La locul intervenției au fost trimise forțe și mijloace din cadrul Detașamentului Arad: o autospecială de stingere, o autospecială de descarcerare și două ambulanțe SMURD, dintre care una de Terapie Intensivă Mobilă.

De asemenea, spre locul accidentului se deplasează și două ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean.

Intervenția este în desfășurare.

Trofeul Palme d’Or: “Fjord”, de Cristian Mungiu

Marele Premiu al Juriului: “Minotaur”, de Andrey Zvyagintsev

Premiul Juriului: “The Dreamed Adventure”, de Valeska Grisebach,

Premiul pentru regie: ex-aequo – Javier Calvo, Javier Ambrossi (“La bola negra”) şi Pawel Pawlikowski (“Fatherland”)

Premiul pentru scenariu: Emmanuel Marre (“Notre salut”)

Premiul de interpretare feminină: Virginie Efira şi Tao Okamoto (“All of a Sudden”)

Premiul de interpretare masculină: Emmanuel Macchia şi Valentin Campagne (“Coward”)

Trofeul Camera d’Or: “Ben’Imana”, de Marie Clementine Dusabejambo

Trofeul Palme d’Or pentru scurtmetraj: “For The Opponents”, de Federico Luis

Palme d’Or onorific: Peter Jackson, Barbra Streisand, John Travolta.

Sursa: AGERPRES

De asemenea, compania de distribuție Neon a câștigat sâmbătă seară principalul trofeu de la Cannes pentru al șaptelea an la rând, o serie impresionantă care a început cu filmul ‘Parasite’ în 2019.

În filmul “Fjord”, cineastul român Cristian Mungiu îşi plasează povestea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian (Sebastian Stan şi Renate Reinsve) se stabileşte împreună cu cei cinci copii ai săi şi pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care îşi proclamă toleranţa şi respectul faţă de minorităţi.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violenţă domestică împotriva copiilor. Autorităţile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soţi, pun la îndoială educaţia lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube şi a smartphone-urilor, şi le critică credinţa religioasă.

Tensiunea creşte până când se declanşează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre fraţi, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

‘Fjord’ este un film despre dificultatea de a înțelege pe cineva care gândește altfel, o poveste despre polarizare, despre incapacitatea de a dialoga, despre lucrurile care îi despart pe oameni și cele care încă îi mai țin împreună.

‘Acest film este un mesaj pentru toleranță, pentru incluziune, pentru empatie. Sunt termeni magnifici pe care îi iubim cu toții, dar pe care ar trebui să îi punem în aplicare mai des’, a declarat Cristian Mungiu în discursul său de acceptare a trofeului Palme d’Or.

El a fost însoțit pe scenă de cei doi actori principali din film, Renate Reinsve și Sebastian Stan. ‘Va trebui să așteptăm 20 de ani ca să revedem aceste filme și să vedem care dintre ele au rezistat testului timpului’, a mai spus regizorul român.

Cristian Mungiu a revenit cu acest film în competiția oficială de la Cannes cu același curaj artistic care i-a adus trofeul Palme d’Or în anul 2007 (‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’), premiul pentru cel mai bun scenariu în 2012 (‘După dealuri’) și premiul pentru cel mai bun regizor în 2016 (‘Bacalaureat’).

Deși ultimele zile ale festivalului au fost marcate de un scandal legat de opoziția tot mai puternică față de controlul exercitat de miliardarul Vincent Bolloré asupra grupului Canal+, o opoziție care a luat amploare sub forma unei scrisori deschise care numără aproximativ 4.000 de semnatari la nivel internațional, ceremonia de sâmbătă seară s-a desfășurat într-o atmosferă relativ calmă, discursurile de acceptare fiind în mare parte apolitice, potrivit Screen Daily.

‘Într-o lume din ce în ce mai violentă și mai autoritară, în care speranța este considerată o slăbiciune, iar diferența o amenințare, acest festival țintește mai sus’, a declarat Tilda Swinton, în momentul în care a prezentat premiul final – trofeul Palme d’Or.

Cel mai marcant moment politic al galei l-a avut ca protagonist pe regizorul rus Andrey Zvyagintsev, recompensat cu Marele Premiu al Juriului – al doilea trofeu ca importanță din cadrul festivalului – pentru filmul ‘Minotaur’, o dramă despre decăderea societății ruse pe fundalul războiului din Ucraina.

În discursul său de acceptare a premiului, Andrey Zvyagintsev s-a pronunțat împotriva acțiunilor militare în Ucraina întreprinse de guvernul rus condus de Vladimir Putin.

