Loto 5/40: 37 4 36 14 40 21

Joker: 27 12 3 19 6 4

Noroc: 1 9 5 4 3 3 8

Noroc Plus: 6 9 5 6 4 1

Super Noroc: 1 6 6 7 5 0

„Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde o facem. Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral. Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară”, afirmă reprezentantul CNAS.

Președintele CNAS afirmă că a solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică (DSP), să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte.

El a susținut că reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite.

„Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor. În spațiul public au apărut informații privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde pacienți oncologici ar fi fost trimiși acasă pe motiv că ‘nu sunt bani de la Casă’. Această afirmație nu reflectă realitatea”, a precizat Horațiu-Remus Moldovan.

Potrivit datelor CNAS:

* la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei;
* la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei;
* la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile;
* la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei.

În plus, susține șeful CNAS, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.

„Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității. Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele”, afirmă Horațiu-Remus Moldovan.

Analiza pe care CNAS o realizează la nivel național are la bază indicatori ‘clari și obiectivi’, utilizați de casele de asigurări și DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare județ: gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, indicele de complexitate al cazurilor (case-mix), rata de utilizare a capacității spitalului, raportul internări/număr de paturi, structura pe specialități și necesarul real din teritoriu, distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate, eficiența utilizării fondurilor contractate, corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.

Potrivit președintelui CNAS, paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care ‘distorsionează’ finanțarea sistemului.

În același timp, afirmă Horațiu-Remus Moldovan, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație – un domeniu grav subdimensionat în România.

În prezent, afirmă reprezentantul CNAS, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.

„În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța. Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat și recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate și adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona deservită nu mai pot aștepta prea mult!”, a conchis Moldovan.

Sursa: AGERPRES

„Germania este pe drumul cel bun” în această privință, a insistat Pistorius, menționând extinderea forțelor armate ale Bundeswehrului, achiziții mai ample și mai rapide de echipamente și construcția de infrastructură.

În acest sens, Pistorius a declarat că va coordona viitoarele misiuni militare împreună cu Grupul celor Cinci, format din Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit, alături de Germania.

Pe de altă parte, Pistorius a subliniat că Statele Unite și Germania continuă să aibă interese militare comune.

„Prezența trupelor americane în Europa, și în special în Germania, este în interesul nostru și în interesul SUA”, a declarat Pistorius pentru dpa, la Berlin.

În același timp, ministrul german a apreciat că decizia nu a fost neașteptată și a fost previzibilă. „Era previzibil că SUA vor retrage trupele din Europa, inclusiv din Germania”, a insistat el.

„Lucrăm îndeaproape cu americanii – la Ramstein, la Grafenwohr, la Frankfurt și în alte părți – pentru pace și securitate în Europa, pentru Ucraina și pentru descurajare comună”, a declarat Pistorius. SUA își mențin principala bază aeriană pentru Europa și Africa la Ramstein, în sud-vestul Germaniei.

El a menționat că SUA au menținut și alte funcții militare la bazele sale germane pentru interesele sale de securitate în Africa și Orientul Mijlociu.

Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat vineri retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania, a informat sâmbătă dpa, în timp ce un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat pentru agenția de presă germană că este de așteptat ca retragerea să se încheie în următoarele șase până la 12 luni.

Pistorius a estimat numărul actual al militarilor americani staționați în Germania la „aproape 40.000”.

Demersul este cel mai concret anunț făcut până acum de guvernul SUA de a-și reduce prezența militară în Europa, după luni întregi de plângeri din partea Washingtonului, conform cărora regiunea nu face suficient pentru a-i sprijini pe americani în Iran și a-și asigura propria securitate, notează Reuters, care prezintă câteva detalii cheie despre prezența militară a SUA în Europa.

Câți militari americani sunt în Europa?

Statele Unite aveau aproximativ 68.000 de militari activi repartizați permanent în bazele lor de peste mări din Europa în decembrie 2025, arată informațiile de la Centrul de Date privind Forța de Muncă din Apărare al SUA (DMDC). Acestea nu includ forțele rotative trimise în misiuni de desfășurare și exerciții.

Militarii SUA sunt distribuiți la 31 de baze permanente și alte 19 situri militare la care Departamentul Apărării are acces în martie 2024, arată un raport al Congresului.

Ce fel de forțe are SUA în Europa?

Comandamentul European al SUA (USEUCOM) supraveghează operațiunile militare americane în Europa, colaborând cu aliații NATO prin intermediul a șase comandamente componente care reprezintă Armata, Marina, Forțele Aeriene, Corpul Pușcașilor Marini, Forțele de Operațiuni Speciale și nou-înființata Forță Spațială.

