Cu un nivel de 0,7%, creșterea economiei în 2025 a fost în mare parte în linie cu cea din 2024, deși s-a modificat structura creșterii. Consumul privat aproape a stagnat, deoarece creșterea salariilor reale s-a redus de la 8% în 2024 la un declin de 5% la mijlocul anului trecut. Cheltuielile guvernamentale au scăzut în ritm anual cu 11% în ultimul trimestru din 2025, afectând evoluția economiei. În contrast, investițiile publice au totalizat 7% din PIB și au crescut exporturile nete, pe fondul majorării exporturilor de capital și de bunuri intermediare, se arată în raport.

Inflația a accelerat semnificativ în semestrul doi din 2025, la aproximativ 9,5%, după eliminarea, în iulie 2025, a plafonării prețului electricității, implementat alături de majorarea TVA și a accizelor. În aprilie 2026, inflația a crescut din nou, la aproape 11%, în urma prețurilor mai ridicate la energie. Ca rezultat, Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii la 6,5% la începutul lui 2026. Deficitul guvernamental general s-a redus de la 9,3 din PIB în 2024 la 7,95 din PIB în 2025 și ar urma să scadă la 6,2 din PIB în 2026, previzionează instituția financiară internațională.

„În urma contractării economiei în primul trimestru din 2026, a scăderii consumului gospodăriilor și a producției industriale, previziunile privind PIB-ul au fost modificate, indicând un declin de 0,2% în 2026 și o creștere de 1,8% în 2027. Deși cheltuielile de consum vor rămâne constrânse de ajustările fiscale și de inflația ridicată, investițiile ar putea sprijini creșterea, condiționate de absorbția fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare și reziliență) și redresarea încrederii companiilor. Riscurile de deteriorare rămân legate de potențialele deviații de la strategia de consolidare fiscală pe termen lung (orice deviere va furniza doar un ajutor pe termen scurt), de comerțul internațional volatil și de incertitudinile politice prelungite”, avertizează BERD.

Sursa: AGERPRES

Potrivit Ministerului rus al Apărării, 354 de drone ucrainene au fost doborâte în cursul nopții de marți spre miercuri deasupra Rusiei. Guvernatorul regiunii ruse Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a vorbit despre 50 de drone doborâte numai în această regiune.

În Ucraina, în orașul Herson, o femeie de 86 de ani a fost ucisă într-un atac cu o dronă rusească, potrivit șefului administrației militare locale, Iaroslav Șanko.

Sursa: AGERPRES

Lovitura ar fi putut „să ducă la oprirea reactorului din cauza pierderii alimentării externe cu energie electrică”, a continuat el.

„Acest lucru înseamnă că persoanele din spatele acestui atac știau exact ce fac. Este extrem de grav”, a subliniat directorul general.

El a precizat că a convocat o sesiune specială a Consiliului Guvernatorilor agenției și că aceasta oferă asistență tehnică celor din Abu Dhabi.

Construită de un consorțiu sud-coreean condus de furnizorul de energie Kepco, centrala de la Barakah, intrată în funcțiune în 2020, acoperă până la 25% din necesarul de electricitate al Emiratelor.

Emiratele Arabe Unite au atribuit acest atac unor miliții irakiene pro-iraniene.

Incidentul a avut loc după câteva săptămâni de atacuri cu drone și rachete iraniene în timpul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat pe 28 februarie de o ofensivă israeliano-americană împotriva Iranului.

De la începutul conflictului, Emiratele au fost ținta a peste 2.800 de rachete și drone, suportând cea mai mare parte a represaliilor iraniene în rândul monarhiilor din Golf.

„Mai multe țări din regiune au îngrijorări serioase”, a declarat ulterior pentru AFP directorul general al AIEA. El a indicat că a vizitat anterior Kuweitul, Qatarul și că se va deplasa apoi în Arabia Saudită.

În opinia sa, cel mai rău scenariu ar fi ca un atac să lovească direct centrala de la Barakah sau pe cea de la Bushehr din Iran, de asemenea vizată în timpul conflictului, existând riscul unei scurgeri de materiale radioactive.

Sursa: AGERPRES

Acesta făcea legătura între orașul mexican Tijuana și un depozit din cartierul Otay Mesa din San Diego, care se învecinează cu zidul de frontieră ce separă Statele Unite de Mexic.

Desfășurată între lunile decembrie și mai, ancheta a dus la confiscarea a peste o tonă de cocaină care ar fi tranzitat prin acest tunel și la arestarea a patru traficanți.

