‘În loc să caute cum să învingă Rusia prin tactici asimetrice – ceea ce de altfel este misiunea comandantului-șef – el a găsit o modalitate de a diviza țara în care noi trăim astăzi’, a declarat Mihailo Fedorov la o conferință de presă la Kiev, în timp ce proteste au loc în mai multe orașe importante din țară în sprijinul menținerii sale în guvern.

Fedorov a subliniat că el și generalul Sîrski au concepții incompatibile și că i-a cerut lui Zelenski să-l demită pe comandantul-șef al armatei, deși i-a recunoscut acestuia meritele în eliberarea la începutul războiului a unora dintre teritoriile ocupate de Rusia. Însă, potrivit ministrului demisionar al apărării, Sîrski nu a reușit să se adapteze rolului esențial pe care dronele au ajuns să-l joace în războiul cu Rusia.

Confruntat cu refuzul președintelui de a-l demite pe Sîrski, Fedorov a ales totuși să încerce să colaboreze cu el. Dar ‘am avut dispute întrucât toate inițiativele pe care le-am propus au început să fie blocate’, a mărturisit ministrul demisionar.

Una dintre reformele impulsionate de Fedorov pe care, potrivit acestuia, Sîrski a sabotat-o, a fost introducerea pentru militarii care luptă pe front a contractelor pe durată determinată, în locul mobilizării permanente fără niciun orizont de timp de încetare a acesteia.

Fedorov a descris stilul lui Sîrski drept ‘autoritar’ și îl consideră pe acesta responsabil pentru ostilitatea resimțită de mulți ucraineni față de ofițerii recrutori care patrulează pe străzi pentru a mobiliza bărbați cu forța. O astfel de patrulă a fost atacată săptămâna trecută de cetățeni în orașul Liov. Unii martori au declarat presei că, înaintea atacului asupra acestei patrule, ofițerii recrutori au bătut un bărbat pentru a-l duce cu forța la biroul de încorporare.

Fostul ministru, în vârstă de 35 de ani, este considerat una dintre figurile cheie în modernizarea armatei, cu inițiative precum cumpărarea masivă de drone și introducerea testelor poligraf și a altor măsuri anticorupție în sectorul apărării.

Mulți în Ucraina văd în Mihailo Fedorov opusul lui Oleksandr Sîrski și a altor generali formați în epoca sovietică și care au o concepție mai tradițională asupra armatei și a războiului. La rândul lor, acești generali îi reproșează lui Fedorov lipsa de experiență militară.

Acesta din urmă a mai spus la conferința de presă – în timpul căreia a primit sprijinul mai multor deputați critici față de Zelenski – că președintele i-a oferit funcția de consilier al său ca alternativă la cea de ministru al apărării, dar a refuzat propunerea.

Sursa: AGERPRES

Astronomii au mai detectat anterior pe exoplanete atmosferă asemănătoare cu cea de pe Uranus sau de pe Neptun, însă niciodată similară cu cea de pe Pământ.

Exoplaneta LHS 1140 b are o masă de aproximativ 5,6 ori mai mare comparativ cu cea a Pământului și o rază de aproximativ 1,7 ori mai mare. Ea orbitează o stea pitică roșie cu o vechime mai mare, în doar 24,7 zile.

Caracteristicile sale corespund celor ale unei lumi stâncoase, cu o compoziție similară cu cea a Pământului, de la care primește 42% din radiația stelară.

Acest lucru le-a permis oamenilor de știință să concluzioneze că temperatura sa este adecvată pentru existența apei în stare lichidă, deși încă nu se știe dacă planetele de această dimensiune au suprafețe similare cu cea a Pământului.

‘Ceea ce credem, și ceea ce par să confirme noile date, este că LHS 1140 b este o planetă situată la jumătatea drumului între o planetă oceanică (acoperită în întregime de apă, cu oceane de sute de kilometri adâncime) și o gigantă înghețată asemănătoare cu Uranus și Neptun, în a cărei compoziție predomină hidrogenul’, a explicat într-un interviu acordat agenției EFE Jose Antonio Caballero, expert în cadrul Centrului spaniol de astrobiologie (CAB CSIC).

