Scandinavii a controlat jocul, dar nu și-au creat ocazii clare de gol, în timp ce multipla campioană mondială a avut ocaziile mai mare, dar nu a știut să profite de el, ratând inclusiv un penalty.

Matheus Cunha a fost faultat în careu de Ajer, iar arbitrul a dictat penalty, la sesizarea VAR, însă Bruno Guimaraes a șutat slab (14) și portarul Nyland a apărat.

Portarul echipei Sevilla FC a respins centrarea periculoasă a lui Martinelli (22), după care nordicii au avut și ei câteva oportunități.

Odegaard (25) a șutat din marginea careului în plasa laterală, iar Haaland (37) a reluat centrarea lui Nusa, dar Alisson a fost la post.

În min. 40, Vinicius a tras din unghi, însă Nyland a intervenit remarcabil cu genunchiul. Odegaard (45+3) a șutat de la 12 metri lateral stânga, însă Alisson a apărat.

În repriza secundă, Brazilia a scăpat un nou moment cheie, după ce Endrick (59), abia intrat pe teren, a ratat singur cu portarul.

Nyland s-a remarcat și la șutul lui Rayan (62) din marginea careului.

Norvegia a avut o perioadă mai bună, dar Haaland nu a ajuns la mingile trimise în fața porții (66, 67), iar Alisson (75) a respins șutul lui Schjelderup la colțul scurt. În min. 79, Schjelderup a centrat în fața porți, iar Haaland a marcat cu capul de la 6 metri.

Echipa antrenată de Carlo Ancelotti s-a aruncat în atac și Nyland (85) a fost nevoit să respingă în bară o minge trimisă cu boltă de fundașul său Ajer. Casemiro (86) a trimis un șut periculos prin fața porții, dar care nu a găsit adresa.

Haaland (90) a încheiat conturile, cu un șut de la 18 metri, printre picioarele lui Danilo. Cu acest gol, Haaland i-a egalat pe Lionel Messi și Kylian Mbappe în clasamentul golgheterilor CM 2026, cu 7 reușite fiecare. Francezul are avantajul celor două assist-uri.

Echipa auriverde a marcat totuși un gol de onoare, prin Neymar (90+10), după ce Casemiro a fost lovit cu cotul de Ostigard la un duel aerian. Neymar, aflat probabil la ultima sa Cupă Mondială, a marcat golul 80 la naționala Braziliei (record all-time pentru Selecao), la selecția numărul 130.

Norvegia va juca în sferturi cu câștigătoarea confruntării dintre Mexic și Anglia, la Miami.

Norvegia rămâne singura singura echipă națională care nu a fost învinsă vreodată de Brazilia, cu trei victorii pentru scandinavi (inclusiv la CM 2026) și două egaluri. La Cupa Mondială din 1998, Norvegia s-a impus cu 2-1, după 0-0 la pauză, ca și la Mondialul nord-american.

Până duminică, Brazilia nu pierduse decât o singură dată în optimile de finală ale Cupei Mondiale din 11 meciuri, în 1990, în fața Argentinei (0-1).

Brazilia nu a reușit să treacă de o echipă europeană în fazele eliminatorii ale Cupei Mondiale de la victoria contra Germaniei (2-0), în finala ediției din 2002.

Brazilia – Norvegia 1-2 (0-0)
Au marcat: Neymar (90+10 – penalty), respectiv Erling Haaland (79, 90).
Bruno Guimaraes a ratat un penalty în min. 14 (a apărat Orjan Nyland).
East Rutherford, New York/New Jersey Stadium: 80.663 spectatori
Cupa Mondială 2026 – optimi de finală

Au evoluat echipele:
Brazilia: 1. Alisson Becker – 13. Danilo, 4. Marquinhos (căpitan), 3. Gabriel Magalhaes, 16. Douglas Santos – 8. Bruno Guimaraes (2. Ederson Silva, 79), 5. Casemiro – 26. Rayan (18. Danilo Santos, 67), 22. Gabriel Martinelli (10. Neymar, 67), 7. Vinicius Junior – 9. Matheus Cunha (19. Endrick, 58). Selecționer: Carlo Ancelotti.
Rezerve neutilizate: 12. Weverton, 23. Ederson – 6. Alex Sandro, 14. Gleison, 15. Leo Pereira, 24. Roger Ibanez, 17. Fabinho, 11. Raphinha, 21. Luiz Henrique, 25. Igor Thiago.
Norvegia: 1. Orjan Nyland – 26. Julian Ryerson (14. Fredrik Aursnes, 63), 3. Kristoffer Ajer, 17. Torbjoern Heggem, 5. David Moeller Wolfe (4. Leo Ostigard, 90+6) – 8. Sander Berge – 10. Martin Odegaard (căpitan), 6. Patrick Berg – 7. Alexander Soerloth (22. Oscar Bobb, 46), 9. Erling Haaland, 20. Antonio Nusa (21. Andreas Schjelderup, 46). Selecționer: Stale Solbakken.
Rezerve neutilizate: 12. Sander Tangvik, 13. Egil Selvik – 15. Fredrik Andre Bjoerkan, 16. Marcus Holmgren Pedersen, 24. Sondre Langas, 25. Henrik Falchener, 2. Morten Thorsby, 18. Kristian Thorstvedt, 19. Thelonious Aagaard, 23. Jens Petter Hauge, 11. Joergen Strand Larsen.

