”Am participat la reuniunea Coaliției de Voință, găzduită la Paris de președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron. Discuțiile dintre membrii Coaliției au reconfirmat motivele pentru care Europa și partenerii noștri, care împărtășesc aceleași valori, trebuie să rămână implicați în construirea unui cadru solid de garanții de securitate pentru Ucraina. Pe măsură ce avansăm cu acțiuni concrete și o planificare coordonată, eforturile noastre comune trebuie să rămână concentrate asupra obținerii încetării focului și, în cele din urmă, a unei păci juste, durabile și sustenabile”, a scris președintele Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook.

Potrivit șefului statului, România va continua să acționeze ca un aliat responsabil și un partener de încredere în sprijinul acestui obiectiv.

”Prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră. Investiția în apărarea și securitatea Ucrainei este o investiție în propria noastră securitate, iar Ucraina trebuie să fie capabilă să negocieze pacea dintr-o poziție de forță”, a menționat președintele Nicușor Dan.

Totodată, el a arătat că a pledat și pentru acordarea unei atenții specifice securității Republicii Moldova.

”În acest sens, mă bucură participarea în premieră și aderarea începând de azi a Republicii Moldova la reuniunea Coaliției pentru Voință”, a mai transmis președintele Nicușor Dan.

Coaliția de Voință pentru Ucraina, format lansat în 2025 și coordonat de Republica Franceză și de Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, reunește 35 de state angajate în sprijinirea Ucrainei prin garanții solide de securitate. Coaliția urmărește să contribuie, după încheierea unui acord între părțile implicate în conflict, la menținerea păcii și la prevenirea unei noi agresiuni împotriva Ucrainei.

Președintele Nicușor Dan se află luni și marți, la Paris, la invitația omologului Emmanuel Macron, pentru participarea la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Republicii Franceze.

Sursa: AGERPRES

‘Punând în comun baza noastră industrială de apărare, cercetarea noastră și experiența noastră operațională, obiectivul nostru este de a construi o capacitate împărțită împotriva rachetelor balistice pentru Europa. Această acțiune nu este orientată împotriva niciunui popor, ci în apărarea noastră’, subliniază liderii Danemarcei, Franței, Germaniei, Italiei, Norvegiei, Spaniei, Suediei, Ucrainei, Țărilor de Jos și Regatului Unit într-o declarație comună.

Această coaliție urmărește în special ‘să pună în comun forțele noastre și experiența noastră pentru a dezvolta capacități noi’, a precizat președintele francez Emmanuel Macron în finalul unui summit al țărilor din ‘Coaliția de Voință’, la Paris.

‘Acesta este sensul proiectului Freya, care, prin reunirea capacităților țărilor noastre și ale mai multor producători industriali, va permite crearea unei oferte comune și va accelera protecția Ucrainei în acest domeniu’, a declarat Emmanuel Macron.

Freya este un proiect de apărare antirachetă balistică inițiat de întreprinderea ucraineană Fire Point, care se dorește a fi o alternativă mai puțin costisitoare la sistemul Patriot american sau la racheta franco-italiană Aster.

Într-o conferință de presă comună, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că țara sa nu dispune ‘decât de elemente ale sistemului’ necesare dezvoltării acestuia.

‘Împreună în următoarele 12 luni, putem face împreună această rachetă antibalistică’, a indicat el, adăugând că va vorba despre o ‘producție în serie’ și că ‘nu va fi scumpă’.

‘Este o zi istorică pentru noi toți’, a apreciat el.

Sursa: AGERPRES

‘Amenințarea este reală, concretă, distructivă, toată lumea este convinsă de aceasta în prezent’, a asigurat o sursă din domeniul securității dintr-o țară a UE, care a preferat anonimatul.

Londra și Bruxellesul au desemnat pentru prima oară împreună serviciile de informații ruse, FSB, că ar fi în spatele unui atac împotriva rețelei electrice poloneze. Acest atac cibernetic, lansat de ‘Centrul 16 al FSB’, a eșuat, a precizat Regatul Unit, dar el ar fi putut priva 500.000 de persoane de electricitate ‘în plină iarnă’.

