Sangha, în vârstă de 42 de ani, o femeie cu dublă cetățenie, americană și britanică, risca o pedeapsă de până la 65 de ani de închisoare. Judecătoarea federală Sherilyn Garnett a pronunțat o sentință de 15 ani, mai severă decât pedepsele primite de oricare dintre ceilalți patru inculpați din acest proces, printre care s-au aflat și doi medici.

Procurorii federali au recomandat o pedeapsă de 15 ani de închisoare. Apărarea a solicitat judecătorului să limiteze pedeapsa lui Sangha la perioada deja executată. Sangha se află în închisoare din august 2024.

Matthew Perry a fost găsit de asistentul său personal, care locuia în aceeași reședință, plutind cu fața în jos și fără suflare într-o cadă cu hidromasaj din vila sa din Los Angeles, pe 28 octombrie 2023. Starul american avea 54 de ani.

Raportul autopsiei a concluzionat că Matthew Perry a murit din cauza ‘efectelor acute ale ketaminei’, care, în combinație cu alți factori, au determinat pierderea cunoștinței și înecul actorului hollywoodian.

Ketamina este un anestezic cu acțiune scurtă, dar puternic, cu proprietăți halucinogene, care este prescris uneori pentru tratarea depresiei și a altor tulburări psihologice. De asemenea, ketamina a devenit tot mai populară în rândul publicului – fiind folosită ca drog ilicit pentru petreceri.

Matthew Perry recunoscuse public că a suferit din cauza abuzului de substanțe timp de decenii, perioadă care a coincis cu apogeul faimei sale, când îl interpreta pe sardonicul, dar fermecătorul Chandler Bing în serialul de comedie de mare succes ‘Friends’, difuzat de NBC în anii 1990.

Moartea celebrului actor a survenit la un an după publicarea memoriilor sale, ‘Friends, Lovers, and the Big Terrible Thing’, care relatau luptele sale cu dependența de alcool și de analgezice eliberate pe bază de rețetă, despre care scria că au fost pe punctul de a-i curma viața de mai multe ori.

În lunile de dinaintea morții sale, Matthew Perry susținea că renunțase la consumul abuziv de alcool și de droguri. Însă, potrivit oficialilor federali, actorul urma un tratament sub supraveghere medicală cu perfuzii de ketamină pentru depresie și anxietate la o clinică, unde a devenit dependent de acest medicament.

Când medicii de acolo au refuzat să-i mărească doza, Matthew Perry a apelat la furnizori fără scrupule, dispuși să-i exploateze dependența de droguri pentru a obține beneficii financiare, au declarat autoritățile americane.

După doar câteva săptămâni, starul a murit în urma unei supradoze de ketamină furnizată de Jasveen Sangha, cunoscută de clienții ei de pe stradă drept ‘Regina ketaminei’. Jasveen Sangha a recunoscut că i-a vândut în total 51 de flacoane de ketamină unui intermediar, Erik Fleming, care, la rândul său, i-a vândut dozele lui Matthew Perry prin intermediul asistentului personal al acestuia, Kenneth Iwamasa.

Procurorii au afirmat că Iwamasa a fost cel care i-a administrat ulterior lui Matthew Perry cel puțin trei doze de ketamină din flacoanele furnizate de Jasveen Sangha, ceea ce a dus la moartea actorului.

Ca parte a înțelegerii sale cu procurorii, Sangha a pledat vinovată la acuzația de gestionare a unui local implicat în traficul de droguri, plus trei acuzații de distribuire ilegală de ketamină și o acuzație de distribuire de ketamină care a dus la un deces.

Jasveen Sangha a recunoscut atunci că știa că flacoanele pe care i le-a vândut lui Fleming îi erau destinate lui Matthew Perry. De asemenea, ea a recunoscut că, în august 2019, i-a vândut ketamină unei persoane care a murit câteva ore mai târziu în urma unei supradoze.

Fleming, Iwamasa și cei doi medici acuzați în acest proces – Mark Chavez și Salvador Plasencia – au pledat cu toții vinovați la acuzații privind comiterea unor infracțiuni federale legate de droguri.

