin: 128 cadre (21 femei / 107 bărbați)
* S.J. Neamț: 122 cadre (22 femei / 100 bărbați)
* S.J. Buzău: 114 cadre (20 femei / 94 bărbați)
* S.J. Dâmbovița: 112 cadre (19 femei / 93 bărbați)
* S.J. Mehedinți: 109 cadre (18 femei / 91 bărbați)
* S.J. Brăila: 108 cadre (22 femei / 86 bărbați)
* S.J. Olt: 106 cadre (18 femei / 88 bărbați)
* S.J. Alba: 105 cadre (21 femei / 84 bărbați)
* S.J. Vâlcea: 104 cadre (19 femei / 85 bărbați)
* S.J. Teleorman: 102 cadre (18 femei / 84 bărbați)
* S.J. Gorj: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
* S.J. Vaslui: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
* S.J. Satu Mare: 96 cadre (26 femei / 70 bărbați)

** Sub 95 de cadre/ Inspectorat Județean de Securitate – județe mici ca suprafață/ populație, preponderent agricole sau cu riscuri de securitate considerate minime de către regim:

* S.J. Tulcea: 94 cadre (16 femei / 78 bărbați)
* S.J. Botoșani: 93 cadre (18 femei / 75 bărbați)
* S.J. Vrancea: 91 cadre (16 femei / 75 bărbați)
* S.J. Harghita: 91 cadre (15 femei / 76 bărbați)
* S.J. Bistrița-Năsăud: 82 cadre (16 femei / 66 bărbați)
* S.J. Giurgiu: 81 cadre (14 femei / 67 bărbați)
* S.J. Călărași: 78 cadre (15 femei / 63 bărbați)
* S.J. Ialomița: 76 cadre (13 femei / 63 bărbați)
* S.J. Sălaj: 76 cadre (20 femei / 56 bărbați)
* S.J. Covasna: 73 cadre (12 femei / 61 bărbați) – cel mai mic aparat județean din țară.

Sursa: AGERPRES

Au reprezentat Aradul la „mondialele” de gimnastică aerobică

Daniel Scridon — Mon, 14 Sep 2026 14:41:28 +0300

PAMPLONA. Aradul a fost reprezentat la Campionatele Mondiale de Gimnastică Aerobică pentru seniori de trei oameni care au dus mai departe numele orașului: sportivii Melissa Fărcuța (CS Municipal Arad) și Vlăduț Popa (CS Universitatea Arad), dar și Elza Fărcuța, în calitate de Head of Delegation al României.

Din păcate, în calificările probei de Trio masculin, unde tricolorii erau favoriți la calificarea în finală și aveau potențial pentru o medalie, Vlăduț Popa a alunecat și a suferit o fractură la mână. Şi toate planurile au fost date peste cap. Mai ales în proba de Grup, unde Vlăduț Popa făcea parte din formație. În locul său a intrat Mădălina Boldea, alături de Daniel Țavoc, Leonard Manta, Melissa Fărcuța și Anton Daniel. În doar câteva ore, echipa a trebuit să se reorganizeze, să găsească soluții și să adapteze exercițiul. Iar în finală, România s-a clasat pe un onorabil loc 6, asigurându-şi calificarea la European Games 2027.

Leonard Manta a cucerit medalia de bronz la individual masculin, iar Daniel Ţavoc a încheiat pe locul 5. Manta, campionul european en titre, a fost notat cu 19,950 puncte. Medalia de aur a fost câștigată de campionul mondial en-titre, spaniolul Miquel Mane, cu 20,550 puncte, iar argintul a revenit italianului Davide Nacci, cu 20,350 puncte.

Să mai spunem că, Elza Fărcuța – antrenoare la CS Municipal Arad și implicată de ani de zile în dezvoltarea gimnasticii aerobice – , a reprezentat România la „mondialele” din Spania în calitate de şef de delegație.

Două premii câștigate la Békéscsaba

Andreea Pintea — Mon, 14 Sep 2026 13:52:11 +0300

Spectacolul „Nunta mută”, o coproducție a Companiei de Teatru „Aradi Kamaraszínház” și a Teatrului Jókai de la Békéscsaba, în regia lui Tapasztó Ernő, a primit premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Internațional de Teatru NEXUS de la Békéscsaba. Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină a festivalului i-a fost acordat lui Harsányi Attila, actor al Companiei de Teatru „Aradi Kamaraszínház”.