Cercetătorii au detectat indicii de scurgere de heliu din atmosfera lui LHS 1140 b în 2024, folosind puternicul spectrograf al telescopului Magellan Clay de la Observatorul Las Campanas, din Chile.

‘Heliul a constituit o dovadă clară a existenței unei atmosfere pe o exoplanetă situată în zona locuibilă. A fost absolut emoționant să observ spectrele de tranzit și să-mi dau seama treptat de implicațiile a ceea ce observam’, a afirmat Shreyas Vissapragada de la Observatorul Carnegie din California, SUA.

Potrivit cercetătorilor, planeta are o atmosferă superioară dominată de heliu și săracă în hidrogen, alte elemente, precum apa, rămânând captive la altitudini mai joase, mai aproape de suprafață.

Ei au observat, de asemenea, o altă planetă din același sistem, LHS 1140 c, care este mai mică și care este supusă unei radiații mai intense. Cu toate acestea, în cazul ei cercetătorii nu au identificat indicii ale existenței unei atmosfere.

‘În sfârșit! Era și timpul să detectăm semne ale prezenței unei atmosfere pe o planetă asemănătoare Pământului. Adevărul este că LHS 1140 b avea toate șansele să fie prima, dar astronomii încercaseră deja de multe ori înainte, fără succes’, a subliniat Caballero, care s-a arătat încrezător că vor mai urma astfel de descoperiri.

‘Aceasta este prima detectare, dar vor urma multe altele’, a afirmat el.

Sursa: AGERPRES

”Sunt mai multe lucruri de spus aici. Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curții Constituționale, care trebuia urmată într-un termen constituțional, dacă nu mă înșel, de 45 de zile – în orice caz, un număr de zile prevăzut de Constituție, trebuia o corecție legislativă, care nu s-a întâmplat în niște ani de zile. Acesta este punctul de la care am plecat. Mai departe, Dreptul nu este o știință exactă. Ce înseamnă actul de justiție, să pui în balanță niște principii de drept. Curtea de Justiție a avut o opinie, Înalta Curte a avut o opinie. Azi sau ieri, Curtea de Justiție a Uniunii a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curții de Justiție ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România. Asta este ce pot să spun”, a precizat șeful statului, într-o conferință de presă.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul UE. CJUE a mai stabilit că decizia ICCJ privind prescripția nu se aplică la dosarele aflate pe rol.

‘Curtea precizează că, având în vedere importanța pe care o are principiul autorității de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuție a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat și care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripția răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii’, a arătat CJUE.

Concret, în mai 2022, Curtea Constituțională a dat o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, care se aplica pentru perioada 2018 – 2022.

Ulterior, Instanța supremă a stabilit mai întâi că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014.

Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul ‘Lin’, în care au fost date două hotărâri privind prescripția – Lin I (iunie 2023) și Lin II (16 iulie 2026).

Hotărârea Lin I din 24 iulie 2023 se referea la mai mulți cetățeni români condamnați la pedepse cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Aceștia contestaseră condamnarea lor susținând că, în temeiul standardului național de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior), răspunderea lor penală era prescrisă.

Acești cetățeni români se bazau, pe de o parte, pe două decizii ale Curții Constituționale a României pronunțate în anii 2018 și 2022. Aceste decizii invalidaseră o dispoziție națională care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, astfel încât, pe o perioadă de aproape patru ani, dreptul român nu prevăzuse nicio cauză de întrerupere a acestui termen.

În hotărârea Lin II, CJUE a stabilit că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul UE.

În replică, Înalta Curte de Casație și Justiție susține că a aplicat ‘întotdeauna cu bună-credință’ dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Sursa: AGERPRES

‘Sincer, un președinte în timp de război nu ar trebui să fie nevoit să aleagă într-o asemenea situație’, a declarat Zelenski, referindu-se la conflictul dintre ministrul demisionar al apărării, Mihailo Fedorov, și comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski.

‘Doresc foarte mult unitate. Cele două părți nu au reușit să o găsească’, a adăugat Zelenski, justificând astfel înlăturarea din funcție a ministrului apărării în cadrul unei remanieri guvernamentale.