Potrivit șefei diplomației UE, Kaja Kallas, Centrul 16 se află și la originea operațiunilor de spionaj cibernetic în Franța din 2010 împotriva unor ‘entități guvernamentale strategice’.

‘Condamnăm ferm comportamentul Rusiei’, a afirmat Kallas, denunțând recurgerea de către autoritățile ruse la criminali cibernetici, hackeri și companii private pentru a lansa aceste atacuri.

‘Fie că este vorba de a dirija criminali împotriva unor întreprinderi sau de a lovi rețeaua energetică poloneză în plină iarnă, statul rus atinge noi culmi ale lipsei de demnitate în tentativele sale de a submina securitatea europeană’, a denunțat la rândul său ministrul britanic de externe Yvette Cooper.

UE, la fel ca și Franța și Germania a anunțat de asemenea că l-a convocat pe reprezentantul rus la Bruxelles ca urmare a acestor atacuri cibernetice.

Marea Britanie a adoptat deja sancțiuni împotriva a circa 3.400 de indivizi și entități, acuzate că susțin efortul de război rusesc împotriva Ucrainei.

UE la rândul său a sancționat din același motiv circa 2.700 de indivizi și entități, alte 100 fiind acuzate de atacuri hibride împotriva UE.

Aceste sancțiuni constau într-o înghețare a activelor și o interdicție de intrare în Uniunea Europeană.

Sursa: AGERPRES

„Are 21 de ani, evoluează pe postul de fundaș stânga, dar poate juca și în centrul apărării și vine definitiv de la Rapid București.

A adunat 22 de meciuri în SuperLigă, a marcat două goluri, ambele împotriva UTA-ei, și are 28 de selecții în reprezentativele de juniori ale României.

Bine ai venit la Arad, Robert!”

Liderul conservator proeuropean, care a câștigat alegerile legislative în aprilie cu o majoritate zdrobitoare, a promis să destructureze ‘cărămidă cu cărămidă’ sistemul instituit de predecesorul său, campion al ideologiei iliberale. El a început cu președintele, pe care l-a invitat în mai multe rânduri să demisioneze, dar fără succes.

Amendamentul constituțional în 12 puncte a fost adoptat cu 139 de voturi pentru și 6 împotrivă, în cursul unui vot boicotat de partidul naționalist Fidesz a lui Viktor Orban, care denunță o tentativă de instaurare a ‘unui regim autocratic’, reproș care i-a fost adresat lui însuși în trecut.

Din SUA, unde s-a deplasat pentru a asista la etapa finală a Cupei Mondiale la fotbal, Viktor Orban le-a cerut ungurilor – într-un mesaj postat pe Facebpok – ‘să reziste dacă președintele este înlăturat cu forța’.

Toate privirile sunt ațintite acum spre acesta din urmă, care are de ales dacă își va întârzia plecarea, refuzând să semneze amendamentul votat, ceea ce ar putea declanșa o criză constituțională.

‘El acum are cinci zile la dispoziție fie pentru a demisiona în termenul stabilit, fie pentru a semna acest amendament la Legea fundamentală’, a declarat Magyar, care a promis să angajeze o procedură de destituire dacă președintele nu o va face.

Amendamentul prevede sfârșitul mandatului lui Tamas Sulyok din ziua următoare a intrării sale în vigoare, iar apoi alegerea unui nou președinte pentru cinci ani de către parlament, unde partidul Tisza al lui Peter Magyar deține majoritatea de două treimi din cele 199 de locuri.

Înaintea votului, Sulyok, 70 de ani, a denunțat o procedură care ‘încalcă principiile statului de drept, ale democrației și ale separării puterilor’.

Amendamentul, prezentat ca o măsură tranzitorie până la adoptarea unei noi Constituții în urma unei consultări publice, a fost criticat de asemenea de organizații de apărare a drepturilor omului. Amnesty International a apreciat că Tamas Sulyok are ‘dreptul la o procedură echitabilă’, în timp ce Human Rights Watch a considerat că aceste mici aranjamente constituționale ‘amintesc de epoca Fidesz’.

