În acea zi, Putin sărbătorea împlinirea a 74 de ani. Kremlinul a publicat fotografii în care cei doi bărbaţi îşi strâng mâna zâmbind.

Presa rusă a dezvăluit săptămâna trecută că Schroeder, 82 de ani, care întreţine legături de lungă durată cu Putin, a fost numit în consiliul de supraveghere al Hyperglobus, un lanţ rusesc de supermarketuri care în trecut a aparţinut grupului german Globus.

Legăturile lui Gerhard Schroeder, cancelar german din 1998 până în 2005, cu Putin provoacă un sentiment de disconfort în Germania, ţară care este unul dintre principalii susţinători ai Ucrainei şi care are relaţii deosebit de tensionate cu Moscova.

După ce a părăsit cancelaria, el a lucrat pentru gigantul rus din domeniul gazelor Gazprom.

Din acest motiv, el a fost privat de avantajele acordate foştilor şefi de guvern germani din cauza apropierii sale de preşedintele rus, căruia i-a rămas fidel în ciuda ofensivei din Ucraina.

În luna mai a acestui an, Putin a sugerat ca Europa să îl aleagă pe Gerhard Schroeder ca mediator pentru rezolvarea conflictului. Această opţiune a fost rapid respinsă de cele 27 de ţări ale UE.

Sursa: AGERPRES

‘Acesta este un război foarte periculos. Este un război extrem de periculos pentru că, sincer, acum pare să fie într-un impas, iar impasurile sunt foarte periculoase’, a remarcat Rubio la Lisabona, la o conferință de presă comună cu ministrul portughez de externe Paulo Rangel.

Potrivit șefului diplomației americane, din acest impas al frontului ar putea rezulta fie încheierea conflictului prin negocieri ‘în care fiecare parte trebuie să renunțe la ceva pentru a obține pacea’, fie o escaladare prin care ‘una dintre tabere, sau ambele, vor intensifica ceea ce fac pentru a încerca să forțeze adversarul să cedeze și să pună capăt impasului’.

Acest al doilea scenariu ‘este foarte periculos în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, întrucât această escaladare ar putea sfârși prin a lua forma unei campanii de sabotaje în țări vecine care sunt membre ale NATO’, a avertizat Rubio în continuare.

‘Aceasta ar putea conduce la alte lucruri care să transforme foarte rapid ceea ce este astăzi un război între două țări într-un conflict regional mult mai amplu și infinit mai periculos’, a adăugat secretarul de stat american.

Prin urmare, el a reafirmat că Statele Unite sunt pregătite să continue eforturile pentru o ‘soluționare negociată’ a conflictului. ‘Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Statele Unite sunt pregătite să faciliteze acest lucru. Am încercat. Vom continua să încercăm. Dar nici nu ne vom implica în procese zadarnice’, a concluzionat el.

Pe de altă parte, Rubio a susținut că solicitarea președintelui american Donald Trump către statele NATO de a-și crește cheltuielile militare urmărește consolidarea Alianței și a capacităților sale de descurajare și a respins ideea că această solicitare ar trebui interpretată ca un gest ostil.

‘Oamenii văd uneori acest apel de a investi mai mult în apărare ca fiind ceva ostil. Nu este ostil’, a spus el la aceeași conferință de presă. ‘Pentru ca NATO să rămână relevantă, trebuie să fie puternică. Pentru ca NATO să fie puternică, statele sale membre trebuie să fie puternice’, a argumentat șeful diplomației americane.

El a admis că statele membre ale Alianței au dimensiuni și posibilități economice diferite, dar a insistat că toate trebuie să-și dezvolte cât mai mult capacitățile de apărare.

Sursa: AGERPRES

‘Am avut discuții bune și foarte concrete, cu liderii PSD, PNL și UDMR, despre lucrurile care contează pentru noi toți, românii. Am vorbit despre liniile principale din viitorul program de guvernare. Am abordat împreună problemele legate de sănătate, agricultură, administrație locală și dureroasele inegalități sociale din România. Mă bucur că am fost întâmpinat cu deschidere pentru găsirea acelei soluții care să deblocheze criza politică și economică. Deschidere pentru a găsi o formulă de guvernare responsabilă’, a scris Niculescu, pe Facebook.

El a precizat că discuțiile vor continua săptămâna viitoare.

