Acceptarea nu înseamnă resemnare și nici ignorarea sănătății. Înseamnă să separăm îngrijirea corpului de pedepsirea lui. Putem urmări obiective legate de mobilitate, odihnă sau rezistență fizică fără să considerăm corpul actual un eșec. Ne întrebăm dacă o schimbare răspunde unei nevoi personale sau dorinței de a obține aprobarea celorlalți.

Când iubirea față de aspect pare inaccesibilă, putem începe cu neutralitatea corporală. În loc să ne obligăm să spunem „arat extraordinar”, alegem o formulare credibilă: „Astăzi îmi este greu să îmi placă aspectul, dar merit în continuare grijă”. Respectul poate constitui un punct de plecare mai realist decât entuziasmul. Astfel, păstrăm loc pentru emoțiile dificile fără să le transformăm într-un verdict despre întreaga persoană.

Cum recunoaștem și schimbăm autocritica?

Observăm momentele în care apar judecățile dure: după cântărire, înaintea unei întâlniri sau când probăm haine. Notăm situația, gândul și reacția noastră. Astfel, putem identifica un tipar concret, în loc să concluzionăm că problema este pur și simplu corpul.

Înlocuim etichetele globale cu descrieri precise. „Sunt respingători” devine „Astăzi ne simțim inconfortabil în aceste haine”. Ne adresăm aceeași întrebare pe care am pune-o pentru cineva drag: am considera această persoană mai puțin valoroasă din cauza unei cicatrice, a vergeturilor sau a kilogramelor? Autocompasiunea presupune să răspundem dificultății cu înțelegere, nu cu insulte.

Comparațiile online și limitele care ne protejează

Verificăm ce rămâne după timpul petrecut pe rețelele sociale: inspirație sau nemulțumire? Renunțăm la conturile care ne împing constant spre comparații și alegem conținut care nu reduce viața la aspectul fizic. Nu avem obligația de a urmări imagini care ne fac să ne evaluăm permanent.

Stabilim limite și în conversațiile apropiate. Putem spune: „Preferăm să nu discutăm despre greutate” sau „Comentariile despre corp nu ne ajută”. Nu trebuie să justificăm îndelung această alegere. Respectarea limitelor creează spațiu pentru relații în care contează și umorul, competențele, valorile sau experiențele comune.

Îngrijirea corpului fără pedeapsă și condiții

Alegem haine potrivite corpului de acum, nu unui obiectiv viitor. Ne oferim mese regulate, odihnă și mișcare adaptată posibilităților noastre. Căutăm activități pe care le putem practica fără sentimentul că trebuie să „compensăm” ceea ce am mâncat. Îngrijirea nu trebuie câștigată prin disciplină sau prin atingerea unei anumite siluete.

Putem încheia ziua observând un lucru care ne-a adus confort: o pauză, o plimbare, un duș sau o conversație liniștitoare. Dacă aprecierea funcțiilor corpului ne este dificilă, inclusiv în contextul bolii ori dizabilității, nu ne impunem recunoștința. Nevoia de sprijin rămâne legitimă.

Acceptarea corpului și confortul în intimitate

În relațiile intime dintre adulți, nu transformăm încrederea corporală într-o condiție pentru apropiere. Discutăm despre preferințe, ritm și limite, fără obligația de a demonstra ceva. Putem cere mai mult timp, putem refuza o experiență și ne putem răzgândi.

Dacă alegem să explorăm accesorii intime, putem consulta oferta fantasytoys.ro, fără să asociem cumpărăturile cu promisiunea acceptării de sine. Niciun produs nu trebuie prezentat drept soluție pentru rușinea corporală. Păstrăm accentul pe alegerea personală, confort și absența presiunii.

Când căutăm sprijin pentru imaginea corporală?

Solicităm ajutor atunci când preocupările legate de aspect ne afectează mesele, relațiile, munca sau participarea la activități obișnuite. Restricțiile alimentare, exercițiul compulsiv ori evitarea repetată a situațiilor sociale merită discutate cu un profesionist, nu tratate ca lipsă de voință.

Ne putem adresa medicului sau unui psiholog pentru evaluarea dificultăților și stabilirea unui sprijin potrivit. Nu așteptăm să ajungem într-o criză. Acceptarea propriului corp nu cere perfecțiune emoțională: putem începe chiar astăzi printr-un gest de grijă pe care nu îl condiționăm de schimbarea aspectului.

Întrebat ce strategie are România pentru a contracara escaladarea fără a risca o confruntare directă cu Rusia, Nicușor Dan a declarat că România a comandat capabilități prin programul european SAFE și a solicitat echipamente temporare de la aliați, până la intrarea în dotare a celor comandate.

Președintele a spus că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, dronele care ajungeau pe teritoriul României puteau fi considerate incidente accidentale, în contextul atacurilor asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În prezent, însă, el consideră că situația din Marea Neagră este diferită, afirmând că o dronă care lovește o navă trebuie să fi vizat acea navă, având în vedere dimensiunea spațiului maritim.

