Acesta a prezentat șase principii esențiale pe care se axează noua lege, primul fiind ”salariu egal la muncă egală”.

”Vă voi prezenta, mai presus decât aceste lucruri care au fost discutate de partide și agreate, niște principii care unele izvorăsc chiar din angajamentele din PNRR și sunt șase lucruri esențiale. Primul lucru clar pentru orice legislație de salarizare este acest principiu ‘muncă de valoare egală, salarizare egală’. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea Legii 153 este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție. Al doilea lucru esențial pe care îl avem este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri. O dată – cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat de deficitul bugetar – și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat, și în general să vedem cum corelăm această creștere a anvelopei salariale într-un mod în care să țină pasul și cu productivitatea din sectorul privat”, a susținut șeful de la Muncă.

Al treilea principiu avut în vedere este motivarea celor tineri să intre în sistem, iar alt ‘element crucial’ se referă la performanță.

”Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit ca vârstă, deci peste 40 de ani, este ideea cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții, și cum îi motivezi și, pentru aceasta, în mod evident, este nevoie să te uiți la salarizare. Un alt element care este crucial este cel de performanță și responsabilitate. Știm foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În Legea 153, din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare și de stimulent de performanță, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupațională, cu interpretările proprii”, a arătat el.

În plus, prin noua legislație, adminstrația locală reintră în grila de salarizare unică pentru bugetari.

”După aceea, este vorba de un sistem unitar, mai clar și predictibil. Suntem în continuare într-o situație în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie, sunt în continuare ca valoare de referință – încă mai apare acel VRS – apare în același timp un lucru care e complet nefast, și anume litigii sau asimilări sau prorogări… știți că prin ordonanța trenuleț la sfârșitul fiecărui an mai sunt împinse încă un an mai departe. Deci, ai nevoie să ai prerogativa Guvernului executivă de a adopta un sistem de salarizare bugetar unitar. Și, bineînțeles, ultimul lucru care mi se pare foarte important – a existat o decizie politică în 2017 cu care n-am fost de acord ca reprezentant al Guvernului la acea vreme, dar a fost decisă, deci Legea 153 a consacrat acest lucru, și anume că administrația locală a ieșit din grilă. Practic, s-a desființat grila pentru administrația locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de consiliu județean și acum, practic, readucem această grilă împreună”, a explicat ministrul interimar.

Ulterior, Dragoș Pîslaru a precizat că majorarea salariilor demnitarilor, cu tot cu sporuri, are un impact bugetar de sub 500 de milioane de lei.

”Toată categoria de demnitari, cu toate sporurile, cu tot ce avem reașezare, este undeva sub 500 de milioane de de lei. Deci, ca să fie foarte clar ca impact: din 8 miliarde e mult sub 500, nu știu să vă spun acum exact cifra, dar să păstrăm proporțiile. Deci, o chestiune de tipul ‘demnitarii de fapt își trag salariile și ceilalți stau pe loc’ este complet neadecvat. Discutăm, după cum v-am spus, de sub 500 de milioane de lei pe această categorie”, a subliniat acesta.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat, luni după-amiaza, în dezbatere publică, proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare.

Proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ.

Sursa: AGERPRES

Inițial, Demeter Andras Istvan a caracterizat drept surprinzătoare afirmațiile făcute în acea înregistrare.

„Mi s-au atribuit niște afirmații pe care nu-mi amintesc să le fi făcut. Mi s-au atribuit niște afirmații de o gravitate care sunt contrazise de actele și faptele mele, realizările mele de pe scena publică din 1993 încoace. Mi se atribuie o conduită care nu mă caracterizează. Nu-mi amintesc să fi avut loc o astfel de afirmație din partea mea. Nu-mi amintesc să fi spus acele cuvinte. Nu cred că eu sunt acea persoană care spune că nu îl interesează interesul național”, a reacționat Demeter la publicarea înregistrării într-o declarație video transmisă de Ministerul Culturii.

Demeter a adăugat că ‘dacă acest lucru s-ar adeveri’, este dispus să se retragă din funcția pe care o deține.

„Nu am altă explicație decât aceea că cineva are alte interese. Cineva dorește să discrediteze pe toată lumea. Prin mine, printr-o exprimare băgată în gura mea, cu sau fără tehnologie modernă, cu sau fără ajutorul inteligenței artificiale, rămâne de văzut. Va trebui și voi face demersurile pentru ca autoritățile competente în materie de a face analizele respective să spună dacă, într-adevăr, acea înregistrare este autentică sau nu. Și dacă acest lucru s-ar adeveri, atunci sunt dispus să fac tot ceea ce trebuie și nu trebuie să fac mare lucru. Trebuie să mă retrag din funcția pe care o dețin, trebuie să cer scuze tuturor pentru greșeala pe care aș fi făcut-o”, a spus ministrul Culturii.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a cerut demisia lui Demeter Andras Istvan și să-și ceară scuze în mod public.

„A fost făcută publică o înregistrare audio în care ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, vorbește, într-un limbaj inacceptabil, despre interesul public și se referă inclusiv la identitatea sa maghiară într-un mod care oferă spațiu stigmatizării comunității noastre. Declarațiile din această înregistrare sunt inacceptabile. În comunitatea noastră politică nu există loc pentru un limbaj vulgar și grosolan sau pentru glume iresponsabile, legate de interese rusești. Identitatea maghiară nu poate fi invocată pentru a justifica afirmații inacceptabile”, a scris liderul UDMR pe Facebook.

El a spus că, în această situație, există o singură cale corectă: demisia.

„I-am cerut lui Demeter Andras Istvan să demisioneze din funcția de ministru al Culturii. De asemenea, îi solicit să își ceară scuze tuturor celor pe care i-a jignit prin declarațiile sale, inclusiv membrilor comunității noastre”, a transmis Kelemen Hunor.

Și alți lideri UDMR s-au delimitat de afirmațiile fostului ministru al Culturii.

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, a afirmat că demisia ministrului Culturii reprezintă un gest firesc și responsabil, iar ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a subliniat că UDMR a urmărit întotdeauna interesul național al României.

Totodată, deputatul AUR Mihail Neamțu, președintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților, a criticat limbajul folosit de ministrul UDMR, susținând că astfel de afirmații reprezintă o degradare a discursului public și o lipsă de respect față de România și valorile sale. El a afirmat că un membru al Guvernului nu ar trebui să transforme funcția publică într-o platformă de atac la adresa interesului național.

Sursa: AGERPRES

El a spus că, în această situație, există o singură cale corectă: demisia ministrului.

„I-am cerut lui Demeter Andras Istvan să demisioneze din funcția de ministru al Culturii. De asemenea, îi solicit să își ceară scuze tuturor celor pe care i-a jignit prin declarațiile sale, inclusiv membrilor comunității noastre”, a transmis Kelemen Hunor.

O publicație a prezentat luni o înregistrare audio în care ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, folosește un limbaj licențios, într-o convorbire referitoare la achiziția Radio Chișinău.

Sursa: AGERPRES