‘Am intrat în prima fază a discuțiilor. Am văzut pozițiile celor trei partide cu care m-am întâlnit azi. Și am remarcat un lucru important pentru stabilitatea țării: toate sunt de acord că trebuie să ne înscriem în coordonatele fiscal-economice pe care România și le-a asumat. Rolul meu și al colegilor cu care lucrez este să luăm cele mai bune idei și să le armonizăm într-un program de guvernare. Sunt multe lucruri bune în toate programele pe care le-am văzut până acum. Luni, urmează consultările cu USR și cu celelalte grupuri parlamentare. Vom continua dialogul și am încredere că, de această dată, ajungem la un rezultat bun pentru România’, a transmis prim-ministrul desemnat.

Sursa: AGERPRES

‘Cu toții cunoaștem rezultatul primului tur din România (al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 – n.r); tocmai în acel moment am primit, din partea autorităților române, documentele clasificate transmise Comisiei, prin care acestea ne informau că pe TikTok avuseseră loc campanii masive de dezinformare, amplificate de boți etc. Aici intrăm brusc pe teritoriul DSA, deoarece acesta responsabilizează platformele online pentru rolul pe care l-ar putea juca în alegeri. (…) Între timp, am deschis o anchetă împotriva TikTok în baza DSA; riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală, ceea ce înseamnă o sumă considerabilă’, a explicat purtătorul de cuvânt.

El a precizat, în context, că ancheta Comisiei Europene având ca subiect TikTok, desfășurată în baza DSA, ‘a fost deschisă în contextul alegerilor din România’ și că documentele clasificate au fost transmise de către autoritățile de la București ‘la scurt timp după primul tur de scrutin’.

‘Însă, în prezent, orice alte alegeri care au loc în Europa contribuie la această anchetă. Astfel, și alte scrutine ne pot ajuta să obținem dovezi suplimentare despre modul în care se comportă o platformă precum TikTok atunci când au loc alegeri în Europa’, a mai spus el.

Drept urmare, susține oficialul european, Comisia a întreprins mai multe acțiuni în legătură cu TikTok.

‘Nu am deschis imediat o anchetă, deoarece, desigur, trebuie mai întâi să analizăm dovezile primite de la autoritățile române. Nu este genul de situație în care deschidem o procedură de pe o zi pe alta. Ceea ce am făcut a fost să solicităm imediat informații de la TikTok. În esență, acesta este rolul pe care îl avem. Permiteți-mi să clarific un aspect: nu ne interesează cine câștigă alegerile. Asta înseamnă democrația. Desigur, am prefera să fie un partid european, bineînțeles. Dar, nu ne interesează cine câștigă alegerile. (…) Singurul lucru pe care ni-l dorim este să ne asigurăm că, indiferent cine câștigă alegerile, rezultatul reflectă alegerea cetățenilor – și doar a cetățenilor – și că niciun director executiv din domeniul tehnologiei nu a intervenit în procesul electoral din cauza propriilor preferințe’, a menționat Thomas Regnier.

El a adăugat că noutatea în cadrul anchetei derulate de Comisia Europeană este că ‘acum dispunem de un cadru de lucru în relația cu TikTok’, companie căreia i se solicită ‘o cantitate considerabilă de dovezi’.

Curtea Constituțională din România a anulat, în decembrie 2024, rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu.

Tot în luna decembrie 2024, Uniunea Europeană a deschis proceduri oficiale împotriva rețelei de socializare TikTok pentru presupusa sa incapacitate de a limita interferența în alegeri, la scrutinul prezidențial din România.

Pe 2 aprilie 2025, un raport elaborat de TikTok în calitate de semnatar al Codul de conduită privind dezinformarea, în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale, prezenta amenințările observate în legătură cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 din România, măsurile luate în perioada premergătoare alegerilor și interacțiunile cu autoritățile naționale și cu experți locali înainte de alegeri, precum și cu autoritățile naționale și cu cele ale UE după alegeri.

În raport, TikTok consemna câteva dintre amenințările pe care le-a observat în legătură cu alegerile prezidențiale din România, menționând eliminarea a șase rețele CIO (operațiuni de influență acoperite) în 2024 care au fost identificate ca țintind în mod specific un public din România.