El a mai spus că nu a decis încă cine va fi ministru al apărării în noul guvern, menționând că unul dintre candidați este ministrul de interne Igor Klimenko.

Între timp, parlamentul de la Kiev a aprobat noul executiv condus de premierul Serhii Korețkii, numit după demisia guvernului Iulia Sviridenko. Votul parlamentului privește toate numirile din guvern cu excepția miniștrilor apărării și de externe, care vor fi numiți direct de Zelenski.

Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, confruntat cu critici pe fondul crizei generate de înlăturarea ministrului Mihailo Fedorov, și-a apărat joi activitatea.

‘Trebuie să ne concentrăm asupra războiului și asupra unei strategii eficiente care să dea rezultate tangibile’, a indicat Sîrski într-un mesaj pe Telegram, mulțumindu-i ministrului Fedorov ‘pentru activitatea sa’.

Înlăturarea tânărului ministru al apărării, în vârstă de 35 de ani și devenit popular în Ucraina, dar care a intrat în conflict cu comandanții armatei, a generat manifestații în mai multe orașe ale țării.

Ministrul demisionar a ținut joi o conferință de presă la care a explicat divergențele sale cu comandantul-șef al armatei, pe care l-a acuzat că încearcă să ‘divizeze țara’.

Printre reproșurile lui Fedorov la adresa generalului Sîrski el a menționat stilul autoritar și specific militarilor de formație sovietică refractari la schimbare, respingerea unor reforme, precum cea a sistemului de mobilizare dominat în prezent de practici de mobilizare forțată, sau incapacitatea de a se adapta rolului esențial pe care dronele au ajuns să-l joace în războiul cu Rusia.

Fedorov a subliniat că el și generalul Sîrski au concepții incompatibile și că i-a cerut lui Zelenski să-l demită pe comandantul-șef al armatei, solicitare pe care președintele a respins-o.

Într-un comentariu public inedit pentru un ofițer superior în armata ucraineană, comandantul forțelor interarme, generalul Mihailo Drapatîi, a lăudat joi reformele inițiate de ministrul demisionar al apărării și a cerut menținerea acestuia în funcție.

‘Sunt recunoscător echipei Ministerului Apărării pentru că a lansat această activitate și pentru că nu s-a temut să atace problemele’, a scris generalul Drapatîi pe Facebook, în timp ce apar semne de tensiune în ierarhia militară ucraineană după plecarea ministrului apărării.

De partea sa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că nu se așteaptă ca schimbările în rândul oficialilor ucraineni să aducă schimbări majore în strategia Ucrainei în războiul cu Rusia, strategie despre care consideră că dă rezultate, întrucât armata rusă și-a încetinit înaintarea și cea ucraineană chiar a reușit să contraatace pe unele sectoare de front, continuând totodată loviturile cu drone în profunzimea teritoriului rus asupra infrastructurilor energetice.

Sursa: AGERPRES

‘Soluția este acolo unde sunt voturile din Parlament, adică la partide. Eu am propus două soluții, fiecare dintre ele mi s-a părut foarte potrivită la momentul acela, mai ales cea a guvernului tehnocrat. Acum e o responsabilitate care e la partide’, a afirmat Nicușor Dan, la o conferință de presă la Muzeul Național de Istorie a României.

Șeful statului a menționat că discuțiile pe această temă continuă la nivel informal, dar după consultările de luni dimineață nu se înregistrează progrese suficiente pentru a justifica o rundă formală de consultări în curând.

‘Ce trebuie să se întâmple este că să avem cât mai repede un guvern cu puteri depline, pentru că tot consumul ăsta de energie pe care îl facem, de exemplu, pe legile pentru PNRR, ar fi mult mai simplu dacă am avea un guvern cu puteri depline care ar putea inclusiv să dea ordonanțe de urgență. Ãsta este lucrul important’, a adăugat el.

Nicușor Dan a explicat că discuțiile au vizat mai multe variante, precum un guvern de armistițiu la început, ‘în care sau să fie tehnocrat sau să fie toată lumea la un loc’, precum și o variantă de guvern tehnocrat la final, înainte de alegeri. De asemenea, s-a discutat și despre o rotativă între un guvern minoritar PSD susținut de PNL, USR și UDMR și un guvern PNL-USR-UDMR susținut de PSD.