Sursa: AGERPRES

Declarația a venit ca răspuns la o întrebare privind scenariul de criză despre care președintele Nicușor Dan a anunțat că este în curs de elaborare, în urma discuțiilor de la Palatul Cotroceni pe tema carburanților.

‘În momentul de față, așa cum am discutat și cu domnul ministru și cu echipa care a participat la această întâlnire, nu există probleme de aprovizionare pentru piața românească. Și prin demersurile pe care Guvernul le-a făcut, pe care Ministerul Energiei le-a susținut în această perioadă, ne asigurăm de două elemente. Pe de o parte, că intervențiile pe care le facem în piață, de exemplu reducerea accizei, sunt de natură a menține piața românească ca o piață competitivă, în așa fel încât cei care importă, de exemplu, motorină, să poată să o importe nu la prețurile la care ar dori ei, ci la prețurile la care pot să o cumpere, ca să nu avem un deficit de produse pe piață, pe de o parte, și, de asemenea, că lanțurile noastre de aprovizionare funcționează, sunt întărite și sunt limitate perturbațiile care sunt pe piața globală. Acestea au fost datele, dar, așa cum v-am spus, la diferite ipoteze de lucru se pot lucra, dar nu avem în momentul de față astfel de probleme’, a declarat Ilie Bolojan, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Sursa: AGERPRES

Astfel, au fost numiți în funcții prin decret prezidențial:

* Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (procurorul general al României);

* Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;

* Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

De asemenea, au fost numiți în funcții:

* Marius Voineag – procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

* Marinela Mincă – procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;

* Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;

* Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Singura propunere transmisă de ministrul Justiției către șeful statului și care a fost respinsă de Nicușor Dan a fost cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici – pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

‘Domnii Ștefan și Florența își vor începe activitatea în 15 aprilie, pentru că pozițiile pe care au candidat sunt vacante. Domnul Voineag și doamna Mincă își vor începe activitatea în 30 iunie când se eliberează poziția pe care au candidat. Am respins candidatura domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror șef adjunct DICOT. După acest moment, așteptarea pe care o am de la Parchete și implicit de la șefii Parchetelor este o dinamizare a activității Parchetelor pentru a răspunde așteptărilor românilor, pentru că românii văd corupție și mare corupție în interacțiunea lor zilnică cu autoritățile statului. De marea corupție se ocupă DNA, de corupția curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. De la sine înțeles, drogul este un fenomen social extrem de nociv care afectează tot mai mulți români și evaziunea fiscală afectează bugetul statului’, a spus Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.

Președintele a adăugat că așteptarea sa de la cei trei procurori-șefi numiți este, în primul rând, să comunice constant cu procurorii din subordine.

‘Să comunice în spațiul public, ceea ce, din păcate, predecesorii lor n-au făcut. (…) Dacă vorbim în mod special de Parchetul General – blocajul pe Secția specială de anchetare a magistraților. Și am un mesaj pentru corpul procurorilor pentru că să fii procuror e o meserie de vocație. Vrei să te faci procuror pentru că vrei să elimini infracționalitatea, vrei să te lupți cu infracționalitatea care afectează viața semenilor tăi. Și, din păcate, s-a întâmplat că sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcționari apăsați de mii de dosare și care nu mai au timpul necesar ca să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate. Și una din preocupări și una din discuțiile importante pe care le voi avea cu noii șefi ai Parchetelor va fi despre cum să punem în balanță activitatea asta de rutină care este necesară și cum putem să o simplificăm, să o standardizăm și cum să lăsăm totuși timp procurorilor pentru a se ocupa de acele dosare importante cu impact asupra societății’, a afirmat șeful statului.