Totodată, juristul Andras Baka, fost președinte al Curții Supreme, al cărui mandat fusese scurtat în regimul Orban pentru că își exprimase îngrijorarea privind reforme judiciare, consideră justificat demersul lui Peter Magyar dacă el deschide calea unei noi ordini constituționale.

‘Într-o țară în care domnește statul de drept, astfel de măsuri extraordinare nu pot fi utilizate, dar Ungaria a devenit un stat captiv sub Orban’, a declarat el pentru AFP, adăugând că Sulyok și alți înalți responsabili ai statului fuseseră numiți ‘nu pentru a limita puterea guvernului, ci pentru a asigura supraviețuirea politică a fostului sistem chiar în cazul înfrângerii electorale’.

Potrivit unui sondaj realizat în luna mai de un centru de studii, 21,67% dintre alegătorii ungari doresc plecarea lui Tamas Sulyok.

Fost președinte al Curții Constituționale, el era puțin cunoscut publicului înainte de a fi ales de către parlament președinte pentru un mandat de cinci ani în 2024.

Amendamentul votat prevede de asemenea limitarea la trei numărul mandatelor pentru deputați, ceea ce va împiedica mai multe personalități ale opoziției să se prezinte în 2030.

Textul restabilește și puterile controlului bugetar al Curții Constituționale.

El stabilește la 70 de ani vârsta limită pentru judecătorii săi, dispoziție care îl lovește direct pe președintele instanței, Peter Polt, fost procuror general numit sub regimul Orban.

În virtutea acestui amendament se creează un Oficiu național pentru recuperarea și protecția activelor publice, căruia i se vor conferi vaste puteri pentru combaterea corupției devenită sistemică în epoca Orban.

Sursa: AGERPRES

‘O veste bună, în exclusivitate, de la Bruxelles: Comisia Europeană tocmai a aprobat astăzi propunerea de renegociere a PNRR. Urmează ultimul pas: aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene, pe 7 august. După luni de muncă pentru a salva cât mai multe investiții și cât mai mulți bani europeni pentru România, am ajuns în punctul în care totul depinde acum doar de capacitatea României de a livra reformele promise. Și, din păcate, fix aici se rupe filmul. În timp ce la Bruxelles obținem rezultate fantastice, la București, domnul Sorin Grindeanu anunță că PSD nu va vota legea salarizării și amenință că va sabota și reforma privind integritatea în funcția publică’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, pe salarizarea unitară reforma a fost amânată succesiv și împinsă dintr-o cerere de plată în alta iar ani de zile nu a fost realizată reforma salarizării.

‘Chiar domnul Grindeanu recunoaște astăzi că jalonul a fost mutat din cererea de plată 3 în cererea de plată 6. Ani de zile reforma nu a fost făcută. Acum, când trebuie în sfârșit livrată, ni se spune din nou: nu votăm’, susține Pîslaru.

El acuză, de asemenea, că, pe subiectul integritate în funcția publică, PSD încearcă să mute discuția spre Dominic Fritz și alte cazuri individuale în loc să se discute despre cum poate fi întărită Agenția Națională de Integritate.

‘Este o diversiune. Reforma nu este despre un om, un partid sau un dosar. Este despre capacitatea statului român de a avea reguli clare și instituții eficiente pentru apărarea integrității în funcția publică’, a subliniat sursa citată.

Dragoș Pîslaru precizează, de asemenea, că pe reforma urbanismului, România a pierdut ani întregi în blocaje și conflicte privind competențele de emitere a autorizațiilor de construire, inclusiv în disputa dintre administrațiile PSD de sector și Primăria Capitalei, în loc să modernizeze legislația și să reducă birocrația.

Ministrul interimar afirmă că și pe decarbonizare reformele au fost împinse până în ultimul moment, iar România a ajuns să negocieze sub presiunea termenelor-limită și a riscului de a pierde fonduri europene.

