Conform șefului statului, Moody’s, la fel ca Fitch, „pune accentul pe nevoia unui buget pentru 2027, agreat până la finalul acestui an, și a unor măsuri pentru limitarea creșterii cheltuielilor statului”.

„Este, totodată, esențial ca România să revină la creștere economică prin accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, management de calitate în companiile de stat și predictibilitate fiscală”, a arătat Nicușor Dan.

Cât privește aderarea la zona euro, președintele a reiterat că „există un acord de principiu al partidelor ca țara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv”.

„În privința aderării la euro, pentru că am văzut multe reacții, dar și dezinformări, există un acord de principiu al partidelor ca țara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv, însă acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat și în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare. Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales. Toate națiunile care progresează pun mai presus de orice siglă de partid interesul comun al oamenilor și al țării. Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a punctat președintele Nicușor Dan.

Sursa: AGERPRES

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanțe, evaluarea reflectă progresele înregistrate în implementarea programului de consolidare fiscală, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar și la încetinirea ritmului de creștere a datoriei publice și a costurilor cu dobânzile. În același timp, Moody’s menține perspectiva negativă, subliniind riscurile ridicate de implementare a ajustării fiscale pe termen mediu în ciuda progresului realizat în reducerea deficitului bugetar.

„Reconfirmarea ratingului de către Moody’s și recunoașterea progreselor fiscale, realizate mai rapid decât se anticipase, reprezintă un semnal extrem de important pe care am dorit să îl transmitem piețelor și investitorilor. Faptul că deficitul pe 2026 este prognozat în scădere la 5,8% din PIB demonstrează că măsurile noastre de disciplină bugetară, pe lângă faptul că dau rezultate palpabile, întăresc convingerea agențiilor de rating și a mediilor investiționale în atingerea obiectivelor fiscale din acest an. Pentru perioada următoare, prioritatea absolută rămâne continuarea procesului de ajustare fiscală în vederea protejării ratingului investițional și reducerii costurilor de refinanțare. Construirea consensului politic în jurul acestor obiective și evitarea blocajelor politice sunt premise necesare pentru revenirea perspectivei la stabilă”, a precizat Alexandru Nazare, citat în comunicat.

Ministrul Finanțelor a explicat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că ratingul de țară este un indicator al încrederii pe care investitorii și piețele financiare o au într-o economie, iar pentru România acest lucru înseamnă că rămânem o destinație credibilă pentru investiții și finanțare.

„Menținerea sa ajută România să se împrumute în condiții mai bune, să atragă investiții și să creeze premise pentru o economie mai stabilă, cu beneficii pentru cetățeni și mediul de afaceri”, a punctat Nazare.

El a menționat că raportul Moody’s arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025, iar acest lucru contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și la limitarea costurilor cu dobânzile. Totodată, apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene rămân atuuri importante pentru dezvoltarea economiei.

„În același timp, mesajul Moody’s, similar mesajului recent Fitch – transmis atât prin raportul publicat azi cât și în toate dialogurile directe cu echipa de la Finanțe – este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală și reformele asumate. Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate și rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe. Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală. Am obținut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenției S&P. Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma prin execuție bugetară, seriozitate și decizii coerente că România își respectă direcția asumată”, a transmis ministrul pe rețeaua de socializare.

Potrivit agenției, rezultatele obținute de România în anul 2025 și în prima jumătate a anului 2026 au depășit așteptările privind ritmul consolidării fiscale. Moody’s estimează că deficitul bugetar va scădea la 5,8% din PIB în anul 2026, cu peste două puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent, pe fondul disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și al menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.

Raportul evidențiază faptul că reducerea deficitului contribuie la încetinirea ritmului de creștere a datoriei publice și a costurilor cu dobânzile. În același timp, apartenența României la Uniunea Europeană, accesul la finanțarea europeană și perspectivele solide de creștere economică continuă să reprezinte puncte forte ale profilului de credit al țării, se mai arată în comunicatul MF.

Menținerea perspectivei negative reflectă riscurile pe care agenția le identifică în implementarea programului de consolidare fiscală multianual. Moody’s apreciază că actualul context politic, caracterizat printr-un grad ridicat de fragmentare, poate afecta ritmul reformelor și capacitatea autorităților de a menține măsurile necesare reducerii deficitului pe termen mediu.