Festivalul de la Békéscsaba s-a desfășurat în perioada 10–12 septembrie, cu participarea unor trupe de teatru maghiare din patru țări – Ungaria, România, Ucraina și Serbia. Publicul a putut viziona nouă spectacole, dintre care patru au fost prezentate de Compania de Teatru „Aradi Kamaraszínház”.

În programul competițional al festivalului s-a aflat producția „Kean”, spectacol al Companiei de Teatru „Aradi Kamaraszínház”, câștigătoare a mai multor premii la festivaluri, cu Harsányi Attila în rolul principal și în regia lui Tapasztó Ernő. Juriul de specialitate a recompensat prestația remarcabilă a actorului Harsányi Attila cu premiul pentru cea mai bună interpretare masculină. Harsányi Attila și-a realizat din nou impresionantul său maraton teatral: în ultima zi a festivalului, pe 12 septembrie, a prezentat succesiv trei spectacole de câte o oră. Publicul NEXUS din Békéscsaba a putut vedea în aceeași zi monodramele „Decalogul după Hess”, „Sex, drugs, gods & rock’n’roll”, „Kean”, producții reprezentative ale trupei arădene.

În cadrul festivalului a avut loc și premiera absolută a coproducției realizate de Compania de Teatru „Aradi Kamaraszínház” și Teatrul Jókai din Békéscsaba. În spectacolul „Nunta mută”, duo-ul artistic format din Tapasztó Ernő și Harsányi Attila a transpus pe scenă o adaptare după un film românesc. Producția regizată de Tapasztó Ernő a câștigat premiul pentru cel mai bun spectacol al festivalului.

Spectacolele din competiția Festivalului Internațional de Teatru NEXUS de la Békéscsaba au fost evaluate de un juriu de specialitate format din regizorul Alexandru Grecu, actorul Balog József și dramaturgul Kozma András.

Istorie scrisă pe plaja din Brazilia

Daniel Scridon — Mon, 14 Sep 2026 13:44:35 +0300

CARAGUATATUBA. Performanţe excepţionale obţinute de sportivii secţiei de sambo de la CS Universitatea Arad (antrenor-coordonator Cristina Szabo) la Campionatul Mondial de Sambo pe plajă 2026, competiţie cu sportivi din 24 de ţări la start. Programul a cuprins opt categorii individuale – patru masculine și patru feminine –, precum și competiția pe echipe mixte.

Argint mondial

În întrecerea pe echipe, Team România a avut un parcurs extraordinar și a cucerit medalia de argint, devenind vicecampioană mondială, după Rusia, dar înaintea medaliatelor cu bronz, Israel și Kazahstan. Două „studente” de la „Aurel Vlaicu” (Bianca Prodan şi Carolina Szabo), precum şi sibianul David Talpoș au pus umărul la acest rezultat extrem de valoros. Cel din urmă e ultimul transfer al secției de judo-sambo de la CS Universitatea și i-a ținut loc în Brazilia concitadinului său, Daniel Natea, care a avut ceva probleme de sănătate. Printre vicecampionii mondiali mai este și Cristian Bodîrlău, nădlăcanul crescut de profesorul Adrian Rău, care activează acum la Steaua.

Pe podium

Celelalte două medalii mondiale ale delegaţiei tricolore au fost obţinute de două admirabile sportive de la CS Universitatea Arad, club „uitat” de autorităţile locale la împărţirea fondurilor nerambursabile.

Bianca Prodan (categoria +72 Kg) a revenit în forță pe saltea în 2026, după o accidentare gravă, cu medalii la „naționalele” de sală, dar și cele de pe plajă, de sambo, iar în Brazilia a cucerit o prețioasă medalie mondială de bronz. Sportiva din Sfântu Gheorghe, legitimată la CS Universitatea Arad, și-a asigurat prezența pe podium după o victorie cu Nicolo Castro (Costa Rica), pentru ca intrarea în finală să fie ratată în fața kazahei Arielyn Abenova, care avea să piardă finala mondială cu rusoaica Olesia Tkachenko. Lângă Bianca Prodan, pe podium a urcat Malena Diaz Riveaux (Cuba).

