“Este pe cale să înceapă o amplă activitate de explorare a resurselor de petrol, gaze şi minerale în noua şi frumoasa noastră Groenlandă!”, a postat Trump pe reţeaua sa Truth Social.

Preşedintele american nu a oferit detalii despre planurile de explorare din Groenlanda, dar a declarat că “sunt experţi care afirmă că volumul de petrol uşor accesibil este mult mai mare decât cel existent în aproape orice altă ţară, oriunde în altă parte în lume şi, aspect şi mai important din perspectiva securităţii şi a capacităţilor defensive şi ofensive atât ale Statelor Unite ale Americii, cât şi ale Europei, importanţa strategică a acestei zone este inegalabilă”.

Anunţul său vine după ce luna trecută, Statele Unite, Danemarca şi Groenlanda au semnat un acord menit să pună capăt tensiunilor apărute în urma repetatelor ameninţări ale lui Trump de a prelua controlul asupra insulei, care deţine o poziţie strategică şi resurse minerale bogate.

“Orice viitor atac asupra Statelor Unite va trebui să treacă prin Groenlanda, unde sistemul nostru de apărare va intercepta şi distruge în mod curent drone, rachete sau orice altă formă de armament care nici măcar nu a fost încă concepută. Această amplasare ne oferă avantajul timpului, al poziţionării şi al vizibilităţii, aşa cum nu există nicăieri altundeva în lume!”, a adăugat Trump în postarea pe platforma sa Truth Social.

Acordul semnat în septembrie între SUA, Danemarca şi Groenlanda extinde rolul armatei americane în Groenlanda, deschizând calea pentru două noi baze militare şi pentru sistemul de apărare antirachetă “Golden Dome” propus de Trump, reafirmând totodată suveranitatea daneză şi dreptul locuitorilor Groenlandei la autodeterminare, aminteşte Reuters.

Sursa: AGERPRES

Marți seară, o centrală electrică din Kiev a fost lovită de o rachetă rusească fără ca Ucraina să primească vreun avertisment prealabil din partea aliaților săi occidentali cu privire la atac, a declarat președintele Volodimir Zelenski.

‘Atac cu rachetă balistică rusească împotriva Kievului. Încă o dată, fără avertisment prealabil din partea partenerilor noștri. Ținta principală a fost infrastructura energetică, în special centrala termică numărul 4. Din păcate, a fost lovită’, a scris el pe Facebook.

Ucraina se bazează pe informațiile militare occidentale, și în special americane, pentru a detecta atacurile rusești și pentru a ataca ea însăși ținte. Recenta escaladare a tensiunilor dintre Zelenski și Trump a făcut ca Kievul să se teamă de o slăbire a acestui sprijin crucial.

‘Sistemele noastre au detectat aceste rachete doar când se apropiau deja practic de Kiev’, a continuat Zelenski, descriind centrala electrică vizată drept ‘o instalație energetică esențială pentru Kiev’.

‘Nu numai că (rușii) ne distrug infrastructura energetică, dar Ucraina nici măcar nu primește avertismente prealabile despre lansările de rachete balistice’, și-a exprimat regretul liderul ucrainean.

Cel puțin două persoane au fost ucise în același atac, care a lovit și o clădire rezidențială din districtul Desnianski, a adăugat primarul Kievului, Vitali Kliciko. El a raportat aproximativ 20 de persoane rănite.

În noaptea de luni spre marți, locuitorii din Kiev au auzit explozii cauzate de atacurile aeriene rusești, urmate doar de activarea sirenei de raid aerian – un fenomen care s-a mai întâmplat și înainte, dar a fost rar.

Zelenski declarase deja că Ucraina nu a primit niciun avertisment din partea Occidentului cu privire la atac.

Oficialii ucraineni au explicat marți situația prin utilizarea de către armata rusă a unor rachete dificil de detectat sau a unor potențiale ‘probleme tehnice’.

‘Uneori, aceste informații nu ajung la noi. Și nu este prima dată când se întâmplă asta. Există, de asemenea, câteva aspecte tehnice de luat în considerare’, a declarat la televiziune purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iuri Ignat.

Această situație vine într-un moment în care relațiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump s-au deteriorat din nou.

Președintele SUA l-a acuzat în repetate rânduri pe omologul său ucrainean că vizează rafinăriile de petrol rusești, ceea ce, susține el, contribuie la creșterea globală a prețurilor la combustibili.

Trump a sugerat săptămâna trecută că ‘este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte’.

De asemenea, el a susținut că a obținut un acord între Moscova și Kiev pentru un armistițiu în ceea ce privește atacurile asupra infrastructurii energetice, o afirmație pe care niciuna dintre capitale nu a confirmat-o.

