„Acțiunea de astăzi este generată în principal de proiectul legii salarizării unice. Noua grilă de salarizare stabilește coeficienți de la 1 la 8, iar noi suntem de la 2,1 ceea ce considerăm că e sub demnitatea noastră. Anul trecut am pierdut o parte din venituri și sporuri, anul acesta vom pierde între 2,000 și 5,000 de lei brut. Nu puteam să trecem indiferenți pe lângă aceste prevederi.

Colegii nu au venit la lucru. Nu e nimeni prezent. Birourile sunt goale. Colegii lipsesc manifestându-și nemulțumirea, fiind o revoltă pe care cred că ar trebui să o manifeste o parte din populația acestei țări atunci când demnitatea le e călcată în picioare. Se întâmplă să avem tot mai puțină reacție la tot ce ni se întâmplă. Sper ca poporul român să se trezească și să nu mai suporte orice umilință.

Cred că în această situația ne este grav afectată demnitatea. Nu mai trebuie să acceptăm orice și trebuie să avem reacție”, a declarant Ioan Trifa, liderul sindicatului din cadrul AJFP Arad.

„Am venit să plătesc impozitul pe profit. E neplăcut. Voi reveni altă dată, dar din păcate e timp pierdut. Ei se pot plânge, dar și noi ne plângem că suntem cocoșați de taxe și impozite. Din păcate omul de rând plătește”, a mărturisit Cristian.

FOTO | Uși închise și birouri goale la Fisc

FOTO: Vasile Obșitoș

Vacanța de vară va începe pe 19 iunie.

Sursa: AGERPRES

Ucraina, intrată în al cincilea an de război împotriva Rusiei, dorește să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil.

Însă Ungaria lui Viktor Orban, ostilă acestei aderări, își pusese vetoul pe continuarea procesului de discuții, început oficial în 2024.

Republica Moldova nu era vizată de acest veto, dar negocierile de aderare cu Chișinăul fuseseră cuplate cu cele deschise cu Kievul. Prin urmare, vetoul ungar blocase de facto discuțiile cu Republica Moldova.

Potrivit mai multor diplomați europeni, Ungaria, condusă acum de pro-europeanul Peter Magyar, a indicat miercuri că își ridică vetoul, deschizând calea pentru această reluare oficială a negocierilor.

Aceasta ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, cu ocazia unei reuniuni ministeriale a celor 27 la Luxemburg, conform unei surse diplomatice.

Cei 27 vor decide cu această ocazie deschiderea acestui prim grup de capitole de negocieri, un ‘cluster’ în limbajul de la Bruxelles. Există șase în total, care acoperă toate subiectele ce trebuie finalizate pentru ca o țară să se poată integra fără probleme în Uniunea Europeană.

Ambasadorii celor 27 mai trebuie, până atunci, să pună la punct câteva detalii tehnice înainte ca drumul să fie complet liber, au subliniat diplomații.

Va fi necesar, de asemenea, ca Ungaria să confirme ridicarea vetoului său.

Peter Magyar a salutat miercuri un ‘acord istoric’ cu Kievul privind drepturile minorității maghiare care trăiește în Ucraina, măr al discordiei de ani de zile între cele două țări.

Iar dacă acordul este confirmat de Kiev, liderul ungar s-a declarat pregătit să accepte deschiderea oficială a acestui prim ‘cluster’.

Cu toate acestea, drumul rămâne plin de obstacole pentru Ucraina înainte de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Reuniți la sfârșitul lunii aprilie într-un summit, liderii UE au temperat astfel entuziasmul pentru o aderare rapidă a acestei țări cu 40 de milioane de locuitori.

‘Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă’, a rezumat cancelarul german Friedrich Merz.

Acesta din urmă a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de o aderare deplină și completă. Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană trebuie să fie ‘pe deplin realizată’, a replicat atunci președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Sursa: AGERPRES

Centrul comercial AFI va fi locul de întâlnire pentru pasionații de mașini și cei care își doresc să testeze siguranța și confortul unui Volvo.

Toți cei care vor efectua un Test Drive în această perioadă și vor plasa comanda până la 31 iulie vor beneficia de 1.000 euro extra-discount.

Caravana Volvo AutoCardo va fi așezată în parcarea AFI Arad, Calea Aurel Vlaicu 14, chiar în zona intrării principale.

Program: vineri 13:00 – 19:00, sâmbătă 10:00 – 19:00, duminică 10:00 – 16:00.

Mai multe detalii pe autocardo.ro sau pe rețelele de socializare.

CH3831

‘Sunt foarte bucuros să vă anunț, cu o zi înaintea Zilei Coeziunii Naționale, că guvernul ucrainean s-a angajat să transpună măsurile convenite în sistemul său juridic în viitorul apropiat’, a asigurat Peter Magyar.