De asemenea, platforma nota că a eliminat în mod proactiv, de la sfârșitul lunii octombrie din anul alegerilor menționate, peste 5.500 de elemente de conținut legat de alegeri din România pentru încălcarea politicilor privind dezinformarea, hărțuirea și discursul instigator la ură.

Sursa: AGERPRES

‘Casa Albă consideră DUȘMAN pe oricine folosește termenul ‘inteligență artificială’ în locul noului termen foarte bine acceptat și mai precis de ‘super inteligență”, a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

El a semnat săptămâna trecută un decret care oficializează termenul de ‘Super Inteligență’ (SI) pentru referirile viitoare ale administrației sale la ‘Inteligența Artificială’ (IA), termen în care el vede o conotație negativă.

Anterior, Trump a mai făcut referire la această schimbare de nume în discursul susținut în septembrie în fața Adunării Generale a ONU, unde a estimat că ‘sună mult mai bine’ să se vorbească despre ‘Super Inteligență’ (SI) în loc de ‘Inteligență Artificială’ (AI).

Această obligație impusă de el în SUA nu se aplică și sectorului privat, deși unele companii s-au conformat deja. Astfel, noul termen este acum folosit în comunicările Meta, compania lui Mark Zuckerberg. De asemenea, Elon Musk folosește termenul de ‘Super Inteligență’ în mesajele postate pe rețeaua sa socială X.

Această dezbatere semantică are o explicație în primul rând politică. Președintele american, un susținător al acestei noi tehnologii, încearcă să-i dea o conotație pozitivă în timp ce în SUA cresc preocupările legate de securitatea modelelor de IA.

Pe de altă parte, Trump are o înclinație să schimbe denumiri consacrate. De pildă, el a redenumit ‘Golful Mexic’ în ‘Golful Americii’.

Sursa: AGERPRES

‘Avem discuții productive cu Republica Islamică Iran’, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

‘Vreau să transmis clar către toată lumea (…) că nu vom ataca Iranul în niciun moment înaintea alegerile de la jumătatea mandatului’, care vor avea loc în SUA pe 3 noiembrie, a promis liderul de la Casa Albă.

Totuși, el a precizat că blocada americană împotriva porturilor iraniene rămâne în vigoare și a asigurat că petrolierele pot să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, în pofida blocadei separate impuse de Iran asupra acestui coridor.

Războiul pe care Statele Unite și Israelul l-au lansat împotriva Iranului a intrat în a opta lună și procesul de soluționare se află în impas, cu sancțiuni americane intensificate și atacuri ocazionale ale Teheranului împotriva petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Washingtonul și Teheranul desfășoară discuții directe și indirecte de mai multe luni pentru a ajunge la un acord care să încheie conflictul.

Un acord de pace provizoriu cuprins într-un memorandum semnat în iunie, între timp eșuat, a permis atunci pentru o scurtă perioadă redeschiderea acestei strâmtori și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului.

Această înțelegere ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, mai ales sancțiunile impuse Iranului și dosarul nuclear iranian, acesta din urmă privind în special neutralizarea stocului de uraniu îmbogățit al Teheranului.

Președintele Trump, confruntat cu un război tot mai nepopular în SUA, cu apropierea alegerilor intermediare și cu scăderea stocului de arme de precizie ale armatei americane după bombardamentele împotriva Iranului, prioritizează acum ‘războiul economic’ în detrimentul atacurilor aeriene.

După ce a reimpus blocada asupra porturilor iraniene, el a anunțat la sfârșitul lunii august ‘cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări’, operațiune pe care a denumit-o ‘Paria Economică’ și care constă în noi sancțiuni, sperând să forțeze în acest mod Iranul să nu mai împiedice traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii doriți de SUA.

Sursa: AGERPRES

Tatiana Gallova a început partida cu Mason, Rupnik, Toma, Ciolcă (ex-Mititelu) și Villalobos. Gazdele au răspuns cu Militaru, Vasile, Teodosiu, Cazacu și Sfaxi.

După un început cu ratări, singura stranieră de la Agro, Sfaxi, a deschis scorul cu două libere transformate. Villalobos a marcat primele puncte ale oaspetelor, spre finalul celui de-al doilea minut de joc. A fost un run de zece puncte pentru „galben-albastre”, care s-au dus la 10-2. Au urmat câteva minute cu multe ratări, în care gazdele s-au apropiat la trei lungimi. Arădencele s-au distanțat din nou și conduceau la prima pauză cu 19-10.