Aceste componente au sediul central în Germania și Italia și se concentrează pe răspunsul la crize și cooperarea în domeniul securității în Europa și Africa.

Unde anume în Europa sunt staționate aceste trupe?

Trupele americane sunt staționate în mai bine de 12 țări europene. Germania, Italia și Regatul Unit au cea mai mare prezență de militari. Această listă cuprinde unele dintre cele mai mari contingente.

Germania: Cea mai mare bază americană din Europa este baza aeriană din apropierea orașului german Ramstein, unde trupele sunt staționate din 1952. Conform datelor DMDC, în decembrie 2025, 36.436 de militari activi erau staționați în Germania, împărțiți în cinci garnizoane.

Italia: Personalul militar american staționează în Italia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și este format din divizii ale Armatei, Marinei și Forțelor Aeriene. Datele DMDC arată că Italia găzduia 12.662 de soldați activi la sfârșitul anului 2025 în bazele din Vicenza, Aviano, Napoli și Sicilia.

Regatul Unit: Forțele americane din Regatul Unit cuprindeau 10.156 de militari în decembrie anul trecut, încartiruiți în trei baze, găzduind în principal personal al Forțelor Aeriene.

Spania: Țara găzduiește baze ale Marinei și Forțelor Aeriene ale SUA în apropierea Strâmtorii Gibraltar. Datele DMDC arată că, începând cu decembrie 2025, 3.814 de militari erau repartizați permanent în Spania.

Polonia: Polonia găzduiește 369 de militari activi repartizați permanent, precum și aproximativ 10.000 de membri ai forțelor rotative finanțate prin Inițiativa Europeană de Descurajare, arată datele DMDC și ale Serviciului de Cercetare al Congresului. Personalul este repartizat în patru baze cu acces temporar american.

România: Similar Poloniei și altor țări din fostul bloc comunist, România găzduiește o prezență rotativă a forțelor americane pe lângă 153 de militari detașați permanent, potrivit DMDC și Serviciului de Cercetare al Congresului. Bazele la care SUA au acces includ Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.

Ungaria: SUA realizează desfășurări prin rotație și misiuni de exerciții în Ungaria. DMDC a declarat în decembrie trecut că țara a găzduit 77 de militari detașați permanent, staționați în două baze, Kecskemet și Baza Aeriană Papa.

Sursa: AGERPRES

„La 7 aprilie 2026, am ordonat un armistițiu de două săptămâni. Armistițiul a fost prelungit de atunci. Nu a mai existat niciun schimb de focuri între forțele Statelor Unite și cele iraniene din 7 aprilie 2026. Ostilitățile care au început pe 28 februarie 2026 s-au încheiat”, a scris Donald Trump.

Secretarul apărării, Pete Hegseth, și însuși Trump au afirmat în ultimele două zile că armistițiul resetează cronometrul în ceea ce privește Legea puterilor de război.

War Powers Resolution (sau War Powers Act) este o lege federală a Statelor Unite, adoptată în 1973, creată pentru a limita puterea președintelui de a implica țara în conflicte armate fără aprobarea Congresului. Legea a fost o reacție directă la Războiul din Vietnam, unde președinții americani au trimis trupe în luptă pe perioade lungi fără o declarație oficială de război din partea legislativului.

Astfel, Congresul SUA este cel care trebuie să aprobe – cu condiția ca legislativul să nu fi declarat sau autorizat deja războiul sau ca SUA să nu fi fost atacate direct – menținerea trupelor înainte de a se împlini 60 de zile de la începerea conflictului.

Trump a sugerat, de asemenea, vineri că legea ar putea fi neconstituțională și a subliniat că nicio administrație americană nu a apelat de atunci la Congres pentru a menține o operațiune activă în străinătate.

„Există unii oameni care o consideră neconstituțională”, a spus el despre lege. „Suntem mereu în contact cu Congresul, dar nimeni nu a cerut-o vreodată… De ce ar trebui să fim diferiți?”, a declarat președintele reporterilor de la Casa Albă.

Însă congresmenii, în majoritate democrați, consideră că termenul de 60 de zile este teoretic îndeplinit, pornind de la anunțul privind începerea atacurilor, făcut de republican la 2 martie, la două zile după ce SUA și Israelul au lansat atacurile împotriva Iranului.