„Pentru acești inculpați, la capătul tunelului nu a fost lumina. Au fost girofaruri și sirene”, a comentat procurorul federal american Adam Gordon, citat în comunicat.

„Această anchetă și această captură dau o lovitură semnificativă cartelului Jalisco Nueva Generacion”, a adăugat Justin De La Torre, șeful patrulei poliției de frontieră pentru sectorul San Diego.

Autoritățile au insistat asupra caracterului sofisticat al acestui tunel deosebit de bine construit. Înregistrări video publicate de Departamentul de Justiție arată scările pasajului subteran, dotate cu trepte bine definite între pereții de piatră.

Traficul de droguri pe cale subterană între Statele Unite și Mexic este o practică veche, utilizată de mult timp de către carteluri.

Din 1993, în sudul Californiei au fost descoperite 99 de tuneluri subterane, potrivit Departamentului de Justiție. Cea mai recentă dezmembrare a unei astfel de rețele a avut loc în 2022, reamintește AFP.

Sursa: AGERPRES

Tricolorii, la primul meci al lui Gheorghe Hagi ca selecționer, în al doilea mandat (al cincilea în total), au început jocul ofensiv și au avut posesia în prima parte. România putea deschide scorul după o eroare a portarului Mamardașvili (7), dar Coman a fost blocat salvator de Kașia.

O nouă greșeală a portarului lui Liverpool (19) i-a dat șansa golului lui Ianis Hagi, dar Locioșvili a respins din fața porții goale.

Georgienii au echilibrat jocul și au preluat inițiativa, apărând și primele lor ocazii de gol. Kociorașvili (23) a șutat peste poartă de la 14 metri, Zivzivadze (25) a fost blocat salvator de Aioani, după care același Kociorașvili (35) a șutat de la 20 de metri, pe lângă țintă.

În min. 44, Drăgușin a avut o intervenție providențială în fața lui Kvilitaia, scăpat singur spre poartă.

Repriza a doua a început cu o gafă e proporții a portarului Aioani (46), care a scăpat mingea la centrarea lui Mamagheișvili, iar Kvilitaia a trimis simplu în poartă.

Zivzivadze a avut o șansă notabilă să dubleze avantajul gazdelor (51), dar a trimis peste poartă din 6 metri.

România a egalat în min. 55, când Screciu a interceptat o minge în marginea careului advers și a centrat perfect pentru Louis Munteanu, care a marcat cu o lovitură de cap din unghi.

Georgia a rămas la cârma jocului, iar Kiteișvili (61) a trimis un șut din afara careului, reținut de Aioani. Kvernadze (70) a ratat șutul dintr-o poziție excelentă.

Gazdele au mai avut o ocazie notabilă, prin Egoian (90+3), cu un șut pe lângă poartă.

Nu mai puțin de patru jucători au debutat în naționala României, Hindrich, Matei Ilie, Borza și David Matei.

Înaintea meciului a avut loc o ceremonie în onoarea lui Guram Kașia (38 ani), care a jucat pentru a 129-a și ultima oară pentru echipa națională.

România va juca un nou meci amical cu Țara Galilor, în 6 iunie, de la ora 20:45 (Stadionul Steaua din București).

Georgia – România 1-1 (0-0)
Au marcat: Ghiorghi Kvilitaia (46), respectiv Louis Munteanu (55).
Tbilisi, Stadionul ”Miheil Meshi”
meci amical

Au evoluat echipele:
Georgia: 1. Ghiorghi Mamardașvili – 5. Saba Goglicidze (18. Iva Ghelașvili, 83), 14. Luka Locioșvili (3. Lașa Dvali, 66), 4. Guram Kașia (căpitan; 13. Ilia Beriașvili, 66), 16. Irakli Azarov – 15. Ghizo Mamagheișvili, 6. Ghiorghi Kociorașvili, 10. Ghiorghi Ceakvetadze (24. Irakli Egoian, 46), 17. Otar Kiteișvili – 11. Ghiorghi Kvilitaia (19. Anzor Mekvabișvili, 84), 8. Budu Zivzivadze (21. Ghiorghi Kvernadze, 66). Selecționer: Willy Sagnol.
Rezerve neutilizate: 12. Davit Kereselidze, 23. Luka Gugheșașvili – 2. Luka Gadrani, 7. Hvicea Kvarațhelia, 9. Saba Lobjanidze, 20. Nika Gagnidze, 22. Saba Harebașvili.
România: 16. Marian Aioani (12. Otto Hindrich, 63) – 24. Andrei Coubiș (22. Matei Ilie, 63), 3. Radu Drăgușin, 5. Virgil Ghiță (23. Deian Sorescu, 78), 20. Andrei Borza (15. Lisav Eissat, 46) – 6. Vladimir Screciu (19. David Matei, 71), 18. Răzvan Marin (Ghiorghi Kvilitaia, 46) – 21. Olimpiu Moruțan (14. Alexandru Dobre, 46), 10. Ianis Hagi (căpitan; 17. Tudor Băluță, 63), 13. Valentin Mihăilă (11. Ștefan Baiaram, 63) – 7. Florinel Coman (9. Louis Munteanu, 46). Selecționer: Gheorghe Hagi
Rezerve neutilizate: 1. Ștefan Târnovanu – 2. Tony Strata.

