Naţiunea ungară, a adăugat el, a mandatat noul guvern să diversifice sursele de energie cât de mult posibil, însă ţinând cont în acelaşi timp de preţurile materiilor prime.

Gazul lichefiat transportat via Marea Baltică, apoi prin Polonia şi Slovacia, este ‘semnificativ mai scump’ decât gazul din România, Rusia ori Austria, a arătat el.

‘Vom începe, desigur, negocierile şi vrem să cooperăm’, a spus noul premier ungar.

El a dezvăluit că, în timpul discuţiilor de miercuri în Polonia, omologul său Donald Tusk a promis că ‘va face totul pentru a reduce preţul gazului şi va face oferta cât de competitivă posibil’. Cu toate acestea, rezultatul va depinde şi de piaţa gazului.

În acelaşi interviu, Magyar a confirmat planurile de construire de noi interconectori pentru a diversifica şi mai mult aprovizionarea. Întrebat dacă Ungaria, în acord cu politica UE, va înceta să cumpere gaz şi petrol ruseşti peste trei ani, Magyar a răspuns că el crede că politica UE ‘se va schimba semnificativ după ce războiul se va încheia’, ceea ce speră că se va întâmpla ‘foarte curând’.

Ungaria şi Polonia, a explicat el, trebuie să fie competitive, iar aceasta necesită preţuri mai mici la energie. În acest sens, el s-a descris ca ‘foarte pragmatic’, vizând nu doar asigurarea aprovizionării, dar şi preţuri mai reduse.

La insistenţele de a răspunde cu privire la hidrocarburile ruseşti, Magyar a spus:

‘După ce războiul se va încheia, întreaga UE se va întoarce la a cumpăra gaz rusesc, pentru că este mai ieftin, iar competitivitatea şi geografia o cer’.

Pe plan intern, Magyar şi-a confirmat intenţia de a amenda Constituţia.

‘O vom face, probabil în două săptămâni’, a spus el, adăugând că acest va fi primul pas, după care preşedintele republicii şi şefii Curţii Constituţionale şi Curţii Supreme (Kuria) ‘vor trebui trimişi foarte departe’.

Cu privire la relaţiile ungaro-ucrainene, Magyar a subliniat dreptul Ucrainei de a-şi păstra integritatea teritorială şi independenţa, spunând însă că poziţia Ungariei este unică.

‘Avem o minoritate maghiară în Ucraina care nu are drepturi fundamentale’ în domenii precum limba, cultura şi autonomia locală, a afirmat prim-ministrul de la Budapesta.

El a spus că guvernul său este pregătit ‘să deschidă un nou capitol’ cu Ucraina odată ce problema drepturilor fundamentale va fi rezolvată. Aceasta este o condiţie sina qua non pentru ca Ungaria să sprijine deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, a subliniat Peter Magyar.

Sursa: AGERPRES

CBS a insistat asupra faptului că decizia de a anula “The Late Show” – lider de audienţă pe segmentul său orar – a avut o natură pur financiară, fără legătură cu eforturile depuse de Paramount pentru a obţine aprobarea guvernamentală pentru fuziunea sa de 8,4 miliarde de dolari cu Skydance Media.

Însă numeroase voci, începând cu cea a umoristului Stephen Colbert, în vârstă de 62 de ani, au văzut în acea decizie o iniţiativă a preşedintelui american, aflat într-un război deschis cu acele companii mass-media pe care el le consideră că ostile.

De mai multe ori, Donald Trump a declarat că postul CBS este “scăpat de sub control” şi că Stephen Colbert este “o epavă patetică”, care ar trebui “scoasă din circulaţie”.

De atunci, o jurnalistă cu opinii considerate de dreapta, Bari Weiss, a fost numită la conducerea CBS News, unde a întreprins o restructurare a echipelor redacţionale.

Sprijin de la Kimmel şi Fallon

La fel ca alţi colegi de breaslă care prezintă talk-show-uri nocturne, Stephen Colbert este unul dintre cei mai aprigi critici ai preşedintelui american, pe care îl ridiculizează fără milă în emisiunea sa difuzată în direct.

