„În cadrul procedurii de achiziție publică au fost depuse patru oferte și au fost formulate două contestații. La acest moment, se află în așteptare pronunțarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor cu privire la acestea”, a mai informat instituția.

Administrația municipală, care derulează proiectul în parteneriat cu Consiliul Județean, fiind vorba de o linie de tramvai interurbană, nu are deocamdată finanțarea pentru lucrările efective de înlocuire a șinelor, care ar costa aproximativ 50 de milioane de euro.

„În ceea ce privește asigurarea finanțării, se are în vedere depunerea proiectului în cadrul unor viitoare apeluri de finanțare, ulterior finalizării documentației tehnice și în funcție de condițiile de eligibilitate ale programelor ce vor fi lansate”, mai arată sursa citată.

Linia de tramvai Arad – Ghioroc, cu o lungime de aproximativ 24 de kilometri, a fost înființată în urmă cu 120 de ani, iar legătura cu podgoria județului era asigurată cu trenul electric „Săgeata Verde”. Acest tren istoric mai există și este perfect funcțional, dar se află într-un muzeu din Ghioroc și este scos în circulație doar cu ocazia unor evenimente speciale, fiind parte a patrimoniului național.

Din vara anului trecut, pe acest traseu nu mai circulă tramvaie, pentru că între Arad și localitatea Vladimirescu este în construcție un pasaj peste calea ferată, iar lucrările au impus scoaterea șinei de tramvai, care va fi mutată pe noua structură.

De asemenea, în municipiul Arad au loc lucrări de schimbare a șinelor din cartierul Micălaca, pe unde trecea și tramvaiul spre Ghioroc.

După finalizarea acestor investiții, ar urma să înceapă lucrările de schimbare a șinei de la ieșirea din municipiul Arad până la Ghioroc. Proiectul mai prevede schimbarea liniei de contact și a stâlpilor, dar și modernizarea stațiilor de pe traseul care trece prin câteva sate.

La final, pe traseul modernizat vor putea circula tramvaie de generație nouă, cumpărate în ultimii ani de municipalitate.

Localitatea Ghioroc, care este stațiune de interes local, va fi astfel mai accesibilă vizitatorilor. Aici există o plajă de 11.000 de metri pătrați supranumită „Litoralul Vestului”. Zona de agrement are, în total, 105 hectare, iar Lacul Ghioroc are o suprafață de 66 de hectare și o adâncime maximă de 15 metri. Plaja, vizitată anual de circa 100.000 de persoane, este amenajată cu nisip fin, palmieri, umbrele, baldachine, tobogane de apă, locuri de joacă pentru copii, un camping, terase și cluburi.

Sursa: AGERPRES

„Dacă presiunile pe termen lung asupra cheltuielilor nu sunt abordate, dinamica datoriei ar putea fi plasată pe o traiectorie explozivă în multe ţări europene. Măsurile la scară mică sunt insuficiente, având în vedere amploarea ajustărilor necesare şi ar putea duce chiar la oboseală faţă de reforme”, au scris economiştii FMI.

Avertismentul FMI vine după mai multe rapoarte care au atras atenţia asupra vulnerabilităţii fiscale a mai multor ţări europene, la mai mult de un deceniu de la criza datoriilor suverane care a ameninţat stabilitatea zonei euro. În prezent, există o îngrijorări deosebite în ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Belgia, unde datoria publică a atins sau a depăşit Produsul Intern Brut.

Economiştii FMI susţin că politicienii trebuie să se îndrepte „către o strategie mai deliberată şi orientată spre viitor, care să combine reformele, consolidarea fiscală şi, acolo unde este necesar, alegeri mai profunde cu privire la domeniul de aplicare şi finanţarea serviciilor publice. Pe măsură ce costul întârzierii creşte, beneficiile unei abordări strategice devin din ce în ce mai evidente”, se arată în raportul FMI.

Conform prognozelor FMI, cheltuielile publice din ţările europene vor creşte cu aproape 5% din PIB, în medie, până în 2040, într-un moment în care se aşteaptă ca creşterea economică să rămână slabă, iar voinţa politică de a majora impozitele sau de a implementa reduceri majore de cheltuieli va fi probabil limitată. Fără acţiuni politice substanţiale, media datoriei publice ar putea urca la aproximativ 130% din PIB, aproximativ dublul nivelului actual, plasând finanţele publice pe o traiectorie nesustenabilă.