Mezina Campionatului Mondial de Sambo pe plajă din Brazilia, Carolina Szabo (19 ani) a urcat pe a treia treaptă a podiumului. La categoria 50 de kilograme, sportiva din Ghioroc și-a asigurat o medalie după ce a învins-o pe columbianca Anyi Torrijos Leon, iar ciocnirea pentru intrarea în finală a fost pe muchie de cuțit. Rusoiaca Liudmila Kiriiak a câștigat după o luptă echilibrată, de 3 minute, la avertisment și nu la procedeu. Campioană mondială a devenit Amyulina Maria Guedez, sportiva din Venezuela cochetând și cu MMA-ul. Pe ultima treaptă a podiumului, lângă Carolina Szabo, a mai urcat brazilianca Thays Marinho.

„Luminița de la capătul tunelului”, tot mai aproape pe Margina-Holdea

Alin Gherasim — Mon, 14 Sep 2026 13:09:24 +0300

MARGINA. Mai sunt câțiva metri de excavat până când, pe șantierul autostrăzii Margina-Holdea, se va vedea „luminița de la capătul tunelului”. Constructorii de pe acest segment anunță că stadiul lucrării a depășit deja procentul de 75 la sută, iar șantierul a devenit un veritabil „furnicar”, sute de oameni și de utilaje lucrând zi și noapte pentru finalizarea întregului proiect. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara a venit cu noi informații referitoare la stadiul lucrărilor:

„Excavațiile pentru galeriile tunelului lung de pe șantierul A1 Margina – Holdea au ajuns la ultimii metri. Se va finaliza astfel cea mai anevoioasă etapă a acestui șantier! În paralel, continuă etapele următoare pentru conturarea galeriilor: execuția radierului, inclusiv a banchinelor, hidroizolația, armarea și betonarea cămășuielii finale. La fabrica de grinzi au fost produse, până la finele săptămânii trecute, aproximativ 80 de grinzi, fiecare cu o lungime de 40 de metri. Montarea acestora la primul pasaj este aproape finalizată, urmând să înceapă montarea grinzilor și la viaductul cu o lungime de peste un kilometru. În ceea ce privește lucrările de drum, din afara galeriilor, a început așternerea stratului de binder (stratul de legătură, al doilea), atât în zona Margina, cât și în zona Holdea. Lucrările pe șantierul lotului A1 Margina – Holdea au depășit stadiul de 75 la sută”.

Așadar, cu toate că mai este mult de lucru, nu este exclus ca „ciotul” care lipsește între Nădlac și Boița (Sibiu) să fie finalizat în acest an. Totuși, UMB și partenerul Euro-Asfalt, cei doi constructori mari de pe șantier, trebuie să mențină ritmul de lucru sau chiar să îl crească, pentru a spera că vor preda cei nouă kilometri de autostradă până în decembrie.

FOTO | „Luminița de la capătul tunelului”, tot mai aproape pe Margina-Holdea

FOTO: DRDP Timișoara

VIDEO. Biciclist lovit din plin de o mașină, la Curtici

Alin Gherasim — Mon, 14 Sep 2026 11:52:40 +0300

CURTICI. Un bărbat a ajuns în stare gravă la spital, în urma unui accident care a avut loc duminică, în jurul amiezii, la pasajul care face legătura între DJ 709B și orașul Curtici. Imaginile surprinse de o cameră de supraveghere montată chiar la urcarea pe acest pasaj indică faptul că un șofer nu a acordat prioritate unui biciclist care circula regulamentar, lovindu-l din plin pe bărbatul aflat pe două roți. Trebuie menționat faptul că drumul cu prioritate este care coboară de pe pasaj și merge spre Arad, nu segmentul de drum drept pe relația Arad-Dorobanți. Inspectoratul de Poliție Județean Arad ne-a transmis următoarele informații:

„La data de 13 septembrie 2026, în jurul orei 13:05, pe DJ 709B, în dreptul pasajului rutier Curtici a avut loc un accident. Impactul a fost între un autoturism condus de un bărbat de 40 de ani și un biciclist de 52 de ani. În urma coliziunii, biciclistul a fost proiectat în afara părții carosabile. Acesta a fost transportat la spital, pentru evaluarea stării sale și acordarea de îngrijiri medicale, fiind rănit grav. Testarea cu aparatele din dotare a avut rezultat 0, în cazul șoferului. Polițiștii continuă cercetările, pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor care au dus la producerea accidentului rutier, într-un dosar penal întocmit pentru vătămare corporală din culpă”.

