„Imediat după incidentul dronei rusești care a explodat pe clădirea de apartamente din Galați, România a declanșat consultări la ONU și a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate, în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite, care reglementează rolul Consiliului în situații care pun în pericol menținerea păcii și securității internaționale”, a anunțat Cornel Feruță pe o rețea de socializare.

El a precizat că „solicitarea României a fost sprijinită de parteneri și aliați”.

„Intruziunea dronei și explozia acesteia într-o zonă dens populată în urma căreia au fost răniți cetățeni români sunt încălcări grave ale Cartei ONU și dreptului internațional. Consiliul de Securitate al ONU se va întruni luni, 1 iunie 2026, la ora 3 p.m. ora New York, în sesiune specială, cu participarea ministrului afacerilor externe al României, Oana Țoiu”, a mai precizat sursa citată.

Sursa: AGERPRES

După ce a câştigat detaşat alegerile parlamentare în aprilie, Magyar i-a cerut în mod repetat preşedintelui Sulyok să demisioneze.

Într-o postare pe Facebook de duminică, premierul Magyar le-a cerut şi unui număr de doi CEO ai unor media publice să demisioneze.

„Acum că s-a dovedit că materialele care discreditau partidul Tisza în media publice au fost produse la ordinele conducerii de rang înalt, cei doi CEO, Daniel Papp şi Anita Altorjai, trebuie să demisioneze imediat”, a afirmat Magyar.

În postare, el a ataşat un link la un articol difuzat de RTL, care citează emailuri interne ale directorului de ştiri al media publice Zsolt Nemeth, care le cere editorilor să intensifice relatările despre un presupus plan al Tisza de a pune capăt plafonării preţurilor la combustibil şi a subvenţiilor pentru plata utilităţilor de către populaţie.

Sursa: AGERPRES

Autoritățile nu au reușit să obțină planul uzinei, întrucât informația este protejată de legile privind securitatea națională, a declarat un alt oficial, potrivit Reuters.

Explozia a fost semnalată la sfârșitul dimineții în situl industrial din Daejeon, în centrul țării, la circa 150 de kilometri sud de Seul.

Hanwha Aerospace este un important constructor sud-coreean în sectorul apărării, specializat în producția de arme ghidate, sisteme de artilerie și componente aerospațiale.

Situl său de la Daejeon este în principal dedicat cercetării și dezvoltării, acoperind tehnologii de armament de vârf, sisteme de rachete, motoare de rachete pe propergol solid.

Potrivit agenției de știri sud-coreene Yonhhap, autoritățile estimează că explozia s-a produs chiar în interiorul uzinei.

„Circumstanțele exacte și amploarea pagubelor nu au fost stabilite pe deplin. Incendiul nu este total adus sub control”, a declarat pentru AFP un reprezentant al Hanwha Aerospace.

Președintele sud-coreean, Lee Jae-myung, le-a cerut celor responsabili să mobilizeze toate resursele disponibile pentru a controla incendiul, a anunțat cabinetul său.

Sursa: AGERPRES

Şi în timp ce pe frontul libanez Israelul şi-a intensificat ofensiva, armata americană a anunţat că a lansat sâmbătă şi duminică un nou val de lovituri „defensive” asupra sudului Iranului, al treilea în ceva mai mult de o săptămână.

Aceste bombardamente au vizat sisteme de radar şi de control al dronelor în oraşul Goruk şi pe insula Qeshm în strâmtoarea Ormuz, a precizat Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) duminică seară pe X.

Aceste operaţiuni au fost efectuate „drept răspuns la acţiuni agresive ale Iranului, între care distrugerea unei drone americane MQ-1, care opera în largul apelor internaţionale”, a adăugat aceeaşi sursă.

Gardienii revoluţiei iranieni au afirmat, la puţin timp după aceea, că au atacat o bază utilizată de armata americană pentru lovituri asupra teritoriului său. Localizarea acestei baze nu a fost precizată în comunicatul Gardienilor difuzat de media de stat.