FCC UAV și-a mărit constant avansul în următoarele perioade de joc. Au mers la vestiar cu un avans de 16 puncte, cu 34-18. La ultima pauză tabela arăta 52-37 în favoarea lor, iar la final s-au impus cu 71-30. A fost un joc util pentru medaliata cu bronz din sezonul trecut, în care Gallova a putut testa diferite formule pentru „El Clasico”.

Marcatoare

Kimberly Villalobos a debutat cu un double-double pentru formația arădeană, reușind 20 de puncte și 15 recuperări, plus 5 intercepții. Alexia Dobă a contribuit cu 14 puncte, 3 recuperări și 4 pase decisive, în timp ce Anamaria Ciotir s-a remarcat cu 10 puncte și 8 recuperări. Andreea Ciolcă (fostă Mititelu) a fost aproape de double-double cu 9 puncte și 9 recuperări. Pentru FCC UAV au mai înscris: Pasic 6 puncte (8 recuperări), Toma 6 puncte (6 pase decisive), Mason 4 puncte și Rupnik 2 puncte (7 recuperări, 4 assist-uri).

La gazde au marcat: Militaru 9 puncte, Stanciu 7, Teodosiu 4, Cazacu 3, Monor 3, Sfaxi 2 și Vasile 2 puncte.

Arădencele au dominat la recuperare, reușind 25 de recuperări ofensive și 34 defensive, față de 7 cu 27. Învingătoarele au marcat 40 de puncte din spațiul de trei secunde, față de 12. Scorul la punctele înscrise de jucătoarele venite de pe bancă a fost 30-10 pentru oasepte, iar la punctele înscrise pe contraatac a fost 22-4. „Galben-albastrele” și-au taxat adversarele pentru greșeli, marcând 30 de puncte după turnovers, față de 2.

FCC UAV a încheiat partida cu 21/49 la șuturile din semicerc (42%), 6/26 la triple (23%) și 11/21 la libere (52%). Gazdele au avut 7/26 la două puncte (26%), 4/25 de afară (16%) și 4/6 la linia de fault (66%).

Pentru formația de pe Mureș urmează un prim examen dificil în acest sezon, la Târgoviște, sâmbătă, de la ora 18:00.

După consultări, reprezentanții PSD au transmis că nu susțin formarea unui Guvern tehnocrat și i-au pus două condiții premierului desemnat pentru susținerea viitorului Executiv – schimbarea direcției economice și o majoritate parlamentară asumată, mai ales din partea PNL și UDMR.

PNL a informat că nu intenționează să participe în Guvernul propus de Luca Niculescu, alături de PSD, dar este deschis să acorde un vot de instalare pentru acest Cabinet, o decizie finală urmând să fie luată săptămâna viitoare.

UDMR a anunțat că este dispusă să voteze un Guvern, chiar dacă nu va face parte din el.

Luni, vor avea loc consultări cu USR și grupul parlamentar al minorităților naționale.

***
După întâlnirea de la sediul din Kiseleff, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul nu susține formarea unui Guvern tehnocrat condus de premierul desemnat, Luca Niculescu. Grindeanu a spus că o astfel de formulă i se pare slabă și că nu ar putea să ducă la îndeplinire și să atingă țintele nici măcar pe termen scurt.

‘Noi nu susținem, și am transmis prim-ministrului desemnat, varianta de Guvern tehnocrat. Mi se pare un Guvern slab, un Guvern care nu poate să ducă la îndeplinire și să atingă țintele nici măcar pe termen scurt pe care și le-ar propune orice Guvern. (…) Trebuie să existe o soluție politică, o soluție politică asumată, pe o majoritate asumată, așa cum am spus, transparentă. Poate să existe, și cred că vă spuneam și zilele trecute, o majoritate de conjunctură. Nu suntem parte a unei eventuale soluții de acest tip’, a explicat Grindeanu.

Întrebat dacă există și varianta unui Guvern monocolor, cu miniștri tehnocrați, susținut în Parlament printr-un acord privind proiectele importante, liderul PSD a menționat că nu încurajează această variantă. ‘Eu nu încurajez o asemenea soluție și nu mi se pare una care să țină. Așa că, la prima vedere, răspunsul e nu’, a răspuns Grindeanu.