Cu toate că Poliția nu indică, cu subiect și predicat, cine este vinovat pentru producerea accidentului, imaginile surprinse de camera de supraveghere nu lasă loc de interpretări: șoferul nu a acordat prioritate, l-a lovit din plin pe biciclist, iar acesta din urmă a fost aruncat în aer până pe câmpul din apropiere.

În ceea ce privește starea biciclistului, veștile nu sunt tocmai bune. Acesta a ajuns în stare foarte gravă la Spitalul Județean Arad și, potrivit informațiilor noastre, în acest moment este în comă.

https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9385068WhatsAppVideo20260914at13913PM.mp4

Arestat după ce și-a amenințat soția că îi dă foc

Eugen Rogojan — Mon, 14 Sep 2026 10:58:06 +0300

Un bărbat de 42 de ani din Curtici, cu antecedente penale, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile după ce ar fi încălcat ordinul de protecție emis pe numele său și și-ar fi amenințat soția cu acte de violență. Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, în seara de 9 septembrie, în jurul orei 23:00–23:15, C.T. s-ar fi apropiat de soția sa, C.B., la o distanță mai mică de 50 de metri, încălcând astfel obligațiile stabilite prin ordinul de protecție emis de Judecătoria Arad.

În același timp, bărbatul i-ar fi adresat femeii amenințări cu acte de violență, spunându-i că „îi va da foc”. În urma amenințărilor, femeia ar fi fost cuprinsă de o stare de temere.

Procurorii au dispus, la 10 septembrie, punerea în mișcare a acțiunii penale față de C.T. pentru încălcarea ordinului de protecție și amenințare, infracțiuni aflate în concurs. Nu este pentru prima dată când bărbatul ajunge în atenția anchetatorilor pentru încălcarea unui ordin de protecție. În 2022, acesta a fost condamnat la opt luni de închisoare cu executare pentru două astfel de infracțiuni.

Tot pe 10 septembrie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad a solicitat Judecătoriei Arad arestarea preventivă a inculpatului. Instanța a admis propunerea și a emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

„Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii arestării preventive nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, transmite Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad.

Atletico Arad, rezultate de prestigiu!

Leo Sfâra — Mon, 14 Sep 2026 10:27:50 +0300

ARAD. Generația 2019 a fost cea mai bună la categoria ei în turneul desfășurat zilele trecute în localitatea maghiară Szentes.
După 2-0 cu Hodmezovasarhely, 4-0 cu Szolnok, 1-0 cu Tiszavirag și 4-1 cu Felegyhazi, arădenii au câștigat cu 4-3 finala disputată în compania celor de la Kecskemet și vin acasă cu trofeul!
Antrenorul arădean a contat pe: Tudor Cotuna, Radu Ștefan Oneț, Alex Gherghe, Matia Lenghyel, Dominic Bolcas, Lucas Zahareanu, Victor Bulz, Ayan Nistor, Noah Sandu, Alex Cicirean, Edan Dragicescu.

O medalie de aur și una de argint întregesc palmaresul clubului Atletico Arad, după ce patru echipe s-au aliniat la turneul organizat, la Craiova, în amintirea marelui Ilie Balaci. Echipa de 2017, pregătită de Cristi Irimia și Alex Nistor, a fost cea mai bună la grupa ei de vârstă. În grupă, Atletico a avut parcursul: 1-1 cu Rapid București, 7-0 cu ACS Ivăncescu, 6-1 cu Athletic Slatina și 5-2 cu I Sport Vâlcea. În semifinale, galben-negrii au trecut cu 5-3 de Luceafărul Târgu Jiu, iar în ultimul act s-au impus la lovituri de departajare în fața Rapidului, 5-4 rezultat final.
Cei doi antrenori i-au avut în teren pe: Bercea Kevin, Cotuna Lucas, Calalb Alex, Blaga Albert, Cioază Nicholas, Cioază Vladimir, Corduneanu Patrick, Creciun Mihai, Bălan Denis și Domide Eduard.