Arbitru: Ismail Elfath; arbitri asistenți: Corey Parker, Kyle Atkins (toți din SUA); al patrulea oficial: Said Martinez (Honduras); arbitru asistent de rezervă: Walter Lopez (Honduras)
Arbitru video: Tatiana Guzman (Nicaragua); arbitri asistenți video: Leodan Gonzalez (Uruguay), Carlos Del Cerro Grande (Spania)
Cartonașe galbene: Neymar (90+6).

Sursa: AGERPRES

‘Luptele continuă pentru Kostiantînivka, pe care (președintele rus Vladimir) Putin l-a revendicat deja ca fiind al său, dar este evident că nu va îndrăzni niciodată să se arate acolo’, a declarat Zelenski în discursul său zilnic pe relele sociale.

Moscova a dat asigurări în cursul săptămânii că a cucerit acest oraș, situat pe drumul care duce către puncte nevralgice importante din regiunea Donețk, dar Kievul a dezmințit această afirmație, calificând-o drept o ‘minciună’ și dând asigurări că apără în continuare orașul care număra aproximativ 78.000 de locuitori înainte de invazia rusă din 2022.

Zelenski a avertizat, de asemenea, că Rusia pregătește noi atacuri de mare amploare înaintea summitului NATO care se desfășoară în săptămâna viitoare în Turcia, unde ar urma să discute despre război cu președintele american Donald Trump.

‘Serviciile de informații dețin din nou informații potrivit cărora rușii pregătesc un nou atac masiv’, a declarat președintele ucrainean.

În această săptămână, Zelenski a avertizat cu privire la un atac iminent al Rusiei asupra Kievului, iar câteva ore mai târziu Moscova a lovit capitala ucraineană, făcând 30 de morți.

Volodimir Zelenski a mai afirmat că atacurile ucrainene împotriva Rusiei – care au ajuns până în Urali în ultimele luni – ‘produc rezultate în fiecare zi’.

Intensificarea atacurilor Kievului împotriva Rusiei, care vizează în special depozitele de petrol și combustibil rusești, a perturbat viața de zi cu zi din Rusia.

‘Trebuie exercitată presiune asupra Rusiei pentru a exista pace’, a declarat Zelenski, adăugând că Kievul și-a prezentat propunerile și se așteaptă acum ca, ‘în lunile următoare, condițiile pentru o pace demnă să se apropie, fie prin forță, fie prin diplomație’.

Cel puțin patru persoane au fost ucise duminică în urma unor atacuri rusești cu drone și rachete în Ucraina.

Invazia Rusiei în Ucraina, cel mai grav conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, durează de aproape patru ani și jumătate.

Sursa: AGERPRES

‘Din cauza activității eruptive și a emisiilor de cenușă vulcanică în atmosferă, a fost dispusă închiderea spațiului aerian corespunzător norului de cenușă de la sud de vulcan (sectorul B2)’, a anunțat, într-un comunicat, societatea care administrează aeroportul (SAC).

Măsura, programată inițial să dureze până la ora locală 19:00 (17:00 GMT), implică suspendarea tuturor zborurilor către Catania, deși aeroportul și-a menținut operațiunile de decolare pentru aeronavele aflate deja la sol.

Emisiile de cenușă au început duminică în jurul orei 05:45 GMT și s-au intensificat de la ora 06:45 GMT, generând o coloană de cenușă de aproximativ 1,5 kilometri înălțime, purtată de vânt în direcție sudică, conform unui comunicat al Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV).

Potrivit oamenilor de știință, modelele de prognoză bazate pe date meteorologice indică faptul că dispersarea cenușii va continua spre sud în următoarele ore.

În fața acestei situații, SAC a îndemnat pasagerii să solicite companiilor aeriene informații referitoare la zborurile lor înainte de a deplasa la aeroport.

Vulcanul Etna a început un nou proces eruptiv la data de 26 iunie, caracterizat prin expulzarea lavei, ceea ce a obligat autoritățile italiene să crească nivelul de vigilență.

Duminică, INGV a precizat că fluxurile de lavă care au început să fie observate la sfârșitul lunii iunie s-au oprit complet la 4 iulie. Această nouă și bruscă emisie de cenușă a perturbat, însă, planurile a mii de călători.