Nicușor Dan a precizat că România a solicitat din nou capabilități temporare în cadrul NATO, la o reuniune desfășurată săptămâna precedentă, și a obținut sprijin.

În ceea ce privește încheierea războiului, președintele a afirmat că Ucraina trebuie să participe la negocieri și că nu consideră că Rusia dorește cu adevărat, în acest moment, să pună capăt conflictului. El a spus că președintele american Donald Trump dorește încheierea războiului, dar a subliniat că un acord depinde de acceptul ambelor părți.

Întrebat dacă România ar lua în calcul renegocierea sau încheierea contractului cu Starlink, în urma controverselor privind întreruperea sau limitarea accesului Ucrainei la serviciul de internet prin satelit, Nicușor Dan a exclus această posibilitate, afirmând că acordul României cu compania lui Elon Musk este respectat de ambele părți.

Sursa: AGERPRES

Noua coaliție susținută de studenți se află în competiție cu Partidul Progresist Sârb (SNS) condus de populistul Aleksandar Vucic, care domină politica din Serbia de 14 ani.

Sondajele de opinie sugerează o luptă strânsă între cele două tabere.

„Ne-am săturat ca nu toată lumea să fie egală în fața legii”, a declarat la miting candidatul Tihomir Stanic, adăugând că Serbia merită libertate, justiție și un guvern responsabil.

Alți vorbitori au descris scrutinul ca pe o alegere „între Serbia și mafie, între libertate și sclavie, între prosperitate și declin”.

Criticii acuză guvernul lui Vucic că a permis corupției să prindă rădăcini în Serbia.

Aleksandar Vucic a demisionat din funcția de președinte în septembrie, într-un gest descris drept o mișcare tactică, care să îi deschidă calea spre funcția de prim-ministru.

Criticii îl acuză, de asemenea, că a făcut astfel încât o mare parte din justiție să ajungă sub controlul său, folosind susținătorii partidului de guvernământ pentru a intimida opozanții politici și restricționând libertatea presei.

Serbia a făcut puține progrese înspre obiectivul de a adera la Uniunea Europeană sub guvernul președintelui Vucic.

Coaliția susținută de studenți a fost formată de o nouă mișcare studențească, care a apărut în urma protestelor masive declanșate de prăbușirea acoperișului unei stații de cale ferată în orașul Novi Sad din nordul Serbiei în noiembrie 2024 și care a ucis 16 persoane. Criticii au dat vina pentru acest dezastru pe corupția și neglijența guvernului.

Sursa: AGERPRES

„În timp ce lumea l-a cunoscut pe Tom prin remarcabila sa carieră de actor, noi l-am cunoscut prin umorul, curiozitatea, înțelepciunea, generozitatea și dragostea pe care le-a adus în viețile noastre”, a transmis familia actorului.

Cunoscut pentru aspectul său fizic robust și capacitatea de a se afirma într-o varietate de genuri, Skerritt a oferit interpretări memorabile în roluri principale și secundare, atât pe marele, cât și pe micul ecran.

Rolul care l-a lansat a fost cel din serialul „M*A*S*H”, unde l-a interpretat pe chirurgul Duke Forrest și unde a jucat alături de Donald Sutherland, Elliott Gould și Sally Kellerman.

În filmul horror SF „Alien” (1979), al regizorului Ridley Scott, Skerritt l-a interpretat pe Dallas, căpitanul unei nave spațiale cu soartă tragică, al cărei echipaj se confruntă cu o creatură extraterestră parazitară mortală.

Tom Skerritt s-a afirmat, de asemenea, în „Steel Magnolias” (1989), în rolul lui Drum Eatenton, dar și în rolul Mike „Viper” Metcalf în blockbusterul „Top Gun” (1986).

Skerritt a interpretat, de asemenea, rolul soțului lui Shirley MacLaine în drama din 1977 ”The Turning Point”, și a jucat alături de o altă vedetă în ascensiune, Brad Pitt, în drama din 1992 a lui Robert Redford ”A River Runs Through It”.

Printre alte filme în care a apărut se numără ”Harold and Maude” (1971), ”Ice Castles” (1978), ”The Dead Zone” (1983), ”Poltergeist III” (1988), ”Contact” (1997), ”Tears of the Sun” (2003) și ”Ted” (2012).

Pe micul ecran, Skerritt a jucat în serialul CBS ”Picket Fences”, între 1992 și 1996, unde a interpretat rolul unui șerif dintr-un orășel din Wisconsin, câștigând în 1993 un premiu Emmy pentru cel mai bun actor principal într-un serial dramatic.

Născut la 25 august 1933, Skerritt a servit în Forțele Aeriene ale SUA înainte de a deveni actor, debutând în film în 1962 în ”War Hunt”, alături de un Redford tânăr. Tom Skerritt a fost tată a cinci copii și a fost căsătorit de trei ori.

Sursa: AGERPRES

Așteaptă fanii

Andreea Ciolcă (ex-Mititelu) invită fanii să fie alături de „galben-albastre” la acest derby.