Un pachet moderat de reforme ar reduce aproximativ o treime din decalaj, au declarat economiştii FMI, printre care se numără şi Giacomo Magistretti, Ian Stuart, Mengxue Wang şi Jiae Yoo. Revizuirea sistemelor de pensiilor şi măsurile de stimulare a creşterii ar avea cele mai mari efecte pozitive.

Cu toate acestea, FMI subliniază că ajustarea fiscală va fi, de asemenea, necesară în majoritatea ţărilor. „Atât reformele, cât şi consolidarea fiscală sunt de obicei necesare şi ambele implică decizii politice dificile. Cu cât progresele în ceea ce priveşte reformele sunt mai mari, cu atât nevoia de ajustare fiscală este mai mică. Cu toate acestea, o abordare care se bazează exclusiv pe reforme nu va fi suficientă pentru a aborda riscurile la adresa sustenabilităţii fiscale”, susţin economiştii.

Unele ţări cu datorii mari ar putea fi nevoite să facă un pas mai departe şi să ia în considerare măsuri mai radicale care să reevalueze domeniul serviciilor publice. „Regândirea rolului guvernului nu implică neapărat o retragere a statului sau o demontare a modelului social european. Mai degrabă, implică o reevaluare pragmatică a serviciilor care sunt cel mai bine finanţate public, care pot fi finanţate mai eficient sau echitabil printr-o participare privată mai mare şi cum pot fi realocate responsabilităţile”, au declarat economiştii FMI

„Alegerile fiscale vor deveni din ce în ce mai constrângătoare”, au spus economiştii. „Continuarea răspunsului la aceste provocări într-o manieră fragmentară sau reactivă, abordarea bazată pe improvizaţii pe care multe ţări au adoptat-o până acum, îşi atinge limitele”, avertizează FMI.

Sursa: AGERPRES

„În trecut, acest lucru era considerat piraterie”, a declarat Lula da Silva în cadrul unui eveniment public la Sao Caetano do Sul, în statul Sao Paulo.

„O țară importantă precum Statele Unite, despre care cred că a luptat mult timp împotriva pirateriei, nu se poate comporta astăzi ca un pirat”, a adăugat el.

Sursa: AGERPRES

”Am participat la reuniunea Coaliției de Voință, găzduită la Paris de președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron. Discuțiile dintre membrii Coaliției au reconfirmat motivele pentru care Europa și partenerii noștri, care împărtășesc aceleași valori, trebuie să rămână implicați în construirea unui cadru solid de garanții de securitate pentru Ucraina. Pe măsură ce avansăm cu acțiuni concrete și o planificare coordonată, eforturile noastre comune trebuie să rămână concentrate asupra obținerii încetării focului și, în cele din urmă, a unei păci juste, durabile și sustenabile”, a scris președintele Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook.

Potrivit șefului statului, România va continua să acționeze ca un aliat responsabil și un partener de încredere în sprijinul acestui obiectiv.

”Prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră. Investiția în apărarea și securitatea Ucrainei este o investiție în propria noastră securitate, iar Ucraina trebuie să fie capabilă să negocieze pacea dintr-o poziție de forță”, a menționat președintele Nicușor Dan.

Totodată, el a arătat că a pledat și pentru acordarea unei atenții specifice securității Republicii Moldova.

”În acest sens, mă bucură participarea în premieră și aderarea începând de azi a Republicii Moldova la reuniunea Coaliției pentru Voință”, a mai transmis președintele Nicușor Dan.

Coaliția de Voință pentru Ucraina, format lansat în 2025 și coordonat de Republica Franceză și de Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, reunește 35 de state angajate în sprijinirea Ucrainei prin garanții solide de securitate. Coaliția urmărește să contribuie, după încheierea unui acord între părțile implicate în conflict, la menținerea păcii și la prevenirea unei noi agresiuni împotriva Ucrainei.

Președintele Nicușor Dan se află luni și marți, la Paris, la invitația omologului Emmanuel Macron, pentru participarea la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Republicii Franceze.

Sursa: AGERPRES

‘Punând în comun baza noastră industrială de apărare, cercetarea noastră și experiența noastră operațională, obiectivul nostru este de a construi o capacitate împărțită împotriva rachetelor balistice pentru Europa. Această acțiune nu este orientată împotriva niciunui popor, ci în apărarea noastră’, subliniază liderii Danemarcei, Franței, Germaniei, Italiei, Norvegiei, Spaniei, Suediei, Ucrainei, Țărilor de Jos și Regatului Unit într-o declarație comună.