Sursa: AGERPRES

Sâmbătă, un vizitator al Parcului Natural Yorkshire din nordul Angliei a intrat în spaţiul tigrilor şi a fost atacat de una dintre feline. A murit la faţa locului din cauza rănilor suferite.

În primul video publicat de preşedintele SUA se vede un bărbat aşezat, muşcat în mod repetat de spate de un tigru care încerca să-l prindă cu labele.

Videoul a fost republicat de un cont oficial al Casei Albe, Rapid Response 47, pe X.

La scurt timp după această distribuire iniţială, preşedintele republican a publicat un alt video, cel mai probabil generat de inteligenţa artificială, cu un montaj al mai multor imagini care înfăţişau bărbaţi atacaţi de diverse feline.

Prima secvenţă, de exemplu, arată un angajat al unei grădini zoologice aruncat la pământ de un leu care sparge geamul spaţiului de protecţie.

Donald Trump este pasionat de conţinut creat de inteligenţa artificială, pe care îl distribuie în mod regulat pe contul său de Truth Social.

Sursa: AGERPRES

‘Viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova este în Uniunea noastră. Și le vom însoți la fiecare pas pe acest drum’, a comentat pe X președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

‘Astăzi am făcut un nou pas important pe drumul nostru spre aderarea la UE’, s-a felicitat, de asemenea pe X, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Această etapă intervine după ce parlamentarii ucraineni au adoptat o legislație pentru protejarea drepturilor minorităților naționale, eliminând un obstacol important în calea aderării la UE.

Statutul minorității ungare din vestul Ucrainei a provocat tensiuni cu Budapesta, care blocase cererea de aderare a Kievului, depusă oficial la câteva zile după invazia rusă din februarie 2022.

‘Am trecut astăzi de o nouă etapă importantă pe calea aderării Ucrainei la UE’, a declarat Thomas Byrne, ministrul irlandez al afacerilor europene, a cărui țară asigură președinția rotativă semestrială a UE.

‘Decizia luată astăzi demonstrează reziliența și determinarea Ucrainei de a avansa pe calea reformelor, pe fondul unor circumstanțe extrem de dificile’, a adăugat el, cu referire la războiul împotriva Rusiei.

Înainte de a se alătura UE, țările candidate trebuie să ducă la bun sfârșit reforme pentru a integra acquis-ul comunitar, de la politica de mediu până la agricultură.

Ulterior, negocierile sunt organizate în jurul a 35 de capitole grupate în șase tematici: drepturi fundamentale, piața internă, competitivitate și creștere incluzivă, mediu, agricultură și relații externe.

Pentru a finaliza aderarea, este necesară o decizie unanimă a celor 27 de țări membre.

‘Ucraina este pe deplin angajată în punerea în aplicare a reformelor necesare pentru aderare și încearcă să îndeplinească această sarcină cât mai repede posibil’, a declarat vicepremierul său, Vsevolod Chențov, în cadrul unei conferințe de presă la Luxemburg.

Negocierile cu Ucraina și Republica Moldova – care progresează în paralel – se vor concentra acum pe aspectele legate de ‘piața internă’ și ‘competitivitate și creștere incluzivă’, rămânând nedeschise doar două dintre cele șase grupuri de capitole.

‘Dincolo de acești termeni tehnici, vor exista beneficii reale pentru ucraineni. Reformele care vor fi adoptate la capitolul pieței interne vor facilita comerțul și creșterea companiilor ucrainene în întreaga Europă’, a declarat comisarul UE pentru extindere, Marta Kos.

În privința Republicii Moldova, ea a subliniat că ‘această determinare și muncă asiduă sunt recompensate. Săptămâna trecută în cadrul celei de-a zecea întrunire a Consiliului am vorbit despre niște fonduri, cele mai mari pentru Republica Moldova. Reformele pot aduce și mai multe fonduri europene în Republica Moldova. (…) Vom continua să sprijinim Republica Moldova în parcursul de aderare’.

În opinia sa, ‘din punct de vedere tehnic, ar fi posibil să finalizăm negocierile în primul sau al doilea trimestru din 2028’.

UE a anunțat, de asemenea, progrese în discuțiile sale cu Albania, altă țară candidată, prin închiderea provizorie a unui capitol de negociere.

Sursa: AGERPRES

‘Ãștia de la USR trebuie să plece acasă. Nu fac decât rău. (…) Nu iau în calcul sub nicio formă vreo colaborare cu ei’, a spus Grindeanu la Româna TV.