Raportul subliniază că următoarele luni vor fi esențiale pentru evaluarea capacității României de a păstra sprijinul politic necesar continuării ajustării fiscale și implementării reformelor structurale.

Agenția evidențiază că necesarul ridicat de finanțare și creșterea costurilor de împrumut vor continua să exercite presiuni asupra cheltuielilor cu dobânzile (estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028), datoria publică estimându-se să urce la 64,5% din PIB în 2028.

Totodată, Moody’s reamintește că profilul de credit al României rămâne constrâns de expunerea ridicată la riscul geopolitic generat de proximitatea față de războiul din Ucraina, precum și de nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent.

Moody’s precizează că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă va exista un consens politic clar pentru continuarea consolidării fiscale dincolo de anul 2026. Semnalele concrete urmărite de agenție includ adoptarea bugetului pe 2027 înainte de finalul anului 2026 și adoptarea legii salarizării unice care să stabilizeze cheltuielile cu salariile din sectorul public. În schimb, o încetinire a reformelor, deteriorarea mediului politic sau abandonarea măsurilor de consolidare fiscală ar putea genera presiuni asupra ratingului suveran al României, se mai menționează în comunicatul MF.

Sursa: AGERPRES

Potrivit agenției internaționale de evaluare financiară, decizia de a menține perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală al României, în pofida progreselor inițiale realizate în reducerea deficitului.

Condițiile politice au devenit mai dificile în urma adoptării unei moțiuni de cenzură împotriva fostului premier, în mai. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, deși agenția se așteaptă ca o nouă administrație să preia atribuțiile după vacanța de vară, se arată în comunicat.

„Acest fundal politic fragmentat sporește riscul ca această consolidare fiscală să piardă din impuls. Următoarele luni vor fi importante în evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită și pentru a implementa măsuri structurale care vor sprijini stabilizarea datoriei și îmbunătăți accesibilitatea datoriei în timp”, se subliniază în raportul Moody’s.

Confirmarea ratingurilor României „Baa3” reflectă progresele inițiale realizate conform programului Guvernului de consolidare fiscală, care a încetinit majorarea datoriei guvernamentale și povara dobânzilor, se menționează.

De asemenea, confirmarea ratingurilor încorporează integrarea țării în Uniunea Europeană (rating „Aaa”, cu perspectivă stabil), cadrul instituțional, care sprijină credibilitatea politică și furnizează acces la finanțarea acordată de UE. De asemenea, încorporează potențialul solid de creștere al României, și niveluri de avuție relativ ridicate comparativ cu cele ale țărilor din aceeași categorie. În același timp, profilul de credit al României este constrâns de vulnerabilitate ridicată la riscul de eveniment, care este, pe lângă situația politică dificilă internă, determinată în mare măsură de expunerea ridicată la riscul geopolitic, în urma proximității războiului din Ucraina, și deficitele structurale ridicate de cont curent.

Plafonul de țară al României pe termen lung în valută și monedă locală a rămas nemodificat, la „A2”. Diferența de patru trepte dintre plafonul în monedă locală și ratingul suveran reflectă amprenta moderată a Guvernului în economie, predictibilitatea moderată a acțiunilor Guvernului și fiabilitatea instituțiilor cheie, precum și riscurile de vulnerabilitate moderate politice și externe. Ca stat membru UE, politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse unor evaluări regulate al Comisiei Europene, iar interdependența puternică bazată pe legături de comerț și investiții minimizează riscul de transfer și restricțiile de convertibilitate, în opinia Moody’s.

Potrivit sursei citate, consolidarea fiscală a României a redus deficitul ceva mai rapid decât se aștepta agenția când a menținut perspectiva negativă atribuită ratingurilor României „Baa3”, în septembrie 2025. Totuși, perspectiva negativă rămâne adecvată deoarece Guvernul încă se confruntă cu riscuri semnificative politice și de implementare în vederea menținerii ajustării fiscale ample, pe mai mulți ani, care este necesară pentru a ține sub control deteriorarea accesibilității datoriei și a stabiliza dinamicile datoriei.