„Nu cred că ceea ce cer ei este constituțional. Cei care cer asta nu sunt patrioți”, a declarat președintele SUA vineri dimineață, în timpul unei discuții cu reporterii.

Opoziția democrată a contestat poziția președintelui cu privire la presupusul sfârșit al ostilităților.

„’Declarația președintelui Trump că războiul din Iran s-a încheiat nu reflectă realitatea zecilor de mii de soldați americani aflați în pericol în regiune, amenințările continue ale administrației de a escalada ostilitățile, închiderea Strâmtorii Ormuz și creșterea prețurilor” în Statele Unite, a denunțat Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului.

„Președintele Trump a lansat acest război fără o strategie și fără autorizație legală, iar anunțul de astăzi (vineri – n.r.) nu schimbă acest lucru”, a spus ea într-un comunicat.

Unii aleși au avertizat că, după termenul limită de 60 de zile, ar putea începe să solicite puterii executive să obțină autorizația Congresului.

Însă, fără un sprijin suficient din partea republicanilor, democrații nu au nicio cale de atac legală reală pentru a forța guvernul să respecte termenul-limită.

Sursa: AGERPRES

În prezent, astfel de sume sunt taxate cu o cotă de 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, însă procedura de aplicare este una indirectă. Deși inspectorii antifraudă pot descoperi în timpul controalelor indicii privind venituri nedeclarate sau nejustificate, ei nu au dreptul de a finaliza procedura fiscală. Cazurile sunt transmise către alte structuri din cadrul ANAF, care realizează analize suplimentare și decid eventual impunerea obligațiilor fiscale.

Mai multe detalii AICI.

Aceasta a reamintit că ambasadorul Rusiei a fost convocat la MAE pentru „a i se clarifica protestul ferm” al României în ceea ce privește incidentele cu drone intrate în spațiul național.

„Au fost mai multe drone aparținând Federației Ruse, drone pe care Rusia le folosește în războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei, chiar și la granița noastră și, iată, în câteva momente au trecut de granița noastră, au ajuns în spațiul nostru aerian, iar cazul recent este un caz în care au ajuns și pe teritoriul României, de-a binelea, în gospodării. Mai grav decât atât este că erau drone care aveau încărcătură explozivă. Este pentru prima dată, de la începutul războiului, când avem acest risc direct la care suntem supuși și atunci, evident, răspunsul diplomatic a trebuit să fie ferm. Ambasadorul a fost convocat, a fost convocat la nivelul directorului de spațiu pentru a i se clarifica protestul ferm al României”, a precizat ministrul de Externe.

Și secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, aflată săptămâna aceasta într-o vizită la sediul Organizației Națiunilor Unite, cu prilejul Conferinței de Evaluare a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT Rev Con), a condamnat „acțiunile iresponsabile ale Rusiei, care, prin riscurile la adresa siguranței de navigație și încălcări repetate ale spațiului aerian al altor state, afectează grav situația de securitate regională”.

„În cadrul dezbaterii Consiliului de Securitate pe tema securității maritime, secretarul de stat român a prezentat o declarație națională în care a condamnat acțiunile iresponsabile ale Rusiei, care, prin riscurile la adresa siguranței de navigație și încălcări repetate ale spațiului aerian al altor state, afectează grav situația de securitate regională. În context, oficialul român a informat despre incidentul recent, constând în căderea unei drone încărcate cu explozibil într-o gospodărie din România, și a condamnat ferm aceste acțiuni”, informa vineri MAE, într-un comunicat.

Pe 25 aprilie, o dronă folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate pe o stradă de la marginea municipiului Galați, fără a exploda și fără fi înregistrate victime. Drona, care avea încărcătură explozivă, a fost ridicată de specialiști și detonată controlat în afara orașului. Au fost evacuate 515 persoane din municipiul Galați.

Pe 26 aprilie, Ministerul Apărării Naționale a fost informat despre faptul că între localitățile Luncavița și Văcăreni din județul Tulcea a fost semnalată existența unor fragmente de dronă. Pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în acele fragmente de dronă.

Sâmbătă, două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană de la Fetești după ce radarele de la sol au detectat pătrunderea unei drone, pentru scurt timp, în spațiul aerian național, în zona Chilia, a informat Ministerul Apărării Naționale.

Sursa: AGERPRES

Potrivit sursei citate, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis un mesaj RO-ALERT la ora 02:03.

Conform MApN, au fost raportate numeroase explozii pe malul ucrainean al Dunării.

Alerta aeriană a încetat la ora 02:50.

MApN precizează că informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea.

Sursa: AGERPRES