‘Nu poți pretinde miliarde de euro de la Uniunea Europeană și, în același timp, să refuzi reformele la care România s-a angajat. Nu poți spune că vrei PNRR, dar să respingi jaloanele din PNRR. Nu poți aplauda banii europeni și să sabotezi condițiile asumate de România pentru a-i primi.(…)
În toți acești ani, PSD a practicat politica tergiversării, amânând de fiecare dată decizia tocmai de frică să nu își asume ei vreo responsabilitate.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a împins reformele înainte cu toată puterea, ne-am asumat deciziile dificile și am dovedit că putem avea în Guvern și oameni politici responsabili, care acționează în interesul țării. PNRR nu este al unui partid. Nu este al unui ministru. Nu este al unui guvern.
Este un plan pentru dezvoltarea României: autostrăzi, spitale, școli, digitalizare, energie, modernizarea administrației și miliarde de euro care schimbă în bine viața românilor. Așa că fac un apel foarte clar la responsabilitate către PSD: nu puneți, domnilor de la PSD, viitorul României în pericol pentru agenda voastră politică măruntă’, a mai scris Dragoș Pîslaru, pe rețeaua de socializare.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, că strategia premierului demis Ilie Bolojan, ‘să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD, este una complet greșită’ și a precizat că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR pentru ‘interesele obscure ale unor lideri de dreapta’.

‘De aceea, strategia domnului prim-ministru Bolojan demis de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită. În acest sens, le-am spus că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta. De exemplu, suntem total împotrivă ca domnul Fritz să-și rezolve problemele de integritate prin modificarea legii. Concret, nu vom accepta ca în grupul de lucru pe subiectul privind jalonul care face referire la integritatea în funcția publică USR să introducă tot felul de texte care să rezolve problemele personale ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale altor USR-iști condamnați definitiv de Înalta Curte’, a adăugat liderul PSD.

Grindeanu a mai spus că PSD nu va vota o lege a salarizării care nici astăzi nu este în transparență publică.

‘De asemenea, i-am anunțat că nu vom vota pur și simplu o lege a salarizării, care nici astăzi nu este pusă în transparență și unde consultarea cu sindicatele și patronatele a fost un simulacru. Tocmai de aceea noi astăzi ne vom întâlni cu toate confederațiile sindicale și miercuri cu patronatele, pentru că este un subiect mult prea important pentru România ca noi să așteptăm să ne trimită domnul Pîslaru sau domnul Bolojan o lege proastă sau inaplicabilă. Și pentru cei din PNL și USR care tot vociferează că această lege trebuia făcută deja le reamintesc că pe vremea lui Nicolae Ciucă acest jalon a fost mutat din cererea 3 de plată în cererea 6, pentru că foștii miniștri de finanțe ai PNL-ului au spus că nu au bani pentru a o implementa. Asta este adevărul pe care îl puteți verifica foarte simplu. Închei prin a-i avertiza din nou pe cei de la PNL și USR să nu folosească PNRR pentru a privatiza în mod netransparent și la super discount companiile românești profitabile sau să facă o așa-zisă digitalizare cu dedicație pentru un anumit concern străin. Acestea sunt lucruri inacceptabile pentru PSD’, a transmis Grindeanu.

Liderii fostei coaliții de guvernare s-au întâlnit cu președintele Nicușor Dan, luni dimineața, la Palatul Cotroceni.

Sursa: AGERPRES

‘Vom restabili ‘BlOCADA IRANIANÃ’, numită astfel pentru că împiedică doar navele iraniene și clienții Iranului să intre și să iasă’ din strâmtoare, a declarat Donald Trump pe platforma sa Truth Social.

În cadrul armistițiului între Washignton și Teheran, SUA își ridicaseră în 18 iunie blocada asupra porturilor iraniene, instaurată cu două luni mai devreme ca ripostă la închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran.

Dar odată cu reluarea ostilităților între cele două țări în ultimele zile, președintele american a asigurat luni dimineața pe canalul Fox News că SUA vor ‘prelua controlul’ asupra strâmtorii și vor deveni ‘gardienii’ acesteia.