‘Aceasta le va oferi compatrioților noștri din Transcarpatia drepturi mult mai largi ca înainte în ceea ce privește educația, cultura, folosirea limbii (maghiare) și participarea politică’, a adăugat el.

Angajamentele Ucrainei, a continuat premierul ungar, vor fi de asemenea incluse în planul de acțiune al acestei țări în vederea aderării la UE. Dacă Ucraina își respectă această promisiune, guvernul ungar va sprijini deschiderea primului grup de capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar, a mai spus Peter Magyar.

Totuși, a ținut el să completeze, ‘Ungaria încă nu susține negocieri accelerate de aderare la UE’. De asemenea, ‘dacă Ucraina reușește să închidă toate cele 33 de capitole ale negocierilor de aderare în 10 sau 15 ani, țara noastră va organiza un referendum cu valoare obligatorie’ asupra aderării efective a Ucrainei la UE, a mai spus noul premier ungar.

Deși Budapesta și Kievul au intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după plecarea de la putere luna trecută a premierului naționalist ungar Viktor Orban, problema minorității maghiare din Ucraina (o comunitate de aproximativ 150.000 de persoane care trăiesc în principal în regiunea Transcarpatia din vestul țării) a continuat să umbrească agenda bilaterală.

Relațiile lor s-au deteriorat după ce Ucraina a introdus în anul 2017 o lege care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea, iar o altă lege, adoptată doi ani mai târziu, a limitat folosirea oficială a limbii maghiare.

La fel ca predecesorul său, premierul Peter Magyar a cerut restabilirea deplină a drepturilor minorității maghiare, drept condiție pentru deschiderea negocierilor pentru o posibilă aderare a Ucrainei la UE. Diferența constă în faptul că noul guvern de la Budapesta a optat pentru dialog în locul abordării conflictuale a lui Viktor Orban.

Sursa: AGERPRES

‘La data de 3 iunie 2026, sub coordonarea și supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Mureș au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară, în municipiul Târgu Mureș, într-o cauză penală privind săvârșirea unor infracțiuni contra libertății și integrității sexuale. În urma activităților desfășurate și a probatoriului administrat în cauză, în cursul acestei seri, un bărbat, de 57 de ani, a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Mureș’, a anunțat, miercuri seara, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mureș.

Cristian Pomohaci urmează să fie prezentat magistraților, cu propunere legală.

FOTO: captură video/AGERPRES

Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz, pentru documentarea întregii activități infracționale și pentru stabilirea cu exactitate a stării de fapt și de drept, a mai menționat sursa citată.

Polițiștii mureșeni au efectuat, miercuri, o serie de percheziții domiciliare la cântărețul Cristian Pomohaci, într-un dosar de agresiune sexuală, una dintre locațiile vizate fiind situată în apropierea centrului municipiului Târgu Mureș.

Surse din cadrul anchetei au precizat că perchezițiile au loc în cadrul unui dosar în care ar fi investigate fapte ce s-ar fi petrecut începând din anul 2022, fiind implicați și minori.

Asupra lui Cristian Pomohaci au mai planat astfel de acuzații, însă dosarul a fost clasat, dar acesta a fost destituit din slujirea clericală prin Decizia Consistoriului Mitropolitan cu nr. 4/06.10.2017.

La începutul luni mai 2026, Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei a trimis o nouă circulară către toate unitățile de cult privind situația lui Cristian Pomohaci, ‘având în vedere numeroasele sesizări primite la Centrul eparhial, prin care mai multe persoane se plâng de experiența pe care au avut-o cu fostul preot Cristian Pomohaci’.

‘Reiterăm Circulara cu nr. 3802/20.10.2022, prin care aducem la cunoștință tuturor fiilor și fiicelor Eparhiei noastre din județele Alba și Mureș, că susnumitul a fost destituit din slujirea clericală prin Decizia Consistoriului Mitropolitan cu nr. 4/06.10.2017. De asemenea, reamintim că localul din comuna Ernei, județul Mureș, pe care acesta l-a transformat în biserică și mănăstire, unde, atât el, cât și alți pseudopreoți și așa-zise călugărițe, oficiază slujbe după rit ortodox, nu aparține de Biserica Ortodoxă Română. Din păcate, domnul Cristian Pomohaci continuă să poarte ilegal uniforma preoțească și veșminte preoțești, inducând în eroare multă lume și chiar îndrăznind să apară îmbrăcat ca preot când se afla într-o călătorie în Țara Sfântă. Ca urmare a acestei situații îngrijorătoare prin care numeroase familii suferă și se destramă și multe suflete se pierd, îndemnăm pe toți credincioșii să nu frecventeze acel loc care nu are binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române și să nu mai solicite domnului Cristian Pomohaci așa-zise ‘slujbe’ sau ‘dezlegări’ și nici să contribuie financiar la diferitele ‘colecte’ care se fac acolo’, se arăta în acea circulară.