Sursa: AGERPRES

ARAD. Două consiliere alese pe listele PNL Arad, care activează în Consiliul Județean Arad, au mințit cu nerușinare miercuri, după ședința în care au fost împărțiți banii către primăriile din județ. Alina Igreț și Amelia Lazea au umflat, din tastatură, sumele pe care le-ar fi primit primăriile Sântana și Chișineu-Criș, orașe în care locuiesc cele două. Dar haideți să vedem cum se laudă ele că au luptat pentru comunitățile lor, dar și cum aberează sume de neimaginat. Alina Igreț a postat, pe pagina ei de socializare, următorul text:

„În cadrul ședinței ordinare de azi a Consiliului Județean Arad, am aprobat repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit pe anul 2026. Orașului Sântana îi este alocată suma de 2.400.000 lei pentru cofinanțarea următoarelor proiecte:
– Alimentare cu energie electrică (mărire spor putere) două locuri de consum la Școala Gimnazială Sântana;
– Creșterea mobilității urbane în Orașul Sântana, prin extinderea rețelei de piste de biciclete spre Caporal Alexa și spre zona industrială;
– Creșterea eficienței energetice în clădirile publice – Reabilitare Grădinița PP nr 2 Sântana;
– Asfaltare străzi (Plopului, Teiului, 9 Mai, Aurel Vlaicu, Bobalna, Ioan Vidu) în Orașul Sântana
– Amenajare stații de autobuz în satul Caporal Alexa, Oraș Sântana. Investim în tot ceea ce înseamnă bunăstare, dezvoltare și creșterea nivelului de trai a cetățenilor județului Arad”.

Realitatea este, însă, cu totul alta. Potrivit hotărârii adoptate în Consiliul Județean Arad și votată inclusiv de Alina Igreț, orașului Sântana i-a fost repartizată suma de 1.000.000 de lei, nicidecum 2.400.000 de lei. Banii ar urma să fie folosiți ca și cofinanțare la trei proiecte, nu la cinci, cum dezinformează Igreț. Aceste proiecte sunt: Alimentare cu energie electrică – mărire spor putere (2 locuri de consum) la Școala Gimnazială Sântana, str. 1 Decembrie, nr. 36; Creșterea mobilității urbane în orașul Sântana, prin extinderea rețelei de piste de biciclete spre satul Caporal Alexa și spre zona industrială pe DJ 791; Creșterea eficinței energetice în clădirile publice-Reabilitare Grădinița PP nr.2 Sântana, str.1 Decembrie nr.37, structură a Școlii Gimnaziale Sântana.

În timpul conflictului, o femeie aflată la fața locului a intervenit și l-a apostrofat pe șoferul violent, încercând să-l determine să se oprească și să pună capăt agresiunii. După câteva lovituri, agresorul s-a urcat în mașină și, în momentul în care a demarat, aproape l-a călcat pe curier, care a strigat de durere și a căzut. Ulterior s-a ridicat singur, a relatat Știri de Cluj.

Citește știrea întreagă AICI!

“Mircea Lucescu a fost un om preţios atât pentru România, pentru Turcia, cât şi pentru toată lumea fotbalului. Poporul turc îl iubeşte şi îl respectă pe domnul Mircea Lucescu pentru că şi-a adus contribuţia la dezvoltarea fotbalului din ţara noastră prin munca depusă la Galatasaray, la Beşiktaş şi echipa naţională a Turciei. A fost ca un părinte pentru noi toţi. El nu a fost doar un om de fotbal, ci un ambasador al relaţiilor dintre România şi Turcia”, a afirmat ambasadorul.

“Suntem aici pentru a-i oferi respectul nostru în această zi foarte tristă. Vrem să îi cinstim memoria acestui mare antrenor care a muncit întotdeauna cu pasiune. După cum aţi văzut, la finalul meciului Turcia – România căpitanul nostru Hakan Calhanoglu l-a îmbrăţişat pe Mircea Lucescu. Aceea a fost o ultimă îmbrăţişare în numele întregului popor turc”, a adăugat Ozgur Kivanc Altan.

Ambasadorul a fost însoţit la Arena Naţională din capitală de aproximativ 15 oameni de afaceri turci.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului selecţioner al echipei naţionale de fotbal a României, Mircea Lucescu, a fost depus, miercuri, la Arena Naţională, suporterii şi iubitorii fotbalului putând să îi aducă un omagiu marelui antrenor până la ora 21:00, iar joi în intervalul 10:00 şi 20:00.