SUA au supravegheat-o ‘gratuit’ până în prezent, a asigurat el, adăugând că de acum Statele Unite vor percepe o taxă de la celelalte națiuni.

‘Vom fi plătiți pentru a o proteja. O sumă importantă; vrem pur și simplu să fim plătiți pentru toate acestea, pentru că ne-am expus trupele pericolului’, a afirmat el.

Într-un mesaj pe Truth Social, președintele american a evocat instituirea unei taxe pe care o vor percepe SUA, echivalentă cu ‘20% din valoarea încărcăturii’ navelor care doresc să traverseze strâmtoarea.

Iranul asigură că Strâmtoarea Ormuz este închisă până la ‘noi ordine’, după reluarea confruntărilor de o intensitate inedită de la încetarea focului în aprilie în conflictul din Orientul Mijlociu.

Această rută strategică pentru comerțul mondial cu hidrocarburi constituie un punct de discordie major între Washington și Teheran.

Donald Trump a denunțat de asemenea metodele negociatorilor iranieni, care – potrivit lui – ‘nu au nimic’ și pe care îi acuză că revin asupra angajamentelor asumate în cursul negocierilor-maraton desfășurate anterior.

‘Ieri, ei au ținut o reuniune de 11 ore. Totul fusese decis ieri. Apoi, ei au părăsit sala, amintind și spunând că trebuie să facă câteva modificări’, a adăugat el, fără să precizeze natura schimbărilor evocate.

La rândul său, diplomația iraniană acuză SUA că ar fi responsabile de ‘revenirea insecurității’ în Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzita anterior o cincime din petrolul brut mondial.

Teheranul a asigurat totuși luni că va continua consultările cu mediatorii qatarezi, pakistanezi și omanezi cu scopul de a ‘preveni o escaladare’.

Sursa: AGERPRES

”Împreună pentru o Europă mai sigură, mai puternică şi pentru consolidarea securităţii colective”, a scris Nicuşor Dan, pe Facebook.

Şeful statului efectuează luni şi marţi o vizită la Paris, la invitaţia omologului său francez, Emmanuel Macron.

Pe agenda vizitei se află şi participarea la reuniunea Coaliţiei de Voinţă pentru Ucraina, format lansat în 2025 şi coordonat de Franţa şi de Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, care reuneşte 35 de state angajate în sprijinirea Ucrainei prin garanţii solide de securitate.

Coaliţia urmăreşte să contribuie, după încheierea unui acord între părţile implicate în conflict, la menţinerea păcii şi la prevenirea unei noi agresiuni împotriva Ucrainei.

În intervenţia sa, preşedintele Nicuşor Dan va evidenţia legătura directă dintre securitatea Ucrainei şi securitatea Europei, cu accent asupra Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene, a informat Administraţia Prezidenţială.

Sursa: AGERPRES

În acelaşi timp, el a afirmat că cetăţenii au donat prin “Frontul Popular” aproape 70 de miliarde de ruble (aproximativ 913 milioane de dolari) pentru nevoile armatei.

Declaraţiile lui Putin, făcute în faţa unor militari şi a membrilor familiilor acestora, intervin după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a Rusiei a aprobat duminică listele electorale depuse de 11 partide care vor să participe la alegerile parlamentare din 20 septembrie.

În acelaşi timp, nu este încă clar câţi candidaţi din câte formaţiuni vor putea participa la alegeri, deoarece CEC va proceda acum la verificarea documentelor tuturor celor care aspiră să obţină un loc în parlament.

Mai mult, luni, a fost arestat unul dintre opozanţi, Boris Nadejdin, candidat la preşedinţia Rusiei în 2024, declarat recent “agent străin”.

Din cauza nemulţumirilor faţă de război, a recesiunii economice, a blocării internetului şi, mai recent, a crizei provocate de deficitul de combustibil, intenţiile de vot pentru partidul Kremlinului, Rusia Unită, se află la minime istorice, potrivit sondajelor.

Alegerile din septembrie pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus) vor fi primele alegeri legislative organizate în Rusia de la începutul războiului în Ucraina, în februarie 2022.

Sursa: AGERPRES