Dan Stupar, la debut!
Rezultat excelent și pentru Dan Stupar la prima competiție în calitate de antrenor la Atletico: generația sa, 2018, a ocupat poziția a doua la turneul din Bănie. 6-1 cu Drobeta Tr. Severin, 3-0 cu Academia Gentle Craiova, 3-2 cu Pro Sport Craiova sunt rezultatele din grupă, apoi 5-3 în semifinală cu Leii Sudului și 0-3 cu I Sport Vâlcea în finală.

„Eu zic că a fost un turneu reușit, am avut oportunitatea de a-i vedea pe acești copii cum reacționează în condiții de presiune. Fiind la început, încă nu îi cunosc foarte bine. Am încercat să le ofer minute echilbrat tuturor, pentru a avea la dispoziție suficient timp să se poată exprima. Mă bucur că au reacție, am văzut dorința lor de victorie, mentalitatea lor de învingător, dar și acele lacrimi în momentul în care am pierdut finala. Înseamnă că există pasiune și au conceptul de învingători. Îmi doresc să se dezvolte și să crească frumos. Cât vom fi împreună, încercăm să obținem o progresie pentru fiecare în parte, benefică pentru tot ce înseamnă viitorul lor sportiv”, a declarat Dan Stupar.

Victorii pe linie pentru Academia UTA

Leo Sfâra — Mon, 14 Sep 2026 09:51:19 +0300

Cei mai mici dintre juniori, cei de la Liga Elitelor U15, și-au spulberat adversarul, pe „Motorul”.
Trupa antrenată de Mihai Roșca și Daniel Donca a trecut de Viitorul Cluj, scor 4-1. Pentru arădeni au marcat D. Ficățel, Ciocondar, Lăzărescu și Ilisie.
Și la Liga Elitelor U16 a fost victorie, trupa antrenată de Dinu Donca și Costel Bogoșel trecând de Viitorul Cluj, cu 3-1, marcatori fiind Bud, Iovanovici și Urs.
Puștii de la UTA au punctaj maxim în seria a IV-a, la fel ca și Universitatea Cluj, care vine la Arad peste două etape. Oricum, ambele echipe merg mai departe, adică în play-off.

Lucruri bune vin și de la Liga Elitelor U17, acolo unde UTA a trecut de Oxigen București, cu 4-1. Golurile echipei antrenate de Marius Ciubăncan au purtat semnătura lui Manolache (2), Pelău și Contra.
În acest moment, UTA e pe locul 5, are concurență mare la locurile de play-off și un program infernal.
„Cireașa de pe tort” a venit duminică, la orele prânzului, pe „Motorul”. Juniorii mari, cei de la Liga de Tineret au câștigat în extremis, cu 1-0, în min. 90+4, contra celor de la Oxigen București, grație golului marcat de Zvenca, juniorul care a adus multe puncte cu goluri decisive trupei antrenate de trioul Gaica-Ungur-Stupar jr.
În acest moment, UTA e pe loc de play-off, sperăm să rămână acolo până la final.

Aceste rezultate l-au făcut fericit pe directorul general al Academiei UTA, Cristian Păcurar, care astăzi își sărbătorește ziua de naștere.

Testările PISA: anatomia unei crize previzibile

Andreea Pintea — Mon, 14 Sep 2026 09:38:17 +0300

Rezultatele reflectă „căderea liberă” a școlii românești

Sunt profesoară de aproape 30 de ani. Rezultatele slabe obținute de elevii români la testele PISA sunt îngrijorătoare, dar nu pot zice că ne surprind. Ele reflectă „căderea liberă” a școlii românești, iar motivele sunt diverse – morale, sociale, economice, politice – aflate, din păcate, într-un cerc vicios. Nu ne putem aștepta ca școala să meargă bine în condițiile în care totul este în criză. Voi sintetiza.

Criza valorilor

Dacă modelele de reușită în viață, promovate în familie, de mass-media/ internet și în politică, sunt oameni strâmbi, care „au dat lovitura”, fără școală, de ce ne așteptăm din partea copiilor să învețe, când văd că criteriul de promovare e altul decât meritocrația? De ce ne așteptăm ca elevii să aprecieze, din senin, oamenii integri din punct de vedere moral, civilizați și inteligenți? Contextul nu motivează pe nimeni să fie cu bun simț și să învețe.