În săptămânile care au precedat ultimul episod din “The Late Show”, mai mulţi invitaţi prestigioşi au venit în platoul emisiunii, inclusiv fostul preşedinte Barack Obama, actorul Tom Hanks şi prezentatoarea TV Oprah Winfrey.

Stephen Colbert a fost vizibil emoţionat săptămâna trecută când în emisiune i s-au alăturat colegii săi de breaslă, care sunt totodată concurenţii lui de la alte posturi TV – Jimmy Kimmel, Seth Meyers, John Oliver şi Jimmy Fallon -, veniţi să îi aducă un omagiu şi să îşi exprime sprijinul faţă de el.

Jimmy Kimmel a fost şi el scos pentru scurt timp din grila de programe în septembrie 2025 de postul ABC după o reacţie puternică a membrilor Partidului Republican cu privire la o remarcă făcută de acest prezentator TV despre asasinarea activistului ultra-conservator Charlie Kirk.

După ce şi-a făcut debutul în teatrul de improvizaţie, Stephen Colbert a început să lucreze în televiziune în 1995, înainte să se alăture în 1997 emisiunii “Daily Show” prezentate de Jon Stewart, în care interpreta rolul unui corespondent reacţionar, solemn şi îngust la minte.

Pe baza acelui personaj şi-a creat propriul talk-show, “The Colbert Report”, în 2005, înainte să obţină încununarea carierei sale profesionale zece ani mai târziu, în 2015, când a fost desemnat prezentatorul emisiunii “The Late Show”, după pensionarea lui David Letterman.

Mobilier aruncat spre sigla CBS

Pentru perioada viitoare, Stephen Colbert a dat de înţeles că ar putea avea în vedere o nouă emisiune, fără să ofere însă alte precizări.

Mare fan al universului creat de scriitorul britanic J.R.R. Tolkien, el a anunţat, de asemenea, că va scrie scenariul unui nou film inspirat din “Stăpânul inelelor” în colaborare cu regizorul neozeelandez Peter Jackson, care a adaptat celebra trilogie pentru marile ecrane.

Pentru ultimul episod al emisiunii sale TV, ce va fi înregistrat în această după-amiază la Ed Sullivan Theater din New York, în cartierul Broadway, lista invitaţilor a fost ţinută secretă.

Miercuri seară, în penultimul episod, cântăreţul Bruce Springsteen, un alt adversar declarat al lui Donald Trump, a venit în emisiune pentru a-şi exprima sprijinul faţă de celebrul prezentator TV.

“Tu eşti primul tip de Statele Unite care îşi pierde talk-show-ul pentru că noi avem un preşedinte care nu poate să tolereze o glumă”, i-a spus Bruce Springsteen înainte să preia microfonul pentru a interpreta cântecul “Streets of Minneapolis”, pamfletul său muzical împotriva metodelor folosite de Poliţia americană a imigraţiei.

Săptămâna trecută, Stephen Colbert l-a primit ca invitat şi pe fostul prezentator şi creator al emisiunii sale, David Letterman, căruia i-a succedat în 2015. Într-o scenetă jucăuşă, cei doi bărbaţi s-au urcat pe acoperişul clădirii pentru a se distra aruncând obiecte de mobilier din studioul emisiunii într-un logo uriaş al postului CBS amplasat pe trotuar.

“Poţi să îi iei unui om emisiunea. Dar nu poţi să îi iei vocea”, a declarat David Letterman.

Sursa: AGERPRES

“Prin acest acord, România va avea acces la o finanţare europeană de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul instrumentului SAFE, după Polonia. Programul este destinat investiţiilor majore în apărare, infrastructură strategică şi consolidarea industriei europene de apărare”, precizează MF într-un comunicat transmis AGERPRES.

Instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiţii avantajoase, pentru investiţii urgente în securitate şi apărare. Pentru România, finanţarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată şi proiecte de transport cu relevanţă strategică. Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde euro pentru infrastructura de transport rutier de interes naţional, diferenţa fiind destinată proiectelor de înzestrare şi infrastructură din zona de apărare şi securitate.

“Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanţări europene dedicate securităţii. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susţine apărarea, infrastructura strategică, industria naţională de profil şi locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată. Ministerul Finanţelor a tratat acest dosar ca pe o prioritate, pentru că SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiţie în securitatea şi rezilienţa României. Prin SAFE, România nu investeşte doar în apărare şi securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Potrivit sursei citate, în aceste luni au fost create mecanisme concrete prin care proiectele strategice din regiune – Paşcani-Suceava-Siret, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi alte investiţii esenţiale pentru Moldova – vor avea o evidenţă distinctă şi predictibilă a finanţării până în 2031.

“SAFE înseamnă securitate pentru România, dar şi una dintre cele mai importante şanse de dezvoltare pentru Moldova din ultimele decenii. Am creat inclusiv un mecanism distinct de evidenţă a proiectelor finanţate, în bugetele ordonatorilor de credite care vor gestiona investiţiile din acest program, pentru ca cetăţenii să poată vedea transparent, până în 2031, cât se investeşte anual în autostrăzile şi infrastructura care pot schimba fundamental conectivitatea şi dezvoltarea economică a regiunii”, a adăugat Nazare, în comunicat.

România a semnat acordul la data de 12 mai 2026, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern şi de către Preşedintele României. Documentele originale semnate au fost transmise cu celeritate Comisiei Europene şi au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026.

Acordul stabileşte condiţiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate şi mecanismul prin care România va putea transmite cereri de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.

După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanţare de 15% din împrumut, respectiv aproximativ 2,5 miliarde euro. Fiecare tranşă, inclusiv prefinanţarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani.

Ministerul Finanţelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului, iar instituţiile beneficiare – Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor – vor implementa proiectele şi achiziţiile asumate prin Planul de investiţii al României.

SAFE este un instrument european temporar, creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiţii urgente şi majore în apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate european. Pentru România, finanţarea reprezintă atât un instrument de securitate, cât şi o oportunitate economică: investiţii în industrie, infrastructură, tehnologie şi capacităţi strategice.

Sursa: AGERPRES

„Adevărul este că niciodată nu a fost despre lupta cu sistemul. Și Călin Georgescu vine din același sistem. A făcut parte din structurile lui și a crescut în interiorul sistemului. Astăzi doar își arată adevărata față”, spune senatorul de Arad.

„Măștile încep să cadă. Este o alianță reală între ei, pe care nici nu mai încearcă să o ascundă. PSD visează să se întoarcă la era Dragnea și și-a găsit partenerul perfect”, avertizează Răzvan Anghel.

„Din păcate, singurii care au de suferit sunt românii. În timp ce PSD și AUR își împart voturile și calculele politice, oamenii primesc mai multă instabilitate și tot mai puține soluții. România riscă să piardă fonduri europene și chiar să fie retrogradată la categoria junk, cu efecte economice grave pentru toți românii. Dar pentru PSD și AUR aceste lucruri nu par să conteze”, transmite senatorul USR Răzvan Anghel.

Loto 5/40: 9 38 28 20 39 19

Joker: 45 2 15 7 20 13

Noroc: 4 0 5 5 0 0 1

Noroc Plus: 3 2 1 7 0 7

Super Noroc: 7 5 7 3 8 8

În acest caz, pot fi încălcate norme europene, a menționat el.

Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urșilor, iar obligația respectării acestei condiții nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parțial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepții temporare, justificate punctual, a explicat Nicușor Dan.

Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea României în Uniunea Europeană, a amintit el.

Președintele a subliniat, totodată, că prin stabilirea în concret a unor niveluri de prevenție și intervenție, repartizarea pe numărul exact de 528 de fonduri cinegetice, legea criticată își pierde caracterul general, abstract și de principiu al unui act normativ de prim rang, substituindu-se unei operațiuni tehnico-administrative care ar fi trebui adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ.

În opinia sa, prin legea criticată, Parlamentul ajunge să exercite o funcție administrativă – acordarea unei derogări specifice, cu efecte concrete, pe baza unor date factuale – care prin natura ei aparține Executivului și este supusă unui regim procedural și de control judiciar distinct.

Șeful statului mai atrage atenția că pentru interdicția recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani nu se prevede o sancțiune.

‘O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală. Fără calificarea încălcării interdicției ca faptă contravențională sau penală și stabilirea unei sancțiuni, norma este lipsită de forță coercitivă, încălcând cerința calității legii, care presupune, printre altele, ca destinatarii să poată prevedea consecințele nerespectării ei’, a transmis Nicușor Dan.