‘Un lucru este cert: masacrele trebuie să înceteze odată pentru totdeauna, iar singura persoană care poate pune capăt acestui carnagiu este președintele Federației Ruse’, a declarat cineastul rus, care trăiește în prezent în Franța, adresându-i-se liderului de la Kremlin.

‘Puneți capăt acestui măcel; întreaga lume așteaptă acest lucru’, a adăugat el.

Premiul Juriului, al treilea ca importanță, a fost câștigat de lungmetrajul ‘The Dreamed Adventure’, regizat de cineasta germană Valeska Grisebach. Cu o acțiune plasată la granița dintre Bulgaria, Grecia și Turcia, acest film prezintă povestea unei femei care acceptă să ajute o veche cunoștință într-o misiune ilegală.

O mică problemă de natură organizatorică a apărut atunci când Javier Calvo, Javier Ambrossi și Pawel Pawlikowski au urcat pe scenă în același timp pentru a primi premiul pentru regie, acordat ex aequo în acest an. Spaniolii Javier Calvo și Javier Ambrossi au fost recompensați pentru filmul ‘La bola negra’, ce are o acțiune plasată în anii 1932, 1937 și 2017, explorând viețile interconectate a trei bărbați gay. Polonezul Pawel Pawlikowski s-a impus cu filmul ‘Fatherland’, despre întoarcerea din exil a scriitorului german Thomas Mann alături de fiica sa, la câțiva ani după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

‘A fost o punere în scenă dezastruoasă’, a glumit Pawlikowski, ținându-și discursul său după ce Calvo și Ambrossi își rostiseră deja cuvintele de mulțumire.

Cei trei regizori aveau la dispoziție un singur trofeu pe scenă, iar prezentatorul Xavier Dolan a făcut imediat o glumă pe această temă:

‘Sper că organizatorii au două trofee Palme d’Or’.

A fost pentru prima dată când premiul pentru regie a fost atribuit ex aequo după anul 2016, când Cristian Mungiu (‘Bacalaureat’) a împărțit acest trofeu cu Olivier Assayas (‘Personal Shopper’).

Premiul pentru scenariu i-a revenit cineastului francez Emmanuel Marre pentru filmul ‘Notre salut’, care spune povestea unui funcționar din Rezistența Franceză în timpul ocupației naziste. Emmanuel Marre a subliniat în discursul său că a scris inițial un scenariu, l-a aruncat la coș și a realizat apoi întregul film prin improvizație controlată, potrivit The Wrap.

Premiile atribuite în cele două categorii de interpretare – masculină și feminină – au fost împărțite între patru actori din două filme. Premiul pentru interpretare masculină a fost câștigat de Emmanuel Macchia și Valentin Campagne, care au jucat rolurile unor soldați belgieni din Primul Război Mondial care se îndrăgostesc în filmul ‘Coward’, regizat de Lukas Dhont. Premiul pentru interpretare feminină le-a fost acordat actrițelor Virginie Efira și Tao Okamoto, ale căror conversații îndelungate domină filmul ‘All of a Sudden’, regizat de Ryusuke Hamaguchi.

Ceremonia de închidere a Festivalului de la Cannes 2026 a fost prezentată de actrița franceză Eye Haidara, care a prezentat și ceremonia de deschidere, pe 12 mai.

Juriul competiției oficiale, prezidat de cineastul sud-coreean Park Chan-wook, i-a mai inclus pe regizorii Diego Cespedes, Chloe Zhao, Laura Wandel, scenaristul Paul Laverty și actorii Stellan Skarsgard, Demi Moore, Isaach de Bankole și Ruth Nega.

Trofeul Camera d’Or, atribuit de un juriu separat, pentru cel mai bun lungmetraj de debut prezentat în oricare dintre secțiunile Festivalului de la Cannes, i-a fost atribuit regizoarei rwandeze Marie-Clementine Dusabejambo pentru filmul ‘Ben’Imana’.

Trofeul Palme d’Or pentru scurtmetraj a fost câștigat de filmul ‘For The Opponents’, regizat de Federico Luis.

De asemenea, în cadrul ceremoniei de sâmbătă seară, legendara artistă americană Barbra Streisand a primit un Palme d’Or onorific. Ea urma să își ridice premiul în persoană, dar și-a anulat participarea ‘la sfatul medicilor’, aflându-se în convalescență după o accidentare la genunchi. Actrița franceză Isabelle Huppert a ținut un discurs în onoarea Barbrei Streisand, care și-a rostit discursul de acceptare prin intermediul unei transmisiuni video. Alte două trofee Palme d’Or onorifice le-au fost acordate, în prima parte a festivalului, regizorului neozeelandez Peter Jackson și actorului american John Travolta.