Criza de autoritate

Rezultatele slabe reflectă criza de autoritate a școlii și a familiei. Statutul școlii și al profesorului s-a degradat considerabil în ultimii ani, cauzele fiind diverse: accesul la surse de informare alternative (de multe ori fără cenzură de calitate) diminuează nevoia de transfer direct de la om la om, cum se întâmplă la școală între profesor și elev; apar confuzii periculoase: formare – informare, gândire critică – relativizarea adevărului, autoritate (științifică) – popularitate. Există în sistem profesori slab pregătiți, dar și profesori demotivați. Apare și confuzia între educația de acasă și cea de la școală. Există părinți care spun că au pierdut controlul asupra propriului copil, părinți care confundă școala cu serviciile de babysitting, părinți care știu mai bine cum ar trebui să fie școala etc.

Criza economică

Învățământul, ca și cultura, este subfinanțat de zeci de ani, aspect relevant pentru a ilustra care este importanța pe care o acordă statul acestui domeniu. Paradoxal, toată populația are legătură cu școala într-o formă sau alta, dar nereușitele sunt puse numai în cârca celor care lucrează în școală, pe bani puțini, cu un statut precar, în condiții de stres. În unele cazuri, familia suplinește școala publică gratuită, dar subfinanțată, plătind ore particulare. În multe cazuri, familia nu-și permite aceste costuri. Cercul vicios.

Testul PISA poate fi pus în discuție în detalii tehnice – cum sunt formulați itemii, ce competențe vizează, ce și cum evaluează în raport cu curricula și cu modul în care se predă în școala românească, faptul că nu are miză pentru elevul care îl susține etc. Un lucru este cert: un sistem întreg nu se mai poate baza pe bunăvoința unor profesori și a unor părinți, care se zbat să facă minuni pentru copii în absența unei politici coerente și stabile, care să pună preț pe educație și pe oameni.

Totuși, „criză”, conform DEX, înseamnă „moment critic, culminant, care precedă vindecarea sau agravarea unei boli.” Să sperăm în vindecare.

prof.dr. Diana Achim – director al Colegiului Național „Moise Nicoară”

***

Elevii nu sunt de vină pentru rezultatele PISA

De câteva zile, spațiul public discută din nou despre analfabetismul funcțional al elevilor români. Motivul: marți, 8 septembrie 2026, au fost publicate rezultatele PISA 2025, iar cifrele confirmă o tendință cunoscută de peste un deceniu. La lectură, aproape jumătate dintre elevii de 15 ani din România (48%) nu reușesc să înțeleagă în profunzime un text și să lucreze cu informația din el. Acesta este, în forma cea mai simplă, înțelesul „analfabetismului funcțional”.

Procentele sunt reale și îngrijorătoare. Ca cercetătoare, observ însă că discuția publică se oprește aproape de fiecare dată în același loc: la statistică. Repetăm cifra, ne alarmăm, propunem încă un program și mergem mai departe fără să ne întrebăm de ce. Iar răspunsul nu se află doar în procente, ci în textele pe care le citesc, efectiv, copiii.

În cercetarea românească pe această temă există trei direcții:

1. Direcția statistică. Analizează scorurile și variabilele care le influențează: mediul de proveniență, resursele familiale, pregătirea profesorilor sau diferențele dintre școli. Aceste date sunt esențiale pentru identificarea inegalităților și orientarea politicilor educaționale, dar nu explică întotdeauna ce anume întâmpină elevul atunci când citește un text sau rezolvă o sarcină. De aceea, perspectiva statistică trebuie completată de analiza proceselor de învățare și a materialelor cu care elevii lucrează efectiv.

2. Cercetarea dezvoltării literației. Studiile coordonate de psihologul educațional Dacian Dolean urmăresc longitudinal și experimental cum se dezvoltă citirea și comprehensiunea la copiii din România și ce factori le influențează. Rezultatele evidențiază rolul competențelor lingvistice, al statutului socioeconomic și al experiențelor școlare în dezvoltarea citirii, precum și relația dintre dificultățile de lectură și anxietatea asociată acesteia (Dolean et al., 2019; Dolean et al., 2026). Este o perspectivă esențială asupra mecanismelor individuale și educaționale ale literației, dar nu are ca obiect principal comparația lingvistică dintre textele și sarcinile din manualele românești și cele utilizate de PISA.