Cortegiul funerar cu sicriul fostului antrenor a ajuns la stadion în jurul orei 16:15, catafalcul fiind însoţit de fiul său, Răzvan şi alţi reprezentanţii familiei şi rudele apropiate.

Sicriul, acoperit cu drapelul României, a fost aşezat pe o scenă construită pe esplanada de la Tribuna Oficială a Arenei Naţionale. La căpătâiul fostului selecţioner a fost aşezată o fotografie a acestuia şi o coroană albă de flori, iar în stânga şi dreapta se află patru membri ai Gărzii de onoare a Jandarmeriei Române.

Conform programului anunţat de Federaţia Română de Fotbal, ceremoniile funerare se vor desfăşura pe parcursul a trei zile, sub măsuri stricte de securitate şi protocol.

Vineri, ultima zi a ceremoniilor, va fi marcată de discreţie şi solemnitate, cu evenimente desfăşurate în două locaţii. Cortegiul funerar se va deplasa către Biserica Sfântul Elefterie din Capitală, unde slujba de înmormântare va începe la ora 10:00. Participarea la biserică este strict limitată la familie şi invitaţii apropiaţi. Ceremonia de înmormântare este programată să înceapă la ora 12:20, la Cimitirul Bellu din Capitală. Momentul înhumării (ora 13:10) va fi precedat de onoruri militare, recunoscând astfel meritele deosebite ale regretatului antrenor.

Conform dorinţei familiei, accesul publicului larg va fi restricţionat în incinta cimitirului, zona fiind delimitată exclusiv pentru cercul restrâns de apropiaţi.

Marele antrenor Mircea Lucescu a decedat marţi, la vârsta de 80 de ani. Anunţul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti a precizat că decesul a fost declarat în jurul orei 20:30.

Mircea Lucescu a fost internat de urgenţă pe 29 martie la Spitalul Universitar Bucureşti, după ce i s-a făcut rău în timpul unei şedinţe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naţionale de fotbal, fiind afectat de ratarea calificării la Cupa Mondială 2026, după înfrângerea suferită în faţa Turciei (0-1), din 26 martie.

Lucescu nu a făcut deplasare cu naţionala în Slovacia, reprezentativa României fiind condusă de secundul Ionel Gane la meciul amical pierdut marţi cu 0-2.

Federaţia Română de Fotbal a anunţat, la 2 aprilie, prin intermediul site-ului oficial, că antrenorul Mircea Lucescu şi-a încheiat mandatul de selecţioner al echipei naţionale a României.

Sub conducerea lui Mircea Lucescu, România a reuşit o campanie de excepţie în Liga Naţiunilor, în urma căreia reprezentativa a obţinut locul în play-off-ul din martie, pentru accederea la Cupa Mondială din vara aceasta. Bilanţul său pe banca naţionalei în această perioadă cuprinde 11 victorii, 1 egal şi 6 înfrângeri.

Sursa: AGERPRES

Sicriul, acoperit cu drapelul României, a fost aşezat pe o scenă construită pe esplanada de la Tribuna Oficială a Arenei Naţionale. La căpătâiul fostului selecţioner a fost aşezată o fotografie a acestuia şi o coroană albă de flori, iar în stânga şi dreapta se află patru membri ai Gărzii de onoare a Jandarmeriei Române.

Suporterii, prietenii, cunoştinţele şi iubitorii fotbalului care doresc să îşi ia rămas bun de la cel cunoscut sub numele de “Il Luce” sunt aşteptaţi la tribuna oficială (intrarea Maior Coravu) a celui mai mare stadion din ţară. Accesul publicului larg va fi permis printr-un circuit controlat, special amenajat pentru a asigura fluiditatea fluxului de vizitatori.

Conform programului anunţat de Federaţia Română de Fotbal, ceremoniile funerare se vor desfăşura pe parcursul a trei zile, sub măsuri stricte de securitate şi protocol.