Această coaliție urmărește în special ‘să pună în comun forțele noastre și experiența noastră pentru a dezvolta capacități noi’, a precizat președintele francez Emmanuel Macron în finalul unui summit al țărilor din ‘Coaliția de Voință’, la Paris.

‘Acesta este sensul proiectului Freya, care, prin reunirea capacităților țărilor noastre și ale mai multor producători industriali, va permite crearea unei oferte comune și va accelera protecția Ucrainei în acest domeniu’, a declarat Emmanuel Macron.

Freya este un proiect de apărare antirachetă balistică inițiat de întreprinderea ucraineană Fire Point, care se dorește a fi o alternativă mai puțin costisitoare la sistemul Patriot american sau la racheta franco-italiană Aster.

Într-o conferință de presă comună, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că țara sa nu dispune ‘decât de elemente ale sistemului’ necesare dezvoltării acestuia.

‘Împreună în următoarele 12 luni, putem face împreună această rachetă antibalistică’, a indicat el, adăugând că va vorba despre o ‘producție în serie’ și că ‘nu va fi scumpă’.

‘Este o zi istorică pentru noi toți’, a apreciat el.

Sursa: AGERPRES

‘Amenințarea este reală, concretă, distructivă, toată lumea este convinsă de aceasta în prezent’, a asigurat o sursă din domeniul securității dintr-o țară a UE, care a preferat anonimatul.

Londra și Bruxellesul au desemnat pentru prima oară împreună serviciile de informații ruse, FSB, că ar fi în spatele unui atac împotriva rețelei electrice poloneze. Acest atac cibernetic, lansat de ‘Centrul 16 al FSB’, a eșuat, a precizat Regatul Unit, dar el ar fi putut priva 500.000 de persoane de electricitate ‘în plină iarnă’.

Potrivit șefei diplomației UE, Kaja Kallas, Centrul 16 se află și la originea operațiunilor de spionaj cibernetic în Franța din 2010 împotriva unor ‘entități guvernamentale strategice’.

‘Condamnăm ferm comportamentul Rusiei’, a afirmat Kallas, denunțând recurgerea de către autoritățile ruse la criminali cibernetici, hackeri și companii private pentru a lansa aceste atacuri.

‘Fie că este vorba de a dirija criminali împotriva unor întreprinderi sau de a lovi rețeaua energetică poloneză în plină iarnă, statul rus atinge noi culmi ale lipsei de demnitate în tentativele sale de a submina securitatea europeană’, a denunțat la rândul său ministrul britanic de externe Yvette Cooper.

UE, la fel ca și Franța și Germania a anunțat de asemenea că l-a convocat pe reprezentantul rus la Bruxelles ca urmare a acestor atacuri cibernetice.

Marea Britanie a adoptat deja sancțiuni împotriva a circa 3.400 de indivizi și entități, acuzate că susțin efortul de război rusesc împotriva Ucrainei.

UE la rândul său a sancționat din același motiv circa 2.700 de indivizi și entități, alte 100 fiind acuzate de atacuri hibride împotriva UE.

Aceste sancțiuni constau într-o înghețare a activelor și o interdicție de intrare în Uniunea Europeană.

Sursa: AGERPRES

„Are 21 de ani, evoluează pe postul de fundaș stânga, dar poate juca și în centrul apărării și vine definitiv de la Rapid București.

A adunat 22 de meciuri în SuperLigă, a marcat două goluri, ambele împotriva UTA-ei, și are 28 de selecții în reprezentativele de juniori ale României.

Bine ai venit la Arad, Robert!”

Liderul conservator proeuropean, care a câștigat alegerile legislative în aprilie cu o majoritate zdrobitoare, a promis să destructureze ‘cărămidă cu cărămidă’ sistemul instituit de predecesorul său, campion al ideologiei iliberale. El a început cu președintele, pe care l-a invitat în mai multe rânduri să demisioneze, dar fără succes.

Amendamentul constituțional în 12 puncte a fost adoptat cu 139 de voturi pentru și 6 împotrivă, în cursul unui vot boicotat de partidul naționalist Fidesz a lui Viktor Orban, care denunță o tentativă de instaurare a ‘unui regim autocratic’, reproș care i-a fost adresat lui însuși în trecut.