În noaptea de 2 spre 3 iulie a fost detectat un al doilea flux de lavă, de dimensiuni reduse, care a avansat puțin peste 100 de metri înainte de a se opri.

Sursa: AGERPRES

‘În timpul nopții, între orele 20:00 pe 4 iulie și 07:00 pe 5 iulie, sistemele de apărare active au distrus 71 de drone ucrainene cu aripi fixe în regiunile Belgorod, Briansk, Rostov, Crimeea și Marea Neagră’, se arată în comunicatul Ministerului Apărării rus publicat pe Telegram.

Intensitatea relativ scăzută a atacului contrastează cu cea din săptămânile trecute, când Ministerul Apărării anunța doborârea a sute de drone aproape zilnic. Sâmbătă, spre exemplu, autorităție militare de la Moscova au comunicat că au doborât aproape 400 de drone în același interval orar.

Atacurile de sâmbătă au vizat un terminal petrolier din Sankt Petersburg, deja atacat în iunie, și au lăsat parțial fără lumină capitala regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina.

Apărarea antiaeriană din Ucraina a doborât în ultima zi 112 drone rusești și trei rachete ghidate într-un atac al Rusiei împotriva țării invadate, conform raportului zilnic al forțelor aeriene ucrainene.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă aer-sol Kh-31 din apele Mării Negre, trei rachete ghidate Kh-59/69 din spațiul aerian al teritoriilor ocupate din Zaporojie și cu 125 de drone de atac, de pe teritoriul Rusiei, Donețsk și peninsula ocupată Crimeea.

Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 112 drone inamice în nordul, sudul și estul țării, precum și trei rachete ghidate. Racheta Kh-31 nu și-a atins ținta. Cu toate acestea, au fost înregistrate impacturi a patru drone de atac în trei locații și căderea resturilor aparatelor doborâte în opt locuri.

Ucraina a afirmat duminică că a atacat cu succes în noaptea precedentă aerodromul Gvardeiskoie, una din principalele baze aeriene ale Rusiei din peninsula Crimeea ocupată.

Statul Major General al Ucrainei a informat pe canalul său de Telegram că amploarea daunelor este încă evaluată, dar a subliniat că aerodromul este folosit pentru a adăposti aeronave ale aviației tactico-operaționale și navale ce sprijină misiuni de luptă, precum și pentru sarcini logistice și de întreținere tehnică a aviației.

De asemenea, potrivit aceleiași surse, au fost lovite și poduri rutiere peste râul Hruzkii Yalancik și râul Kalmius din provincia Donețk.

Potrivit Kievului, Rusia folosește aceste infrastructuri pentru a transporta personal, armament, muniții și alte resurse logistice și materiale.

În plus, au fost atacate trei depozite de muniții rusești în Donețk și Lugansk, precum și în Herson.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat într-un interviu difuzat duminică că atacurile ucrainene vizează infrastructura care are legătură cu industria militară rusă, afirmând că ele sunt îndreptate împotriva obiectivelor civile, în contextul unei crize de aprovizionare cu combustibil cauzată de atacurile constante ale Ucrainei.

‘Acțiunile regimului de la Kiev sunt de natură teroristă, iar regimul atacă facilitățile noastre din sectorul energetic, infrastructuri civile care, de fapt, nu au nimic de-a face cu structura militară sau industria de apărare’, a declarat Peskov într-un interviu pentru publicația Vesti.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus a criticat aceste atacuri, spunând că sunt ‘o manifestare evidentă a actelor teroriste’ ale Ucrainei, care atacă interiorul Rusiei ‘pentru că dinamica de pe front se înrăutățește inevitabil în fiecare zi’.

‘Trupele noastre avansează’, a declarat duminică Peskov și a adăugat că, ‘având în vedere agresivitatea regimului de la Kiev, pentru a garanta siguranța cetățenilor ruși va trebui să se creeze o zonă de securitate (în Ucraina) sau de control’.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 16 8 40 20 7 1

Joker: 19 8 21 40 45 13

Noroc: 6 2 3 1 3 1 3

Noroc Plus: 1 1 5 4 3 0

Super Noroc: 7 0 4 7 6 0

”Astfel de acțiuni au caracter permanent și sunt desfășurate atât în județ, cât și în municipiul Arad”, a transmis Inspectoratul de Poliție al Județului Arad.

Opoziția față de acest proiect a devenit punctul de unire al furiei provocate de ceea ce este considerat de manifestanți drept corupția guvernului, aceștia cerând demisia prim-ministrului Edi Rama din cauza lipsei de transparență.