În 2025, trofeul Palme d’Or i-a fost atribuit lungmetrajului ‘It Was Just an Accident’, regizat de cineastul iranian Jafar Panahi.

Sursa: AGERPRES

“Avem 10 ţări cu risc” de a fi afectate, a declarat preşedintele Africa CDC, Jean Kaseya, într-o conferinţă de presă. Aceste ţări sunt Sudanul de Sud, Rwanda, Kenya, Tanzania, Etiopia, Congo, Burundi, Angola, Republica Centrafricană şi Zambia.

Aproape 750 de cazuri suspecte de Ebola şi 177 decese suspecte au fost recenzate în RDC, o ţară cu o populaţie de 100 de milioane de locuitori, unde epidemia “se răspândeşte rapid”, a avertizat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Actuala epidemie, cea de-a 17-a care afectează RDC, “este a doua ca amploare pe care o cunoaştem la nivel mondial”, a adăugat Jean Kaseya.

Ebola cauzează o febră hemoragică ucigaşă, însă virusul acestei boli, care a provocat peste 15.000 de decese în Africa pe parcursul ultimilor 50 de ani, este mai puţin contagios decât SARS-CoV-2 (care declanşează COVID-19) sau decât virusul rujeolei.

În absenţa unui vaccin şi a unui tratament omologat împotriva tulpinii Bundibugyo a virusului, responsabilă pentru epidemia actuală, măsurile ce vizează limitarea răspândirii maladiei se bazează în principal pe respectarea normelor de prevenţie sanitară şi pe detectarea rapidă a cazurilor.

Sursa: AGERPRES

“Observăm semne de pregătire ale unui atac combinat asupra teritoriului ucrainean, inclusiv asupra Kievului, cu diferite tipuri de armament. Armele cu rază medie de acţiune menţionate ar putea fi folosite într-un astfel de atac”, a scris Zelenski într-o postare pe reţeaua de socializare X.

Avertismentul vine la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat armatei sale să pregătească opţiuni de represalii împotriva Ucrainei în urma unui atac cu drone asupra unui cămin pentru elevi de liceu în partea regiunii ucrainene Lugansk controlată de Rusia, atac soldat cu moartea a cel puţin 18 adolescenţi şi cu zeci de răniţi, conform celui mai recent bilanţ provizoriu.

Ucraina a negat că ar fi lovit în mod deliberat acel cămin şi afirmă că ţinta atacului era o unitate de drone a armatei ruse. Într-o declaraţie separată, Kievul a anunţat sâmbătă că a efectuat noi atacuri asupra infrastructurilor energetice ruseşti şi că a lovit astfel din nou un terminal petrolier în postul Novorossiisk de la Marea Neagră, un petrolier rus în aceeaşi zonă şi un rezervor de petrol.

Rusia a atacat deja Ucraina de două ori cu racheta hipersonică Oreşnik, o rachetă despre care Putin susţine că este imposibil de interceptat, datorită vitezei sale, care depăşeşte de peste 10 ori viteza sunetului.

Primul atac de acest fel a fost efectuat în noiembrie 2024 împotriva unei infrastructuri militare în oraşul ucrainean Dnipro, iar al doilea a lovit în ianuarie anul acesta în regiunea ucraineană vestică Liov un obiectiv care nu a fost precizat de niciuna dintre tabere, unele relatări menţionând un depozit subteran de gaze naturale. În ambele atacuri rachetele Oreşnik nu au fost echipate cu încărcături explozive, distrugându-şi ţintele doar prin forţa cinetică.

Sursa: AGERPRES

‘Fie ajungem la un acord bun, fie îi arunc în aer’, a spus Trump în declarația pentru Axios și a estimat că există șanse egale pentru oricare dintre aceste două variante, adică un acord sau reluarea războiului.

Într-o declarație separată, pentru postul CBS News, președintele Trump, cunoscut pentru inconsecvența afirmațiilor sale, a părut mai puțin amenințător și a estimat că un acord cu Iranul ‘se apropie mult’. Cât despre negocierile în desfășurare, el a spus că, ‘cu fiecare zi care trece, este mai bine’. Totuși, el a evaluat tot la ‘50% – 50%’ șansele unui acord sau ale reluării ostilităților.

Conform aceluiași post, care citează surse apropiate discuțiilor, cea mai recentă propunere de proiect de acord ar include redeschiderea Strâmtorii Ormuz, deblocarea unor active iraniene aflate în bănci din străinătate și continuarea negocierilor pentru încă 30 de zile.

‘Voi semna un acord numai dacă obținem tot ce vrem’, a mai indicat Trump în declarația pentru CBS News, insistând că un astfel de acord trebuie să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară și să prevadă că uraniul înalt îmbogățit iranian va fi ‘gestionat în mod satisfăcător’.