Din SUA, unde s-a deplasat pentru a asista la etapa finală a Cupei Mondiale la fotbal, Viktor Orban le-a cerut ungurilor – într-un mesaj postat pe Facebpok – ‘să reziste dacă președintele este înlăturat cu forța’.

Toate privirile sunt ațintite acum spre acesta din urmă, care are de ales dacă își va întârzia plecarea, refuzând să semneze amendamentul votat, ceea ce ar putea declanșa o criză constituțională.

‘El acum are cinci zile la dispoziție fie pentru a demisiona în termenul stabilit, fie pentru a semna acest amendament la Legea fundamentală’, a declarat Magyar, care a promis să angajeze o procedură de destituire dacă președintele nu o va face.

Amendamentul prevede sfârșitul mandatului lui Tamas Sulyok din ziua următoare a intrării sale în vigoare, iar apoi alegerea unui nou președinte pentru cinci ani de către parlament, unde partidul Tisza al lui Peter Magyar deține majoritatea de două treimi din cele 199 de locuri.

Înaintea votului, Sulyok, 70 de ani, a denunțat o procedură care ‘încalcă principiile statului de drept, ale democrației și ale separării puterilor’.

Amendamentul, prezentat ca o măsură tranzitorie până la adoptarea unei noi Constituții în urma unei consultări publice, a fost criticat de asemenea de organizații de apărare a drepturilor omului. Amnesty International a apreciat că Tamas Sulyok are ‘dreptul la o procedură echitabilă’, în timp ce Human Rights Watch a considerat că aceste mici aranjamente constituționale ‘amintesc de epoca Fidesz’.

Totodată, juristul Andras Baka, fost președinte al Curții Supreme, al cărui mandat fusese scurtat în regimul Orban pentru că își exprimase îngrijorarea privind reforme judiciare, consideră justificat demersul lui Peter Magyar dacă el deschide calea unei noi ordini constituționale.

‘Într-o țară în care domnește statul de drept, astfel de măsuri extraordinare nu pot fi utilizate, dar Ungaria a devenit un stat captiv sub Orban’, a declarat el pentru AFP, adăugând că Sulyok și alți înalți responsabili ai statului fuseseră numiți ‘nu pentru a limita puterea guvernului, ci pentru a asigura supraviețuirea politică a fostului sistem chiar în cazul înfrângerii electorale’.

Potrivit unui sondaj realizat în luna mai de un centru de studii, 21,67% dintre alegătorii ungari doresc plecarea lui Tamas Sulyok.

Fost președinte al Curții Constituționale, el era puțin cunoscut publicului înainte de a fi ales de către parlament președinte pentru un mandat de cinci ani în 2024.

Amendamentul votat prevede de asemenea limitarea la trei numărul mandatelor pentru deputați, ceea ce va împiedica mai multe personalități ale opoziției să se prezinte în 2030.

Textul restabilește și puterile controlului bugetar al Curții Constituționale.

El stabilește la 70 de ani vârsta limită pentru judecătorii săi, dispoziție care îl lovește direct pe președintele instanței, Peter Polt, fost procuror general numit sub regimul Orban.

În virtutea acestui amendament se creează un Oficiu național pentru recuperarea și protecția activelor publice, căruia i se vor conferi vaste puteri pentru combaterea corupției devenită sistemică în epoca Orban.

Sursa: AGERPRES

‘O veste bună, în exclusivitate, de la Bruxelles: Comisia Europeană tocmai a aprobat astăzi propunerea de renegociere a PNRR. Urmează ultimul pas: aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene, pe 7 august. După luni de muncă pentru a salva cât mai multe investiții și cât mai mulți bani europeni pentru România, am ajuns în punctul în care totul depinde acum doar de capacitatea României de a livra reformele promise. Și, din păcate, fix aici se rupe filmul. În timp ce la Bruxelles obținem rezultate fantastice, la București, domnul Sorin Grindeanu anunță că PSD nu va vota legea salarizării și amenință că va sabota și reforma privind integritatea în funcția publică’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, pe salarizarea unitară reforma a fost amânată succesiv și împinsă dintr-o cerere de plată în alta iar ani de zile nu a fost realizată reforma salarizării.

‘Chiar domnul Grindeanu recunoaște astăzi că jalonul a fost mutat din cererea de plată 3 în cererea de plată 6. Ani de zile reforma nu a fost făcută. Acum, când trebuie în sfârșit livrată, ni se spune din nou: nu votăm’, susține Pîslaru.