Conform acestuia, aprobarea a 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național fără un sistem de monitorizare digital/în timp real, de tipul unei baze de date accesibile gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților simultan, face ca respectarea plafonului stabilit să fie imposibilă.

‘În absența unui mecanism care să blocheze automat extragerea de urși odată ce numărul aferent unui fond de vânătoare a fost atins, se permite, implicit, depășirea acestui număr. Faptul că nu există nicio sancțiune pentru depășirea acestuia, demonstrează faptul că legiuitorul nu a urmărit protecția reală a speciei (cerută de dreptul UE), ci a creat un cadru permisiv, lipsit de rigoare juridică’, se mai arată în sesizare.

***

Legea supusă controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021, în sensul aprobării pentru anul 2026 a unui număr de 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național și un număr de 110 exemplare de urs brun nivel de intervenție la nivel național, în vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs.

Față de anul 2024, crește numărul aprobat al exemplarelor de urs care reprezintă nivel de prevenție la nivel național, de la 426 de exemplare la 859, și al exemplarelor de urs care reprezintă nivel de intervenție la nivel național de la 55 la 110.

Totodată, legea stabilește că recoltarea exemplarelor de urs brun reprezentând cota de prevenție este interzisă pe teritoriile în care vânătoarea este interzisă conform prevederilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

De asemenea, legea criticată prevede că blana și craniul exemplarului extras încadrat în nivelul de intervenție, preparate de către gestionar, rămân în gestiunea acestuia, în cazul extragerii de către gestionar, sau se predau Gărzii forestiere în cazul în care extragerea a fost realizată de către personalul desemnat al acesteia și rămân în proprietatea privată a statului, iar blana și craniul exemplarului încadrat în nivelul de prevenție – extras cu nerespectarea prevederilor legale – se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii forestiere în a cărei rază de activitate se încadrează locul unde s-a desfășurat acțiunea de recoltare și devin proprietatea privată a statului, fiind gestionate sau valorificate în condițiile legii.

Sursa: AGERPRES

Singurul prezent dintre foștii șefi ai Jandarmeriei a fost Laurențiu Cazan, care a declarat că și acum, la opt ani de la incidentele din Piața Victoriei, consideră că a procedat corect.

La finalul dezbaterilor, judecătorul a anunțat că va pronunța sentința pe data de 11 iunie.

Miercuri, procurorul de ședință a solicitat aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru cei trei foști șefi ai Jandarmeriei, cu un spor pentru circumstanțe agravante.

Astfel, pentru colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș și colonelul Cătălin Sindile procurorul a cerut închisoare cu executarea pedepsei, în timp ce pentru Laurențiu Cazan a fost solicitată o pedeapsă mai blândă, și anume, închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității, având în vedere atitudinea acestuia în timpul procesului – a fost singurul dintre cei trei care a dat o declarație în fața instanței, dar și faptul că pentru una dintre infracțiuni a intervenit prescripția.

De asemenea, în cazul altor șapte jandarmi trimiși în judecată pentru purtare abuzivă faptele s-au prescris.

În opinia procurorului, chiar dacă o parte dintre fapte s-au prescris, jandarmii trebuie să plătească daune morale către protestatarii care au avut de suferit în urma intervenției în forță a autorităților.

În luna august 2023, foștii șefi ai Jandarmeriei au fost trimiși în judecată de procurorii Secției Militare a Parchetului General în dosarul privind protestul din 10 august 2018, 312 persoane vătămate constituindu-se părți civile în proces.

Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, în prezent ofițer în cadrul acestei structuri, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române, sunt acuzați de abuz în serviciu.

În același dosar, au fost trimiși în judecată alți 13 ofițeri și subofițeri de la Jandarmeria Capitalei: col. (r) Laurențiu Ciobanu Cristian, fost comandant de batalion în cadrul DGJMB, col. Răzvan Cătălin Popescu, col. Marian Ion Zăvoianu, lt. col. Adrian Costel Dumitru, mr. Luca Moldoveanu, cpt. Marius Daniel Mihai, plt. adj. (r) Alin Belecciu, plt. maj. Marian Cristian Bîrsan, plt. adj. Cristian Bolat, plt. adj. șef George Buzatu, plt. adj. Florea Carmocanu, plt. adj. șef (r) Bardahan Pavel Custrin și plt. maj. (r) George Constantin Zamfir.