‘Ceea ce a început ca ‘Revoluția flamingo roz’ s-a transformat într-o nemulțumire populară pe scară largă’, a declarat pentru AFP protestatara Alketa Ademi.

‘Lipsă de transparență, aroganță, ajunge! Prim-ministrul trebuie să plece’, crede această albaneză în vârstă de peste 40 de ani.

Denumirea protestului face referire la flamingii roz care trăiesc în zona naturală protejată unde este planificată construirea complexului turistic.

Protestatarii afirmă că acest complex hotelier de lux, al cărui cost este estimat la 4,6 miliarde de dolari și care ar urma să fie construit într-o zonă protejată de pe coasta Adriaticii, reprezintă un risc pentru mediu și pentru o lagună vecină esențială pentru migrația păsărilor.

Promotorii speră, de asemenea, să transforme insula nelocuită Sazan – odinioară o bază militară secretă comunistă – într-o destinație turistică prestigioasă.

Proiectul a întâmpinat o opoziție puternică încă de la prezentarea sa, în 2024.

Ultimul val de proteste a fost declanșat de apariția, la sfârșitul lunii mai, a gardurilor de sârmă ghimpată și a buldozerelor pe plajele învecinate.

Proteste au loc în fiecare zi în capitala Albaniei, Tirana, iar de două ori în această săptămână, grupuri mari de manifestanți s-au adunat în fața clădirii Parlamentului încercând să înfrunte deputații și să blocheze accesul în clădire, în special joi.

Sute de manifestanți s-au confruntat cu cordoanele de poliție care i-au împins înapoi, provocând ciocniri și mai multe arestări. Poliția a folosit gaze lacrimogene și un tun cu apă pentru a încerca să disperseze mulțimea, în timp ce unii manifestanți încercau să treacă de cordoanele poliției sau aruncau cu ouă, pietre și alte proiectile.

Potrivit poliției, 14 agenți au fost răniți, iar 25 de manifestanți au fost arestați.

Comitetul Helsinki din Albania (AHC), o organizație pentru apărarea drepturilor omului, și-a exprimat sâmbătă ‘îngrijorarea față de escaladarea situației’.

‘Violența individuală nu poate justifica folosirea disproporționată a forței’, a declarat AHC, denunțând utilizarea, de către forțele de ordine, a gazelor lacrimogene fără avertisment, a bastoanelor și a loviturilor asupra manifestanților aflați la pământ, și solicitând o anchetă rapidă și independentă.

Aceste violențe contrastează cu caracterul în esență pașnic al protestelor care au atras zilnic mii de persoane pe străzi de la începutul mișcării, inclusiv albanezi din diaspora.

‘Eliberați-i pe băieți’, scandau sâmbătă seara manifestanții, făcând referire la cei 19 protestatari încă reținuți într-un comisariat din Tirana.

Unii fluturau bannere pe care scria ‘Albania nu este de vânzare’ și ‘Abrogați legea privind zonele protejate’, referindu-se la legislația care a permis guvernului să accelereze punerea în practică a proiectului.

Un grup de protestatari transporta un mare tort din beton, o referință simbolică la ziua de naștere a prim-ministrului Edi Rama, care a împlinit sâmbătă 62 de ani.

Sursa: AGERPRES

‘Acest drapel este stindardul celei mai extraordinare, celei mai excepționale, celei mai incredibile națiuni care a existat vreodată pe Pământ’, a lăudat el, descriind Statele Unite drept ‘țara libertății’.

Președintele republican a profitat însă de această platformă pentru a-și reitera retorica actuală împotriva ‘amenințării comuniste’, despre care spune că este reprezentată de opoziția democrată, în urma unei serii de victorii în alegerile primare ale candidaților din aripa stângă a partidului și odată cu apropierea alegerilor cruciale de la mijlocul mandatului programate pentru începutul lunii noiembrie.

‘Soldații noștri nu au luptat pe câmpurile de luptă din întreaga lume pentru ca această amenințare teribilă să reapară aici, în America’, a spus el. ‘Nu vom permite ca acest lucru să se întâmple’, a adăugat el.

Cu o zi înainte, vorbind de pe emblematicul Munte Rushmore, el a afirmat că identitatea americană se află sub ‘o nouă ofensivă’ din partea ‘radicalilor și extremiștilor’ și a vorbit despre o ‘renaștere a amenințării comuniste pe teritoriul nostru’.

Discursul lui Donald Trump, care s-a încheiat chiar înainte de miezul nopții, a fost amânat cu o oră și jumătate după ce National Mall a trebuit să fie evacuat din cauza unei furtuni.

Anterior, președintele american – care a făcut tot posibilul pentru a transforma această aniversare a SUA într-o celebrare a sa – scrisese pe platforma sa Truth Social că își va susține discursul ‘indiferent ce se va întâmpla’.

Sursa: AGERPRES