3. Direcția lingvistică, cea în care lucrează echipa noastră de la centrul de cercetare CODHUS (Universitatea de Vest din Timișoara). Aici ne uităm efectiv la text: ce citesc și ce rezolvă elevii la PISA, față de ce citesc și rezolvă în manualele românești. Pentru că literația nu poate fi înțeleasă fără perspectiva lingvistului: încă din studiile clasice despre gen și text (Halliday & Hasan, 1989; Martin, 1992) știm că tipuri diferite de text antrenează competențe de lectură diferite, iar teoria literației critice (Luke, 2000) arată că a citi înseamnă a evalua surse, credibilitate și perspectivă, adică exact ceea ce testează PISA.

[…] În timp ce PISA pune accent pe texte funcționale și gândire critică, manualele și examenele interne se concentrează pe analiza literară și pe gramatică abstractă, deseori fără relevanță pentru comunicarea reală. […]

Câteva rezultate, cu cifre exacte:

•⁠ ⁠Aproape trei sferturi din texte (73%) sunt literare: 42,85% narative, 18,37% lirice și 12,25% dramatice. Doar 26,53% sunt texte non-literare, iar multe dintre ele rămân tot în orbita literaturii (recenzii, eseuri, biografii ale unor scriitori). De pildă, într-un manual, la categoria „text informativ” figurează inclusiv descrierea unei mănăstiri („Mănăstirea «Sfinții Trei Ierarhi»”), foarte departe de textele funcționale reale pe care elevul le întâlnește în viață.

•⁠ ⁠PISA cere aproape invers. În itemii analizați, ponderile sunt: 26% integrarea informației și generarea de inferențe din surse multiple; 19% sensul literal și reflecția asupra conținutului și formei; 15% detectarea și gestionarea contradicțiilor între texte; 11% accesarea și extragerea informației dintr-un text; 7% evaluarea calității și a credibilității unei surse.

•⁠ ⁠Contrastul între sarcinile de lucru manuale RO versus PISA este edificator. Un item PISA („Laptele de vacă”) îi cere elevului să decidă dacă niște afirmații sunt fapt sau opinie, o competență de bază a lecturii critice. O sarcină de lectură dintr-un manual îi cere, în schimb, spre exemplu, să interpreteze „neliniștea ființei” și concordanța dintre cadrul marin și „suferința călătorului”. Două tipuri complet diferite de gândire.

•⁠ ⁠Chiar și formatul diferă: 70% dintre itemii PISA au variante de răspuns (48% simple, 22% complexe), iar dificultatea e distribuită intenționat pe niveluri, astfel încât orice elev să poată rezolva măcar o parte. Sarcinile din manuale sunt aproape exclusiv interpretare literară deschisă, fără trepte intermediare. Iar Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a premiază, la rândul ei, scrierea narativă și descriptivă, întărind aceeași preferință pentru literar.

[…]

Și aici vreau să fiu clară: nu elevii sunt de vină.

Nu este responsabilitatea lor pentru aceste rezultate. Este vorba despre un sistem care nu îi antrenează pentru tipul de gândire pe care îl cere PISA și, mai important, pentru viața de după școală. Este un lucru pe care chiar coordonatoarea națională a PISA 2025, cercetătoarea Gabriela Noveanu (Institutul de Științe ale Educației), l-a spus explicit la lansarea rezultatelor: „nu facem antrenamente ca să-i pregătim pentru PISA”, ci se propun strategii de predare, învățare și evaluare menite să dezvolte competențele. Exact aici este miza întregii discuții: dacă vrem ca elevii să aibă aceste competențe, nu testul trebuie „antrenat”, ci felul în care sunt construite programele școlare, manualele, sarcinile și evaluările de zi cu zi.

[…] Analizele noastre arată că manualele actuale oferă prea puține ocazii de a lucra cu texte funcționale, de a compara surse, de a distinge faptele de opinii sau de a evalua credibilitatea informației. În plus, unele cerințe sunt formulate atât de complex încât elevul trebuie mai întâi să descifreze exercițiul, înainte de a putea demonstra ce a înțeles.