Aceștia sunt acuzați de purtare abuzivă sau complicitate la această infracțiune.

Conform anchetei, colonelul Laurențiu Cazan, în calitate de comandant al acțiunii, precum și Gheorghe Cucoș și Ionuț Sindile, în calitate de coordonatori ai aceleiași acțiuni, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei – aproximativ 30.000 persoane -, intervenție pe care ulterior au și condus-o.

Procurorii susțin că intervenția în forță a jandarmilor împotriva întregii mase a protestatarilor din Piața Victoriei, în data de 10 august 2018, a fost nelegală și nejustificată iar folosirea de către forțele de ordine a unor dispozitive din dotare – bastoane de cauciuc, scuturi de protecție, spray-uri lacrimogene, grenade de mână cu efect acustic și iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și cartușe – poate fi considerată drept un tratament ‘inuman’ și ‘degradant’.

Sursa: AGERPRES

„Pentru asigurarea eficienței acestor măsuri și prevenirea reapariției focarelor, se recomandă tuturor persoanelor fizice și juridice, asociațiilor de proprietari și agenților economici să efectueze acțiuni de dezinsecție și pe proprietățile private (curți, subsoluri, depozite, zone cu apă stagnantă), concomitent cu intervențiile realizate de autorități”, a transmis municipalitatea.

Pentru a patra oară începând cu 2007, Forțele Aeriene Române asigură acest serviciu. La misiunea din acest an participă șase aeronave F-16 și 101 militari.

‘O aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române, care execută misiuni de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic, în cadrul angajamentului României față de securitatea colectivă a NATO, a doborât marți, 19 mai, o dronă în spațiul aerian estonian. (…) Două aeronave F-16 din Detașamentul Carpathian Vipers au fost ridicate în aer de către Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate (CAOC) Uedem pentru o alertă de Poliție Aeriană în spațiul aerian din zona de responsabilitate. Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurile de identificare, aprobare pentru angajare și minimizare a riscurilor, după care au lansat o rachetă aer-aer, doborând o dronă’, anunța MApN, într-un comunicat de presă.

Detașamentul Carpathian Vipers este dislocat în Lituania, la baza aeriană Siauliai. Acesta asigură misiunile de Poliție Aeriană Întărită în perioada aprilie – iulie 2026.

Conform ministrului Apărării Hanno Pevkur, citat de Reuters, drona doborâtă pare să provină din Ucraina. Din luna martie, mai multe drone militare ucrainene s-au rătăcit în spațiul aerian al statelor membre NATO Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, toate frontaliere cu Rusia. În Letonia acest incident a provocat căderea Guvernului după o demisie a ministrului Apărării din cauza modului în care a fost gestionată intruziunea aeriană.

Sursa: AGERPRES

„În cadrul discuțiilor, președintele Iustin Cionca a prezentat calendarul următoarelor investiții. Astfel, în data de 23 iunie vor fi deschise ofertele pentru noua etapă de modernizare a Spitalului Municipal, etapă care prevede, printre altele, amenajarea de băi în fiecare salon, un pas important pentru creșterea confortului pacienților și pentru aducerea spitalului la standarde moderne.

Totodată, la finalul lunii iunie – mijlocul lunii iulie, vor trebui finalizate și lucrările de modernizare ale clădirii spitalului finanțate prin PNRR cu aproximativ 3 milioane de euro, investiție cofinanțată de Consiliul Județean Arad din bugetul propriu”, au anunțat cei de la CJA.

„La o asemenea lucrare mare care se desfășoară la Spitalul Municipal ar fi trebuit să închidem spitalul și să mutăm toți pacienții, dar efectiv nu am avut unde. Știu că a fost un deranj și încă va mai fi, dar am avut șansa să câștigăm bani europeni cu care poate altădată nu ne vom mai întâlni și ar fi fost păcat să nu profităm. Îmi doresc o soluție tehnică modernă pentru ventilație, una care să facă față și în următoarele decenii”, a declarat președintele Iustin Cionca.

FOTO | Șefii CJA, discuție cu medicii de la Municipal