În documentul emis de Arhiepiscopia Alba Iuliei se menționa că instituția nu mai are autoritate canonică asupra lui Cristian Pomohaci, deoarece nu mai este preot, fiind făcute mai multe demersuri către autoritățile statului pentru aplicarea măsurilor legale ce se impun.

Sursa: AGERPRES

‘Cel mai recent bombardament brutal al Rusiei asupra civililor în Ucraina vine după încălcarea spațiului aerian al NATO săptămâna trecută, când a fost lovită o clădire rezidențială în România’, a transmis Ministerul britanic de Externe într-un comunicat.

‘Rănirea civililor nevinovați pe teritoriul NATO este inacceptabilă și o amintire severă a amenințării pe care civilii ucraineni trebuie să o îndure zilnic’, se mai arată în același text.

Sursa: AGERPRES

‘Președintele însuși va participa la următorul summit al NATO. Suntem în continuare în NATO, dar NATO are nevoie de schimbări semnificative’, a spus Rubio în fața unei comisii parlamentare.

El consideră de asemenea că acest summit, care va reuni cele 32 de țări membre în capitala turcă Ankara, ‘este, fără îndoială, cel mai important din istoria organizației, întrucât există anumite chestiuni care trebuie clarificate și soluționate’.

Trump le adresează constant critici aliaților europeni, după ce aceștia au refuzat să i se alăture în războiul pe care l-a lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului.

Însă, la precedentul summit, desfășurat anul trecut la Haga, el a reușit să le impună acestor aliați, cu excepția Spaniei, să-și crească bugetele apărării până la 5% din PIB, în mod etapizat până în anul 2035, procent defalcat în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru finanțarea unor investiții conexe domeniului apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare, apărarea cibernetică etc.

Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, la summitul de la Ankara se va face și o evaluare a modului în care statele membre intenționează să atingă acest obiectiv, prin prezentarea unei ‘traiectorii credibile’.

La același summit NATO își va confirma de asemenea angajamentul de a continua să sprijine Ucraina în războiul cu Rusia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu va lipsi de la reuniune.

Sursa: AGERPRES

‘Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu’, a spus Zelenski, referindu-se la militarii pe care Ucraina i-a trimis în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a le ajuta să doboare dronele iraniene.

O dronă rusească de tipul Geran-2, care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați, dar în ultimele săptămâni de asemenea drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice. Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat cu sistemele sale de război electronic unele dintre aceste drone ucrainene.

Sursa: AGERPRES

SUA și-au informat luna trecută aliații despre decizia de a-și reduce contribuția la un cadru cunoscut drept NATO Force Model, ce include fondul de capacități ce pot fi activate în timpul unei crize. Nu au fost însă făcute publice detalii.

Declarația lui Grynkewich, emisă miercuri după o reuniune a planificatorilor militari ai NATO, a fost prima indicație publică despre domeniile în care SUA intenționează să opereze primele reduceri și despre cele în care se așteaptă ca aliații să intervină.

Aparatele de zbor cu și fără pilot și navele militare sunt două domenii în care Canada și aliații europeni ‘pot intensifica eforturile acum și pe termen scurt – pe măsură ce Statele Unite reduc forțele alocate NATO Force Model în Europa și le reorientează în altă parte’, a afirmat el.

‘A existat o co-dependență nesănătoasă în NATO Force Model de forțele SUA’, a spus Grynkewich în comunicatul său. ‘Președintele (Donald) Trump, secretarul (Apărării) (Pete) Hegseth și alții au fost clari în a spune că acest lucru trebuie să se schimbe și se va schimba. Realitatea potențială a unui conflict simultan în mai multe teatre de operațiuni o cere’, a adăugat generalul american.

NATO se află sub o presiune fără precedent, unele state membre europene fiind îngrijorate că Washingtonul s-ar putea retrage din Alianță. O ajustare majoră a forțelor pe care SUA le-ar pune la dispoziție într-un război nu va face decât să intensifice aceste îngrijorări, notează Reuters.

Un purtător de cuvânt al Cartierului general al NATO, colonelul american Martin O’Donnell, a declarat că domeniile menționate de Grynkewich sunt unele ‘în care aliații au deja sau vor avea în curând suficiente capacități, ceea ce înseamnă că nu sunt de așteptat lacune în apărare’.

‘Statele trebuie doar să aloce NATO capacitățile pe care le au’, a explicat el.

Potrivit unui articol apărut săptămâna trecută în publicația germană Der Spiegel, numărul de avioane de vânătoare americane disponibile pentru NATO urmează să scadă cu o treime, iar SUA vor pune la dispoziție, de asemenea, mai puține distrugătoare și niciun submarin în cadrul fondului de capacități militare pentru situații de criză.

Totodată, Europa va fi obligată să furnizeze propriile drone de recunoaștere, în condițiile în care SUA intenționează să reducă semnificativ furnizarea de modele înarmate, se mai spune în articolul menționat.

Sursa: AGERPRES