Totodată, social-democrații i-au pus două condiții premierului desemnat, Luca Niculescu, pentru susținerea viitorului Guvern – schimbarea direcției economice și o majoritate parlamentară asumată, mai ales din partea PNL și UDMR.

‘Fac un apel în special la PNL și UDMR să dea dovadă de maturitate politică, să pună umărul la construirea unei majorități transparente, dacă se dorește participarea PSD la guvernare sau la acest demers comun. Dacă nu ne vom găsi în acest proiect pentru economie (…) și nu vom avea o asumare clară de către celelalte partide, PSD nu va ezita să spună ‘nu’ acestui demers politic’, a indicat Sorin Grindeanu.

***
PNL a transmis că nu intenționează să participe în Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, alături de PSD, dar este deschis să acorde un vot de instalare a acestui Cabinet, o decizie finală urmând să fie luată săptămâna viitoare.

‘L-am informat pe domnul Luca Nicolescu că PNL nu intenționează să participe în acest Guvern. Avem o decizie, în baza experienței pe care am avut-o în ultimul an, de a nu mai participa în actualul context politic la guvernări cu Partidul Social Democrat, iar, dacă acest partid va fi într-o guvernare, PNL va intra în opoziție’, a precizat președintele partidului, Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, ‘PNL este deschis să acorde un vot de instalare’ noului Guvern.

‘L-am informat pe domnul Luca Niculescu că PNL este deschis să acorde un vot de instalare acestui Guvern, având în vedere situația în care se găsește România și necesitatea de a avea un Guvern cu puteri depline. (…) În funcție de programul pe care îl va definitiva, de componența pe care o va propune acestui Guvern, săptămâna viitoare vom convoca Biroul Politic Național al PNL, probabil că vom avea încă o discuție cu domnul Luca Niculescu, vom lua o decizie în ceea ce privește situația acestui Guvern și poziția PNL față de acest Guvern’, a adăugat Ilie Bolojan.

***
Reprezentanții UDMR au anunțat că sunt dispuși să voteze un Guvern, chiar dacă nu vor face parte din el. Totodată, UDMR a reafirmat că nu va vota un Guvern din care fac parte AUR și S.O.S. România.

‘România are nevoie de un Guvern. (…) Am discutat în primul rând despre programul de guvernare. Noi ne dorim ca România să aibă Guvern. Suntem dispuși să votăm un Guvern chiar dacă nu vom face parte din acel Guvern. Important este programul de guvernare, ce va conține programul de guvernare. Și foarte important este să avem un Guvern’, a declarat primarul UDMR al municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.

***
Marți, decretul privind desemnarea lui Luca Niculescu în calitatea de candidat la funcția de prim-ministru a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Acesta are la dispoziție 10 zile pentru a veni în fața Parlamentului cu programul de guvernare și lista miniștrilor propuși.

Sursa: AGERPRES

Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, a încercat să medieze un armistițiu între Rusia și Ucraina. El consideră că afacerile sunt vitale pentru restabilirea păcii, iar înțelegerea privind Nord Stream le-ar permite investitorilor din SUA să profite de transporturile energetice către Europa după încheierea conflictului.

Dmitriev și Kushner s-au întâlnit în ultimele săptămâni la Moscova și la New York. Nu este clar cât de mult au discutat despre Nord Stream dar subiectul se află în continuare pe agendă, susțin două din sursele Reuters.

Întrebat despre presupusele tratative, un oficial al Casei Albe a declarat că ”orice acorduri trebuie negociate de Rusia cu DFC (Corporația SUA pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale, agenție a guvernului de la Washington – n. red.) și cu Trezoreria și trebuie să fie profitabilă pentru contribuabilii și companiile din Statele Unite”. El a adăugat că nu au avut loc ”recent” discuții despre Nord Stream.

Dmitriev, care a promovat reluarea vânzării de gaze rusești către Germania, s-a întâlnit luna trecută cu reprezentanți ai Trezoreriei și Departamentului Energiei din SUA pentru a discuta posibile inițiative ruso-americane în domeniu. Un reprezentant al său a refuzat să comenteze la cererea Reuters.

Un oficial american a apreciat că având în vedere obstacolele, acordul este improbabil pe termen mediu. Gazoductele Nord Stream sunt supuse unor sancțiuni de către Statele Unite și Uniunea Europeană.