‘Discuțiile au fost pe aici, dar concluzia este că nu există, în momentul de față, o soluție’, a arătat președintele.

Referindu-se la moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, Nicușor Dan a spus că au fost multe momente premergătoare acestei acțiuni, dar a apreciat că discuția despre moțiune a avut loc după votarea bugetului, fiind un ‘gest de responsabilitate’.

Șeful statului a afirmat că ‘lucrul care împiedică cel mai mult degajarea unei majorități care să susțină un guvern este un calcul electoral care prevalează în fața unui calcul național – care este interesul României în acest moment și o poziționare electorală cu gândul la 2028’.

Sursa: AGERPRES

Acesta este o parte din dosarul aflat la Parchetul General pentru care Parlamentul European i-a ridicat imunitatea Dianei Șoșoacă. Restul acuzațiilor, care se referă la propaganda legionară, au fost disjunse și sunt investigate separat de procurori.

În decembrie 2021, o jurnalistă de la o televiziune din Italia a depus plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pe care o acuză că a sechestrat-o în cabinetul ei de avocatură din București din cauza neînțelegerilor legate de un interviu.

Concret, o echipă a postului public de televiziune din Italia (RAI Uno), din care făcea parte și jurnalista Lucia Goracci, a mers în biroul de avocat deținut de Diana Șoșoacă pentru realizarea unui interviu. Scandalul a izbucnit după ce fosta senatoare s-a răzgândit asupra întrebărilor, a încuiat ușa și a chemat Poliția.

O echipă de agenți de la Secția 4 s-a deplasat la fața locului, însă soțul fostei senatoare, Silvestru Șoșoacă, l-a agresat pe unul dintre polițiști.

‘În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu. În același context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față. Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor’, spune Parchetul într-un comunicat de presă.

Parchetul menționează că, la momentul comiterii faptei, Diana Șoșoacă avea calitatea de senator.

Potrivit legii, deputații și senatorii beneficiază de protecția autorității pe durata exercitării mandatului de parlamentar, fiind purtători ai autorității publice de stat.

Diana Șoșoacă beneficia la data faptei de imunitate parlamentară pentru opinii politice, aspect reglementat de dispozițiile art.20 – 22 din Legea nr.96/2006 și art.72 din Constituție. Astfel, imunitatea parlamentară este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului cu privire la care deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică.

Deputații și senatorii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Sursa: AGERPRES

Înaintea votului, noul premier a declarat că principalele sale priorități sunt apărarea Ucrainei, stabilitatea economică și integrarea țării în Uniunea Europeană.

În vârstă de 48 de ani, Korețki este inginer și economist de formație. El nu a mai ocupat anterior funcții guvernamentale și nu este afiliat niciunui partid politic.

Analiștii consideră că lipsa unei cariere politice poate reprezenta un avantaj. Volodimir Fesenko, directorul institutului de analiză Penta, a spus că profilul său – un manager apreciat, dar neutru politic – îi oferă o poziție favorabilă într-un moment dificil pentru Ucraina.

Korețki are peste 20 de ani de experiență în sectorul energetic, lucrând în domenii precum producția de petrol, rafinarea, distribuția de energie, comerțul cu energie și finanțările internaționale.

Din mai 2025, el a condus Naftogaz, una dintre cele mai importante companii de stat din Ucraina, responsabilă pentru o mare parte din producția, importurile și furnizarea de gaze naturale.

Anterior, a fost director al Ukrnafta, cea mai mare companie petrolieră ucraineană, parte a grupului Naftogaz.

Înainte de a ajunge în sectorul de stat, Korețki a condus Western Oil Group, Continuum Group și una dintre cele mai mari rețele de benzinării din Ucraina, WOG.

Originar din orașul Luțk, din vestul Ucrainei, el a fondat și o rețea de cafenele.

– Prima provocare: pregătirea pentru iarnă –

Una dintre cele mai mari sarcini ale noului premier va fi pregătirea Ucrainei pentru următorul sezon rece, a cincea iarnă de război cu Rusia.