El a adăugat că în momentul în care cei din USR ajung miniștri au impresia că ‘sunt un fel de detectivi’.

‘Am văzut și cum fac poliție, caută pe la ANM sutiene. Dau un exemplu. Nu spun, cine încalcă legea, pe mine nu mă interesează lucrurile astea, a încălcat legea, să plătească. La Mediu sau oriunde au mers domnii ăștia sau doamnele de la USR au impresia că, în momentul în care se duc într-un post de ministru, sunt un fel de detectivi. Ei trebuie să găsească ceva. Foarte bine, dar să știți că există în fiecare minister câte un corp de control. Tu trebuie să faci altceva, să administrezi acel domeniu, să faci politici publice în acel domeniu, să încerci să aduci bunăstare românilor din perspectiva acelui domeniu’, a afirmat liderul PSD.

Sursa: AGERPRES

Planul președintelui ar fi ca, dacă până joi nu se conturează o majoritate transparentă pentru susținerea Cabinetului Niculescu, vineri, în ziua în care premierul desemnat ar urma să își depună mandatul, să fie prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. Informația, confirmată de surse Digi24.ro, a fost relatată și de HotNews.ro.

Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan după demiterea Guvernului Bolojan, la 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură votate de o majoritate formată din PSD și AUR.

În acest moment, potrivit surselor Digi24, scenariul aflat în discuție prevede intrarea PSD în Guvernul condus de Luca Niculescu. Executivul ar urma să includă și miniștri tehnocrați propuși de președintele Nicușor Dan pentru portofoliile Finanțelor, Apărării și Afacerilor Externe.

Mai multe detalii AICI.

Preşedintele Donald Trump afirmase încă de luni că ia în considerare demiterea ambasadoarei. „Nu suntem mulţumiţi”, le-a declarat el unor reporteri.

Ambasada SUA la Atena nu a răspuns imediat unei solicitări a Reuters de a comenta informaţia.

Mai mulţi parlamentari americani şi-au exprimat îngrijorarea privind acuzaţii conform cărora Guilfoyle ar fi ameninţat că poate folosi influenţa SUA pentru a submina guvernul Greciei, reaminteşte Reuters.

Conform unor înregistrări audio publicate de Wall Street Journal, ziar care a publicat în ultimele zile mai multe informaţii despre Guilfoyle, ambasadoarea s-ar fi lăudat că oameni de afaceri greci îi plătesc călătoriile de lux şi ar fi promis totodată un tratament preferenţial unui om de afaceri american dacă acesta îi asigura o invitaţie la o cină în onoarea lui Eric Trump, al treilea fiu al preşedintelui Donald Trump.

Aceeaşi publicaţie a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari de pe cardul ei de credit înainte de audierea ei în Senat pentru confirmarea ca ambasadoare în iulie 2025. Ea ar fi promis în schimb acces la Casa Albă şi la oficiali de rang înalt din administraţia preşedintelui Trump.

Tot potrivit cotidianului Wall Street Journal, în timpul unei cine din martie cu oficiali greci şi americani, Guilfoyle ar fi pus căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan pe seama presiunilor din partea administraţiei Trump şi a declarat că Washingtonul ar putea aduce schimbări similare în alte ţări, inclusiv în Grecia.

Guilfoyle, fosta soţie a actualului guvernator al Californiei, Gavin Newsom, şi fosta logodnică a fiului cel mare al preşedintelui american Donald Trump Jr., este o fostă procuroare care a lucrat şi ca analist invitat la Fox News şi pe post de consilier şi coordonator de strângere de fonduri pentru campaniile lui Donald Trump.

Sursa: AGERPRES

Evenimentul va avea loc miercuri, 14 octombrie, începând cu ora 15:00, la Baza Sportivă Constructorul din Arad.

Prin această inițiativă, ne dorim să încurajăm sportul și mișcarea în rândul tinerilor, să promovăm spiritul de echipă și fair-play-ul și să le oferim elevilor ocazia de a interacționa, de a lega prietenii și de a participa la o competiție frumoasă între liceele din oraș.

Toți elevii participanți vor primi pizza Ruby, iar echipele clasate pe primele locuri vor fi premiate cu o cupă și medalii.

Prin Cupa Ruby Arena, ne dorim să aducem liceele din Arad împreună, să susținem activitățile sportive și să demonstrăm că sportul înseamnă sănătate, prietenie și spirit de echipă.

Mulțumim sponsorilor și partenerilor noștri — Bravia, Via Universitate, Ruby Food, Best Auto Vest, Braddud și Cetatea Antreprenorilor — pentru susținere și implicare. Împreună investim în sport, în tineri și în comunitatea arădeană!