Înainte ca forțele ruse să invadeze Ucraina în februarie 2022, Germania achiziționa mai mult de jumătate din necesarul de gaze din Rusia, prin cele două conducte Nord Stream din Marea Baltică. Acestea au fost scoase din uz de mai multe explozii subacvatice în septembrie 2022.

Reuters apreciază că Germania și alte țări europene, care investesc masiv în reconstrucția forțelor armate pentru a se apăra de Rusia, ar rezista acum puternic împotriva redeschiderii gazoductelor, chiar dacă Trump a elimina sau atenua sancțiunile americane. Dacă însă democrații obțin controlul asupra Congresului la alegerile parțiale din noiembrie, de la jumătatea mandatului prezidențial, astfel de măsuri vor fi mai greu de adoptat.

Extrema dreaptă germană, reprezentată de AfD (Alternativa pentru Germania), aflată în ascensiune politică, este însă favorabilă redeschiderii Nord Stream, spre deosebire de guvernul de coaliție de la Berlin. Dmitriev urmează să se întâlnească la începutul anului viitor cu conducerea AfD pentru a discuta reluarea vânzărilor de gaze rusești.

Compania proprietară a Nord Stream este deținută în proporție de 51% de gigantul rus Gazprom; 31% sunt împărțite între două entități germane, iar restul sunt proprietatea unei firme franceze și a uneia olandeze. Vânzarea companiei către un investitor din SUA și reluarea livrărilor de gaze ar întâmpina mai multe obstacole: germani doresc să își păstreze participarea și implicit influența, în caz că Gazprom și-ar vinde partea, a afirmat una din sursele Reuters.

Kushner și Dmitriev au discutat însă și despre vânzarea unui pachet mai amplu de companii, de la rafinării până la benzinării, deținute de compania rusă Lukoil în Europa și în alte părți ale lumii, susțin două din persoanele informate cu care a discutat agenția. Planul ar fi ca activele să fie cumpărate de DFC împreună cu investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite, în timp ce SUA ar ridica sancțiunile.

”Despre Lukoil, Steve (Witkoff) și Jared (Kushner) (emisarii lui Trump – n. red) au colaborat cu DFC pentru a negocia o plată consistentă în avans și venituri din profituri pentru Statele Unite”, a declarat un oficial al Casei Albe.

Lukoil și Gazprom nu au comentat.

Sursa: AGERPRES

”La ora actuală, bilanțul atacului din această dimineață se ridică la 30 de morți, alte 18 persoane sunt rănite”, a indicat parchetul regional ucrainean din Donețk într-un comunicat pe rețele de socializare.

Fotografii care însoțesc comunicatul arată un autobuz cuprins de flăcări și mai multe corpuri neclare întinse pe pământ.

FOTO: Donetsk Regional Prosecutor’s Office

Parchetul regional din Donețk a anunțat deschiderea unei anchete preliminare pentru ”crimă de război”.

Poliția a indicat la rândul său că atacul rusesc a lovit două autobuze în timp ce circulau și un imobil rezidențial pe una dintre străzile orașului.

După această lovitură, guvernatorul regional Vadim Filașkin a făcut apel la civilii din localitate să părăsească această zonă din apropierea frontului, vizată cu regularitate de puternicele bombe cu planare rusești.

Totodată, guvernatorul regional a anunțat suspendarea transportului public în Kramatorsk și în orașul vecin Sloviansk din cauza ”deteriorării semnificative a situației de securitate”.

Ocupat pentru scurt timp de separatiștii pro-ruși în 2014, înainte de a fi recucerit de forțele ucrainene, Kramatorsk reprezintă un important centru logistic pentru armata ucraineană în regiunea Donețk, epicentrul luptelor.

Armata ucraineană desfășoară de mai multe săptămâni acțiuni de contraofensivă în acest sector al frontului, afirmând că a recucerit mai mulți kilometri pătrați de teritoriu.

Acest atac intervine la o zi după ce lovituri rusești au făcut 30 de morți în Ucraina, dintre care 22 într-un singur imobil rezidențial din Priluki, distrus de o rachetă, potrivit unui bilanț actualizat prezentat joi de președintele Volodimir Zelenski.

Sursa: AGERPRES