În pofida reducerii deficitului ușor mai rapid decât se estima, povara dobânzilor României va crește în următorii ani, ținând cont de necesitățile de finanțare și prevalența finanțării bazate pe piață. Moody’s se așteaptă ca necesitățile de finanțare să se situeze la aproximativ 12% din PIB în medie în 2026-2028, iar randamentul mediu al datoriei României a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

Agenția previzionează că se vor majora cheltuielile cu dobânzile la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% din PIB în 2025, și de la 2% din PIB în 2023. Condițiile preferențiale ale împrumuturilor SAFE și din Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF) facilitează limitarea creșterii poverii datoriei, dar nu previn majorarea ei. Costurile de împrumut ale României rămân sensibile la evoluțiile fiscale și politice. Implementarea cu succes a consolidării fiscale și dovada continuității politicii ar putea sprijini un mediu de finanțare mai favorabil decât evaluează în prezent Moody’s, limitând deteriorarea accesibilității datoriei, subliniază sursa citată.

Ca rezultat al deficitelor primare încă ridicate și al majorării costurilor dobânzilor, agenția se așteaptă ca povara datoriei să continue să crească, deși într-un ritm mai lent decât a anticipat la precedenta evaluare a ratingului. Moody’s proiectează o creștere a datoriei la 64,5% din PIB în 2028, de la 59,3% din PIB în 2025. și o reducere graduală a deficitelor care stabilizează povara datoriei la aproximativ 66% din PIB până la finalul acestui deceniu. Totuși, această estimare se află sub semnul unei incertitudini majore.

„Confirmarea ratingurilor României ‘Baa3’ reflectă consolidarea fiscală obținută în 2025 și 2026, care a încetinit creșterea datoriei țării și povara dobânzilor. După performanțe peste așteptări în 2025, în primul semestru din 2026 eforturile Guvernului de consolidare fiscală au depășit din nou în mod semnificativ așteptările noastre anterioare (și propriile lui obiective). Moody’s proiectează anul acesta deficitul la 5,8% din PIB, datorită ținerii sub control a cheltuielilor și a majorării veniturilor, în pofida condițiilor macroeconomice dificile”, se mai precizează în comunicat.

Agenția semnalează că o revizuire în creștere a ratingurilor României este puțin probabilă, ținând cont de perspectiva negativă. Perspectiva negativă ar putea reveni la stabilă dacă este clar că încă există un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal considerabil dincolo de 2026, care să controleze structural creșterea cheltuielilor și majorarea veniturilor. Această combinație de sprijin politic și modificări fiscale structurale ar spori încrederea în continuitatea politicilor, ar îmbunătăți încrederea piețelor și ar reduce costurile de finanțare, limitând astfel deteriorarea accesibilității datoriei. Semnele că acest sprijin există ar putea include adoptarea până la finalul lui 2026 a bugetului pe 2027 care să includă reducerea deficitului, precum și adoptarea legii salarizării sectorului public, care stabilizează și apoi reduce nota de plată pentru salariile din sectorul public.

Presiunile în jos asupra ratingului vin de la mediul politic și de elaborare a politicilor, care este puțin probabil să fie propice pentru susținerea unui efort bugetar mare timp de mulți ani. Aceasta, în schimb, va pune costurile cu dobânzile și povara datoriei României pe o traiectorie ascendentă constantă, negând efectele pozitive ale reducerii deficitului observate în 2025 și 2026. O inversare a reformelor din ultimii ani ar pune, de asemenea, presiune în sens descendent asupra ratingurilor.

O sporire semnificativă a riscului geopolitic în urma războiului din Ucraina sau sporirea presiunilor asupra finanțării deficitului de cont curent ridicat al României s-ar adăuga, de asemenea, presiunilor negative asupra ratingurilor.

Toate cele trei mari agenții de agenții de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții).

Sursa: AGERPRES

UTA – Rapid 0-0

Arena Francisc Neuman, teren alunecos, ploaie torențială, spectatori 10.000.
UTA: Tordai – Dorobanțu (Țăroi), Oauneh, Benga, Padula – Mino Sota, Odada – Abdallah (Pospelov), A. Roman (Papeau), Pitu – Sinani (Coman). Rapid: Aioani – Ciubotariu (R. Pop), Graovac, Kramer, Sălceanu (Onea) – Bubanja (Petrila), Vulturar, Grameni – Moruțan (Kamara), Kodor (Stojikovic), Dobre. Au arbitrat: G. Roman (Timișoara) – la centru, G. Neacșu (Pitești) și Al. Filip (Constanța) – asistenți.