Soluția nu este să transformăm școala într-un antrenament pentru PISA. Soluția este să construim întreg sistemul (conținut, metode, evaluare) în jurul judecății și al gândirii critice. Elevul are nevoie să citească mai mult, dar și să aibă timp să discute critic despre ce citește, nu să memoreze liste de lectură cu care nu rezonează și nici să se piardă în terminologie de teorie literară ruptă de orice miză reală. Și are nevoie să întâlnească și texte cu adevărat funcționale, legate de viața lui.

Mai mult, este important să înțelegem că elevii din țările cu rezultate bune performează pentru că întregul lor sistem îi învață să judece, nu să reproducă.

[…] Următoarele rezultate PISA vor veni peste câțiva ani. Până atunci, întrebarea esențială nu este dacă vom reuși să urcăm câteva locuri în clasament, ci dacă vom schimba ceea ce se întâmplă zilnic în clasă. Dacă manualele și evaluările vor continua să privilegieze reproducerea în locul înțelegerii, vom continua să măsurăm aceeași problemă. Miza reală este ca elevii să plece din școală nu doar cu lecturi parcurse și examene promovate, ci cu capacitatea de a înțelege, de a judeca și de a folosi informația în propria viață.

Este sistemul de învățământ românesc pregătit să își schimbe cu adevărat programa, manualele și metodele, astfel încât elevii să facă față nu doar viitoarelor testări PISA, ci și lumii de după școală?

dr. habil. Mădălina Chitez

***

Copiii au rămas cobaii permanenți ai sistemului

Ca să înțelegem relevanța testului PISA, trebuie să vedem ce măsoară, de fapt, acesta: testul PISA măsoară capacitatea elevilor de a aplica în viața reală cunoștințele dobândite. Cu alte cuvinte, nu măsoară definiții și câtă teorie știi, nu măsoară doar capacitatea de a citi sau de a calcula, ci procesul prin care poți să te folosești de cunoștințe pentru a lua decizii.

De ce deranjează PISA sistemul românesc de învățământ? Pentru că îi demonstrează ineficiența.

Este adevărat, rezultatele din 2025 arată o scădere generală, nu doar în România, și este posibil ca efectul internetului asupra tinerei generații să fie mai puternic decât anticipam, dar asta nu este o scuză.

România nu își asumă faptul că școala și-a schimbat statutul.

În 2022, 42% dintre elevii români de 15 ani nu atingeau nivelul minim de competență la citire. În 2025, procentul a ajuns la 48%.

O creștere de șase puncte procentuale în numai trei ani. Trei ani!

Ne mințim, metodic și perseverent, zi de zi. Organizăm educația aproape exclusiv în jurul examenelor și ne uităm obsesiv la mica elită a liceelor „de top”, de parcă ea ar reprezenta întregul sistem.

Învățăm pentru note, examene și diplome. Deja este lege: dacă ești la cea mai bună școală, vei deveni automat CEO, inginer la NASA, doctor sau om de afaceri superfaimos.

Avem mii de specialiști în educație și puțini părinți care se informează și vor să accepte o realitate care le depășește așteptările. Nu urmărim statistici și ne uităm doar la best-case scenario. Nu urmărim modele sănătoase care să producă rezultate.

În aproximativ 35 de ani, România a schimbat aproape 30 de miniștri ai Educației. Fiecare ministru a venit cu reforma lui, iar copiii au rămas cobaii permanenți ai sistemului! Ne lăudăm la olimpiade și concursuri, investim în meditații organizate tot de sistem, ne aplaudăm între noi! Să ne fie de bine!

Raluca Roxana Voștinar, profesor

***

Explicațiile date de Ministrul Educației

Mihai Dimian, Ministrul Educației, a explicat rezultatele testărilor PISA:

„Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. […] Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului.
[…] Provocarea principală cu care ne confruntăm este că aproximativ 50% dintre elevi nu au cunoștiințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Evoluția României între PISA 2022 și PISA 2025 se încadrează în trendul internațional de scădere, inclusiv din țările dezvoltate, membre OECD. […] Evaluarea desfășurată în martie – mai 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 – 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, Un an în care activitățile didactice s-au desfășurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. Deci este o perioadă mai lungă în care învățământul a evoluat într-un anumit mod și unul dintre evenimentele întâmplate în acea perioadă a fost pandemia, cu trecerea învățământului din format fizic în format online pentru aproximativ un an.

Dar pe lângă efectele virusului biologic, vorbim în această perioadă și despre efectele unui , care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri. […] Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale”.