El acuză, de asemenea, că, pe subiectul integritate în funcția publică, PSD încearcă să mute discuția spre Dominic Fritz și alte cazuri individuale în loc să se discute despre cum poate fi întărită Agenția Națională de Integritate.

‘Este o diversiune. Reforma nu este despre un om, un partid sau un dosar. Este despre capacitatea statului român de a avea reguli clare și instituții eficiente pentru apărarea integrității în funcția publică’, a subliniat sursa citată.

Dragoș Pîslaru precizează, de asemenea, că pe reforma urbanismului, România a pierdut ani întregi în blocaje și conflicte privind competențele de emitere a autorizațiilor de construire, inclusiv în disputa dintre administrațiile PSD de sector și Primăria Capitalei, în loc să modernizeze legislația și să reducă birocrația.

Ministrul interimar afirmă că și pe decarbonizare reformele au fost împinse până în ultimul moment, iar România a ajuns să negocieze sub presiunea termenelor-limită și a riscului de a pierde fonduri europene.

‘Nu poți pretinde miliarde de euro de la Uniunea Europeană și, în același timp, să refuzi reformele la care România s-a angajat. Nu poți spune că vrei PNRR, dar să respingi jaloanele din PNRR. Nu poți aplauda banii europeni și să sabotezi condițiile asumate de România pentru a-i primi.(…)
În toți acești ani, PSD a practicat politica tergiversării, amânând de fiecare dată decizia tocmai de frică să nu își asume ei vreo responsabilitate.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a împins reformele înainte cu toată puterea, ne-am asumat deciziile dificile și am dovedit că putem avea în Guvern și oameni politici responsabili, care acționează în interesul țării. PNRR nu este al unui partid. Nu este al unui ministru. Nu este al unui guvern.
Este un plan pentru dezvoltarea României: autostrăzi, spitale, școli, digitalizare, energie, modernizarea administrației și miliarde de euro care schimbă în bine viața românilor. Așa că fac un apel foarte clar la responsabilitate către PSD: nu puneți, domnilor de la PSD, viitorul României în pericol pentru agenda voastră politică măruntă’, a mai scris Dragoș Pîslaru, pe rețeaua de socializare.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, că strategia premierului demis Ilie Bolojan, ‘să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD, este una complet greșită’ și a precizat că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR pentru ‘interesele obscure ale unor lideri de dreapta’.

‘De aceea, strategia domnului prim-ministru Bolojan demis de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită. În acest sens, le-am spus că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta. De exemplu, suntem total împotrivă ca domnul Fritz să-și rezolve problemele de integritate prin modificarea legii. Concret, nu vom accepta ca în grupul de lucru pe subiectul privind jalonul care face referire la integritatea în funcția publică USR să introducă tot felul de texte care să rezolve problemele personale ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale altor USR-iști condamnați definitiv de Înalta Curte’, a adăugat liderul PSD.

Grindeanu a mai spus că PSD nu va vota o lege a salarizării care nici astăzi nu este în transparență publică.

‘De asemenea, i-am anunțat că nu vom vota pur și simplu o lege a salarizării, care nici astăzi nu este pusă în transparență și unde consultarea cu sindicatele și patronatele a fost un simulacru. Tocmai de aceea noi astăzi ne vom întâlni cu toate confederațiile sindicale și miercuri cu patronatele, pentru că este un subiect mult prea important pentru România ca noi să așteptăm să ne trimită domnul Pîslaru sau domnul Bolojan o lege proastă sau inaplicabilă. Și pentru cei din PNL și USR care tot vociferează că această lege trebuia făcută deja le reamintesc că pe vremea lui Nicolae Ciucă acest jalon a fost mutat din cererea 3 de plată în cererea 6, pentru că foștii miniștri de finanțe ai PNL-ului au spus că nu au bani pentru a o implementa. Asta este adevărul pe care îl puteți verifica foarte simplu. Închei prin a-i avertiza din nou pe cei de la PNL și USR să nu folosească PNRR pentru a privatiza în mod netransparent și la super discount companiile românești profitabile sau să facă o așa-zisă digitalizare cu dedicație pentru un anumit concern străin. Acestea sunt lucruri inacceptabile pentru PSD’, a transmis Grindeanu.

Liderii fostei coaliții de guvernare s-au întâlnit cu președintele Nicușor Dan, luni dimineața, la Palatul Cotroceni.

Sursa: AGERPRES