Antrenoarea Tatiana Gallova se așteaptă la un meci interesant.

Biletele pentru meciul de sâmbătă sunt disponibile aici: https://www.blt.ro/selectie-locuri.html?evId=13242

După aceste întâlniri, atât Ucraina, cât și Rusia s-au declarat pregătite să reia negocierile directe sub mediere americană. Moscova a menționat o dată „în jurul zilei de 10 noiembrie”, în timp ce Kievul a pledat pentru discuții cât mai curând posibil.

Vladimir Putin a avertizat, totuși, joi seară că scopul acestor negocieri va fi un acord final, și „nu un fel de scurtă pauză în lupte’.

În așteptare, cele două părți beligerante au desfășurat atacuri de amploare asupra teritoriului advers în cursul nopții, făcând victime.

În Ucraina, 21 de rachete balistice și peste 200 de drone rusești au vizat mai multe regiuni, inclusiv capitala Kiev, avariind în special instalații energetice și făcând cel puțin doi morți și 34 de răniți, a raportat președintele Zelenski.

„Aproape imediat după o nouă serie de tratative, Rusia a lansat un atac țintit. Acest lucru înseamnă că nu a existat o schimbare reală în atitudinea sa față de tot ceea ce se întâmplă”, a subliniat el.

Într-un alt mesaj, el a acuzat Moscova că a ‘utilizat trei rachete balistice cu încărcătură cu fragmentare împotriva Kievului’ și că ‘profită de încetinirea livrărilor’ de mijloace antiaeriene din partea aliaților Ucrainei.

Rusia a raportat, la rândul ei, că a doborât în cursul nopții cel puțin 808 drone ucrainene deasupra a aproximativ 20 de regiuni și a Crimeei anexate, atacuri care au făcut mai mulți răniți.

Un bombardament rusesc asupra orașului Lozova din regiunea Harkov (nord-est) a făcut, de asemenea, cel puțin doi morți și 34 de răniți, a raportat guvernatorul regional Oleg Sinugubov.

Miercuri, la Sankt Petersburg, Steve Witkoff a declarat că a venit cu idei noi pentru a încerca să găsească o ieșire din războiul declanșat în 2022. El s-a felicitat pentru discuțiile constructive, dar a recunoscut că rămâne „o muncă importantă de îndeplinit”.

Donald Trump, care a promis în timpul campaniei sale prezidențiale că „va pune capăt conflictului în 24 de ore”, s-a arătat la rândul său optimist și a dat asigurări că un deznodământ este aproape.

„Zilele trecute vorbeam cu Vladimir Putin despre soluționarea războiului său cu Ucraina și cred că ne apropiem de acest lucru, de altfel. Poate că nu am fost niciodată atât de aproape”, a spus el.

Kremlinul a temperat, totuși, așteptările încă de miercuri, estimând că propunerile formulate de Kiev și de europeni la Oslo ‘nu conțineau mare lucru’.

Negocieri între ruși, ucraineni și americani au avut loc în 2025, fără progrese concrete. Acestea au fost suspendate după începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de Washington și Israel.

Pozițiile Moscovei și Kievului rămân diametral opuse: Ucraina pledează pentru o oprire imediată a luptelor pe pozițiile actuale ca preludiu la negocieri, în timp ce Rusia dorește un acord pe fond înaintea oricărui armistițiu, așa cum Vladimir Putin a reamintit joi seară.

Dincolo de Ucraina, Kremlinul dorește, de asemenea, să discute cu Statele Unite despre arhitectura de securitate din Europa și, în special, despre extinderea NATO până la granițele rusești, lucru pe care Moscova îl consideră o amenințare existențială.

Potrivit lui Iuri Ușakov, consilierul diplomatic al Kremlinului, o potențială întâlnire în trei între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping este în curs de pregătire în marja summitului APEC din noiembrie, în China.

Aceasta ar fi prima întâlnire trilaterală pe acest subiect a liderilor celor mai mari trei puteri mondiale.

Relansarea eforturilor diplomatice în jurul Ucrainei intervine într-un context de tensiuni acute între Volodimir Zelenski și Donald Trump care au schimbat declarații critice prin intermediul presei.

Președintele american îi reproșează omologului său ucrainean atacurile asupra rafinăriilor rusești, ceea ce, potrivit lui, agravează penuria mondială de combustibil și contribuie la creșterea prețurilor.

Zelenski denunță, la rândul său, acordul încheiat între Moscova și Washington pentru furnizarea de cantități masive de motorină pe piețe și ridicarea anumitor sancțiuni care vizează Moscova.

Această dispută a dus în ultimele zile la o oprire a alertelor timpurii americane care avertizau Ucraina cu privire la rachetele rusești ce se apropiau și la limitări ale rețelei de sateliți Starlink a SpaceX, crucială pentru armata ucraineană.

Statele Unite au negat, totuși, orice schimbare în sprijinul lor pentru Ucraina.

Sursa: AGERPRES