Curtea de apel federală pentru Districtul Columbia, cu sediul la Washington, a susținut cu un scor de două voturi la unu un ordin de restricție obținut de Trustul Național pentru Conservare Istorică, care a dat în judecată anul trecut administrația prezidențială pentru demolarea Aripii de Est și începerea construcției unei săli de bal de 90.000 de picioare pătrate (8.360 m2) fără a obține autorizație din partea Congresului.

„Dacă o sală masivă de bal trebuie construită sau nu este un lucru pe care trebuie să îl decidă Congresul, nu este o chestiune în care Executivul să acționeze singur. Congresul nu a cedat autoritate neobstrucționată ramurii executive pentru a redesena, remodela și reconstrui Casa Albă, casa poporului, pentru a se potrivi dorințelor unui anumit președinte”, se menționează în verdict.

Curtea de apel a dat termen 14 zile administrației Trump pentru a face apel la Curtea supremă. Casa Albă și Departamentul Justiției nu au răspuns unei solicitări de a comenta informația. Donald Trump a făcut apel după ce judecătorul districtual Judge Richard Leon a blocat lucrările deasupra solului, permițând ca cele subterane să continue.

Planul sălii de bal, pe care administrația a descris-o drept necesară pentru evenimentele formale mai mari și din rațiuni de securitate, este unul dintre eforturile cele mai mari ale lui Trump de a remodela peisajul clădirilor guvernamentale și monumentelor naționale din Washington.

Avocatul Departamentului Justiției, Yaakov Roth, a declarat în cadrul unei înfățișări la Curtea Federală de Apel din Washington că tribunalele nu au niciun rol în a decide asupra proiectelor finanțate privat și că ar fi inadecvat ca un astfel de proiect să fie blocat în orice punct.

Roth a mai afirmat că preferințele arhitecturale ale Trustului național nu ar trebui să cântărească mai mult decât preocupările de securitate, invocând dovezi că fosta Aripă de Est îi lăsa pe președinte și pe alții din Casa Albă vulnerabili la un atac.

„Pur și simplu nu vor să meargă în Congres”, a declarat Thaddeus Heuer, avocat al grupului de conservare.

Sursa: AGERPRES

Potrivit sursei citate, o cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului. Șeful statului solicită, de asemenea, reanalizarea nivelurilor de prevenție stabilite pentru anii 2026 și 2027.

„Punctul 1 al articolului unic din legea supusă reexaminării stabilește pentru anul 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, iar punctul 7 al articolului unic din legea supusă reexaminării (…) prevede aplicarea corespunzătoare a acelorași dispoziții și în anul 2027. Rezultă că aceleași niveluri și aceeași repartiție pe fonduri cinegetice urmează să fie utilizate în doi ani succesivi, fără o evaluare obligatorie intermediară. O cotă adecvată pentru un anumit an nu poate fi prezumată automat ca fiind adecvată și pentru anul următor. Situația populației se modifică prin recoltările legale, mortalitatea naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri”, se menționează în solicitare.

Președintele subliniază că legea supusă reexaminării aprobă un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, dar nu instituie un mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă.

„Ar fi necesară condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil, potrivit competențelor, autorităților de control și gestionarilor. Pentru fiecare exemplar, registrul ar trebui să genereze un identificator unic și să cuprindă cel puțin fondul cinegetic, data, ora și coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, documentarea foto-video și prelevarea unei probe biologice. Înregistrarea ar trebui realizată într-un termen foarte scurt și înainte de transportarea exemplarului din locul recoltării. Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului și să notifice autoritatea. Legea ar trebui să stabilească expres obligațiile de raportare, termenele, răspunderea pentru omisiuni sau raportări inexacte, consecințele depășirii cotei și publicarea periodică a unor date agregate”, menționează documentul.

Un alt articol pe care Nicușor Dan îl dorește reformulat este cel referitor la interdicția de vânătoare privind femelele însoțite de pui.

„Protecția femelelor cu pui este necesară, însă formularea aleasă condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise care, în mod obișnuit, nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare a animalului în teren. Între un pui cu vârsta de un an și nouă luni și unul cu vârsta de doi ani și câteva luni nu există o diferență morfologică certă, imediat observabilă de la distanță. Dimensiunea și conformația variază în funcție de sex, nutriție, anotimp și condițiile de habitat. Metodele care pot crește precizia estimării vârstei presupun identificarea anterioară a individului, măsurători, analiză dentară ori investigații de laborator, incompatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să decidă dacă execută focul. Respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real”, se arată în cererea de reexaminare.

Sursa: AGERPRES