Iarna trecută, Rusia a lansat cele mai intense atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene de la începutul războiului, provocând pagube importante sistemului de electricitate și încălzire. Atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat milioane de oameni fără încălzire și apă în timpul lunilor geroase de la începutul anului.

Korețki va trebui să coordoneze refacerea și protejarea infrastructurii energetice, în condițiile în care atacurile rusești continuă, iar Kievul se confruntă cu o lipsă de interceptoare pentru apărarea împotriva rachetelor balistice.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că pregătirea pentru iarnă reprezintă prioritatea imediată a guvernului.

– Remanierea marchează o schimbare de direcție la Kiev –

Numirea lui Serghi Korețki marchează o schimbare de direcție la Kiev: într-o perioadă dominată de război, Ucraina a ales un premier cu profil de tehnocrat și manager, mai degrabă decât un politician de carieră.

Votul intervine într-un moment marcat de proteste neobișnuite în capitală, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe ministrul apărării Mihailo Fedorov.

Decizia lui Zelenski de a-l înlătura pe Fedorov a provocat manifestații rare în timp de război la Kiev și în alte orașe. Sute de protestatari, în principal tineri, au ieșit în stradă joi. Fedorov, în vârstă de 35 de ani, era considerat un reformator și un adversar al corupției din administrația de stat. Potrivit relatărilor, el ar fi avut conflicte cu conducerea Statului Major al armatei.

Ministrul de interne Igor Klimenko este luat în calcul pentru preluarea portofoliului Apărării, însă Zelenski nu a trimis încă oficial candidatura către parlament.

Zelenski anunțase că pregătește o remaniere a cabinetului pentru a consolida relațiile Ucrainei cu principalii parteneri internaționali. Numirea lui Korețki reprezintă a doua schimbare de prim-ministru de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022. El o înlocuiește pe Iulia Svirîdenko.

Conform Constituției Ucrainei, președintele are dreptul să propună candidații pentru funcțiile de ministru al apărării și ministru de externe, în timp ce premierul este propus de coaliția de guvernare. Partidul lui Zelenski, Slujitorul Poporului, deține majoritatea parlamentară.

Sursa: AGERPRES

“Colegul nostru, soldat Truță Orlando, din cadrul Detașamentului de Pompieri Arad, a fost distins cu Emblema de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne, una dintre cele mai înalte distincții. Distincția i-a fost conferită pentru intervenția din timpul concediului petrecut în Spania, unde a intervenit prompt pentru salvarea unui tânăr căzut în mare, într-o zonă stâncoasă și greu accesibilă. Observând că victima nu mai ieșea la suprafață, a intrat imediat în apă, a extras-o și a coordonat primele măsuri de salvare până la sosirea echipajelor medicale. Conștient de riscul unei leziuni la nivelul coloanei cervicale, a împiedicat efectuarea unor manevre care i-ar fi putut agrava starea, i-a monitorizat permanent funcțiile vitale și a menținut contactul verbal cu aceasta, contribuind decisiv la stabilizarea victimei până la evacuarea cu elicopterul”, au transmis cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Arad.

Mai departe, cei de la ISU au mai spus:

“Felicitări, Orlando! Îți mulțumim pentru profesionalismul, curajul și devotamentul de care ai dat dovadă! Emblema de Onoare acordată astăzi colegului nostru se alătură celorlalte distincții primite în acest an de pompierii militari arădeni. În luna iunie, colegii noștri, sld. Moldovan Cristian, sld. Onuțan Răzvan și sld. Caia Lucian au fost recompensați de Ministerul Afacerilor Interne cu Diplome de Merit pentru intervențiile desfășurate în timpul liber. Aceste recunoașteri confirmă încă o dată profesionalismul, curajul și devotamentul care îi caracterizează pe pompierii militari arădeni”.

Loto 5/40: 4 26 16 34 27 37

Joker: 1 20 28 33 13 6

Noroc: 4 5 5 2 7 4 8

Noroc Plus: 5 0 8 0 0 9

Super Noroc: 5 8 9 7 3 3