După ce a anunțat că nu mai poate participa la nunta din acest weekend a fiului său, Don Jr., liderul de la Casa Albă are sâmbătă discuții cu consilierii săi, inclusiv cu vicepreședintele J.D. Vance și cu emisarii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru a evalua situația și proiectul de acord ce ar fi rezultat după ultimele negocieri, discuții despre care atât Iranul, cât și Pakistanul, care s-a impus ca mediator, și secretarul de stat american Marco Rubio au apreciat că au condus la progrese.

Tot sâmbătă, potrivit unui oficial arab citat de Reuters, președintele american va avea discuții telefonice cu liderii din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Pakistan.

‘Negocierile intense desfășurate în ultimele 24 de ore au avut ca rezultat progrese încurajatoare către o înțelegere finală’, a comunicat sâmbătă mai devreme biroul de presă al armatei pakistaneze, după ce comandantul-șef al acesteia, mareșalul Asim Munir, a încheiat o vizită de mediere la Teheran.

La rândul său, secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat în fața presei, în timpul unei vizite în India, existența unor progrese și a anticipat un anunț oficial în zilele următoare asupra încheierii unei înțelegeri.

Teheranul a confirmat de asemenea – printr-o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului său de Externe, Esmail Baghaei – o apropiere a pozițiilor, dar s-a abținut să afirme că un acord ar fi iminent și a susținut că problema dosarului nuclear iranian, o chestiune esențială pentru SUA, ar urma să fie negociată abia într-o etapă ulterioară, când ar putea fi abordate de asemenea ridicarea sancțiunilor americane și deblocarea fondurilor iraniene în străinătate.

Oficialul iranian a mai menționat că acum părțile încearcă să convină un memorandum de înțelegere (un protocol) bazat pe propunerea Iranului în 14 puncte, care a fost discutată și revizuită de mai multe ori în procesul de mediere și se axează pe încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban. El a avertizat însă că există încă diferențe de opinie asupra unor puncte.

Președintele parlamentului de la Teheran, Bagher Qalibaf, care este negociatorul-șef al Iranului în discuțiile de pace cu SUA, i-a transmis mareșalului pakistanez Asim Munir în timpul întâlnirii de sâmbătă că Teheranul nu va renunța la drepturile sale, aceasta fiind o posibilă aluzie la programul nuclear iranian, pe care Washingtonul încearcă să-l limiteze și îi cere în acest scop Teheranului predarea stocului de circa 440 de kilograme de uraniu înalt îmbogățit.

Medierea discuțiilor între Iran și SUA se concentrează pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și pe găsirea unei soluții privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, acestea fiind condiții cheie puse de SUA și Israel pentru un acord.

Sursa: AGERPRES

“Tocmai am primit cel mai recent mesaj al căpitanului Jan Dobrogowski, care părăseşte, în sfârşit, astăzi (sâmbătă) nava de croazieră MV Hondius. El nu prezintă în continuare niciun simptom de hantavirus”, a declarat directorul OMS într-un mesaj distribuit pe reţeaua de socializare X.

“Îi sunt profund recunoscător lui Jan pentru cooperarea şi leadershipul său în contextul în care el a condus nava pe parcursul unei călătorii extraordinare şi înfricoşătoare. Mulţumesc, dragă Jan, pentru că i-ai adus pe pasageri în siguranţă la ţărm”, a adăugat el.

OMS a înregistrat un număr total de 12 cazuri suspecte şi confirmate de hantavirus, inclusiv trei decese, începând din 2 mai, data la care epidemia a fost semnalată pentru prima dată.

Un membru al echipajului, care a fost debarcat în Tenerife şi repatriat apoi în Ţările de Jos, a fost confirmat vineri ca fiind un nou caz de infectare cu hantavirus. El a fost spitalizat ca măsură de precauţie.

Într-o conferinţă de presă organizată vineri, directorul OMS a precizat că peste 600 de persoane reprezentând cazuri de contact continuă să fie monitorizate în 30 de ţări, în timp ce “un număr mic de cazuri de contact cu risc sporit” au rămas încă nelocalizate.

Hantavirusul este un virus rar pentru care nu există deocamdată nici vaccin, nici tratament specific. Potrivit OMS, contagiunea umană necesită un contact foarte apropiat.

Virusul Anzi, singurul hantavirus care este transmisibil între oameni, are însă o perioadă de incubaţie de mai multe săptămâni, ceea ce înseamnă că şi alte cazuri de infectare ar putea să apară în viitor în rândul pasagerilor de pe vasul MV Hondius, a avertizat OMS.

Sursa: AGERPRES