Vineri, ultima zi a ceremoniilor, va fi marcată de discreţie şi solemnitate, cu evenimente desfăşurate în două locaţii. Cortegiul funerar se va deplasa către Biserica Sfântul Elefterie din Capitală, unde slujba de înmormântare va începe la ora 10:00. Participarea la biserică este strict limitată la familie şi invitaţii apropiaţi. Ceremonia de înmormântare este programată să înceapă la ora 12:20, la Cimitirul Bellu din Capitală. Momentul înhumării (ora 13:10) va fi precedat de onoruri militare, recunoscând astfel meritele deosebite ale regretatului antrenor.

Conform dorinţei familiei, accesul publicului larg va fi restricţionat în incinta cimitirului, zona fiind delimitată exclusiv pentru cercul restrâns de apropiaţi.

Marele antrenor Mircea Lucescu a decedat marţi, la vârsta de 80 de ani. Anunţul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti a precizat că decesul a fost declarat în jurul orei 20:30.

Mircea Lucescu a fost internat de urgenţă pe 29 martie la Spitalul Universitar Bucureşti, după ce i s-a făcut rău în timpul unei şedinţe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naţionale de fotbal, fiind afectat de ratarea calificării la Cupa Mondială 2026, după înfrângerea suferită în faţa Turciei (0-1), din 26 martie.

Lucescu nu a făcut deplasare cu naţionala în Slovacia, reprezentativa României fiind condusă de secundul Ionel Gane la meciul amical pierdut marţi cu 0-2.

Federaţia Română de Fotbal a anunţat, la 2 aprilie, prin intermediul site-ului oficial, că antrenorul Mircea Lucescu şi-a încheiat mandatul de selecţioner al echipei naţionale a României.

Sub conducerea lui Mircea Lucescu, România a reuşit o campanie de excepţie în Liga Naţiunilor, în urma căreia reprezentativa a obţinut locul în play-off-ul din martie, pentru accederea la Cupa Mondială din vara aceasta. Bilanţul său pe banca naţionalei în această perioadă cuprinde 11 victorii, 1 egal şi 6 înfrângeri.

Sursa: AGERPRES

În acest mod, GRU a compromis o gamă largă de entități la nivel global, inclusiv din România, vizând în special infrastructuri critice și informații din domeniile militar și guvernamental.

SRI subliniază că modul de operare al grupării evidențiază necesitatea adoptării unor măsuri de protecție de către utilizatorii de dispozitive SOHO (small-office home-office), precum: înlocuirea dispozitivelor End-of-Life și End-of-Support, pentru care producătorii nu mai emit actualizări, actualizarea firmware-ului, verificarea autenticității conexiunilor realizate de dispozitivele de rețea și revizuirea regulilor firewall pentru limitarea accesului neautorizat de la distanță.

Operațiunea a afectat operațiunile cibernetice derulate în prezent de APT28 prin exploatarea echipamentelor de tip router și limitează semnificativ capabilitățile atacatorului de a derula atacuri cibernetice viitoare utilizând această infrastructură de atac, mai spune sursa citată.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a afirmat miercuri că FBI, împreună cu mai mulți parteneri internaționali, inclusiv SRI, a anunțat destructurarea unui atac informatic prelungit asupra infrastructurilor sensibile din mai multe state occidentale.

‘Actori cibernetici asociați GRU, serviciul de informații al armatei ruse, colectau informații militare, guvernamentale și legate de infrastructurile critice. Rusia continuă, deci, războiul hibrid împotriva țărilor occidentale și numai cine este de rea-credință nu vede asta. România trebuie să-și îmbunătățească securitatea cibernetică și să colaboreze în continuare cu partenerii occidentali’, a scris șeful statului pe Facebook.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Nicușor Dan: Destructurare a unui atac informatic prelungit. Rusia continuă războiul hibrid

‘Actori cibernetici asociați GRU, serviciul de informații al armatei ruse, colectau informații militare, guvernamentale și legate de infrastructurile critice. Rusia continuă, deci, războiul hibrid împotriva țărilor occidentale și numai cine este de rea-credință nu vede asta. România trebuie să-și îmbunătățească securitatea cibernetică și să colaboreze în continuare cu partenerii occidentali’, a scris șeful statului, pe Facebook.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

SRI, în cooperare cu partenerii internaționali, a contribuit la prevenirea unor atacuri cibernetice atribuite GRU