Arbitru: Mohamed Al-Muzaied; arbitri asistenți: Jumaa Al-Bourshid, Khaled Ayed; al patrulea oficial: Mohamed Al-Shammari (toți din Qarar)
Cartonașe galbene: Screciu (41), Kvilitaia (59), Drăgușin (59), Goglicidze (80), Băluță (82), Matei Ilie (85).

Sursa: AGERPRES

“Trăim cel mai sumbru moment pe care l-am cunoscut vreodată pe această planetă. Cine ar fi crezut că America se poate schimba aşa? Cine ar fi crezut că un astfel de maniac poate deveni preşedinte al Statelor Unite?”, a spus actorul american, în vârstă de 76 de ani.

Richard Gere se afla în capitala Norvegiei pentru a înmâna Premiul internaţional Vaclav Havel pentru disidenţă creativă artistului chinez Gao Zhen, încarcerat în ţara sa, şi disidentului birmanez Sai, cu ocazia Oslo Freedom Forum.

“Încă din prima zi, tipul ăsta a distrus aproape tot ce era bun în guvernul american şi în poporul american”, a declarat el de pe scenă, în faţa a sute de oameni.

“Cum a fost posibil acest lucru? Pentru că am adormit. Nu ne-am îngrijorat. Nu am votat. Nu am ascultat cu adevărat”, a adăugat actorul american, recunoscând că nici el nu i-a mobilizat suficient pe oamenii din jurul său.

Spunând că a vizitat recent fostul lagăr nazist de la Dachau, el a avertizat împotriva apatiei societăţii.

“Trebuie să vedem semnalele, această dictatură a monştrilor, cu ce viteză se instalează. Trebuie să rămânem vigilenţi”, a mai spus Richard Gere.

În februarie 2025, actorul principal din filmele “Pretty Woman” şi “American Gigolo” l-a descris pe Donald Trump folosind cuvântul “bully”, un termen din limba engleză ce descrie un “om brutal” care hărţuieşte alte persoane.

Susţinător de lungă durată al Tibetului şi convertit la budism, Richard Gere s-a întâlnit frecvent cu Dalai Lama, liderul spiritual tibetan aflat în exil, pe care Beijingul îl acuză că incită la separatism în această regiune din Himalaya.

Actorul american locuieşte în Spania împreună cu soţia sa spaniolă, Alejandra Silva, din anul 2024.

Sursa: AGERPRES

”Este o situație neplăcută pentru Armata Română. Vom avea o analiză împreună cu domnul președinte, pe care l-am informat despre această situație, cel mai probabil în perioada următoare. (…) Când am aflat despre această situație, l-am informat pe domnul președinte, este, evident, comandantul suprem al Armatei Române”, a spus Miruță, la Antena 3 CNN.

Acesta a arătat că este nevoie de o analiză asupra situației actuale.

”Noi nu interferăm cu ce face justiția, însă trebuie să facem o analiză pe cum arată lucrurile acum și această analiză trebuie să fie făcută, în perspectiva mea, coordonată de președintele României, care probabil că va analiza această situație și dacă va cere informații suplimentare de la noi, tot ceea ce vom avea la dispoziție vom pune”, a transmis Radu Miruță.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a fost pus sub urmărire penală de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) într-un dosar în care este acuzat de complicitate la uzurparea funcției, pentru că ar fi intervenit pentru suplimentarea locurilor la buget de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, astfel încât 20 de candidați nu au mai plătit taxă, trei dintre aceștia urmând să intre în MApN după absolvire.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Iulian Berdilă: Orice încercare de asociere a numelui meu cu activități nelegale este nefondată

Șeful Statului Major al Apărării respinge acuzațiile DNA: Nu am săvârșit nicio faptă de corupție