Armata din Kuweit a anunţat deja, la rândul său, că s-a confruntat cu un atac cu drone şi rachete.

Washingtonul şi Teheranul s-au acuzat reciproc şi joi că au încălcat armistiţiul în vigoare de la 8 aprilie, după lovituri americane asupra sudului Iranului urmate de un atac asupra Kuweitului.

În contextul în care cele două ţări păreau să se apropie în ultimele zile de un acord, New York Times a relatat sâmbătă, fără a furniza mai multe detalii, că preşedintele american şi-a înăsprit propunerea şi a trimis o nouă versiune de posibil protocol de acord Teheranului.

Potrivit site-ului american Axios, Donald Trump, ale cărui priorităţi declarate sunt să pună capăt programului nuclear iranian şi să se reia traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz, doreşte mai multă fermitate de la negociatorii Washingtonului.

Canalul CBS a relatat duminică seară că noua propunere americană prevede o prelungire a armistiţiului cu 60 de zile, cu clauze care prevăd redeschiderea Ormuz şi un cadru pentru reluarea negocierilor în domeniul nuclear.

„Nu vom aproba niciun acord atât timp cât nu vom avea certitudinea că drepturile poporului iranian au fost deplin garantate”, a avertizat duminică principalul negociator iranian, preşedintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Iranul, care îşi revendică dreptul de a derula un program nuclear civil, a dezminţit mereu că vrea să dezvolte arma atomică, în pofida suspiciunilor SUA şi a numeroase ţări.

Teheranul vrea ca acest dosar să fie abordat ulterior în caz de acord cu Washingtonul şi cere o ridicare imediată a sancţiunilor care îl afectează.

Sursa: AGERPRES

Ministrul a evidențiat că drona transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, încărcătură care a explodat la impact, și a reiterat că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru incident.

„Nu există scuză din partea Federației Ruse cu privire la motivul pentru care o dronă rusească, cu aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, substanță explozivă, a venit într-un spațiu aerian în care nu a avut voie și a produs explozia”, a subliniat ministrul Apărării.

El nu a precizat dacă drona a fost sau nu direcționată spre România, după ce președintele Nicușor Dan a susținut că a fost deviată de apărarea ucraineană și a intrat în spațiul aerian românesc.

„Pe radarele noastre, vedem traseul acestei drone. Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația, e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm. (…) Armata Română nu îl contrazice pe președintele României, Armata Română spune doar că, în conformitate cu tratatele internaționale, că a fost deviată, că n-a fost deviată, este responsabilitatea Rusiei ca o dronă lansată din Rusia să nu ajungă în România”, a mai afirmat Miruță.

Probabil, a arătat el, se va face „o expertiză balistică (…) Probabil, Serviciul Român de Informații sau cine s-a ocupat de bucata asta are astfel de informații”.

„Sunt foarte multe drone dintre cele care au căzut în România care sunt cu urme de gloanțe la expertiza care a fost făcută. Este posibil ca și aceasta să aibă urme de gloanțe. Datele pe care le-am primit (la Ministerul Apărării – n.r.) sunt cu privire la componență și sursă”, a mai spus Miruță.

Potrivit acestuia, discuția despre motivul schimbării direcției acestei drone „este o fentă în spațiul public, este o încercare de dezbatere a unui subiect care are mult mai puțină importanță”.

El a explicat că Articolul 4 din Tratatul NATO se referă la consultări între țări, iar România deja se află în această etapă din luna februarie.

„Nu avem suficiente sisteme de apărare, nu am cerut până nu am demonstrat că ne facem treaba în România, și anume că am comandat astfel de sisteme de apărare”, a menționat el, explicând că România a solicitat temporar astfel de sisteme în februarie.

Sistemele temporare nu au venit pentru că și celelalte țări care mută capabilități au procedură în parlament, a continuat el, dar și pentru că „nu se mută sisteme de apărare antiaeriană cum se cumpără pâine”.

Președintele Nicușor Dan a afirmat, într-un interviu acordat postului BBC sâmbătă, că nu există dubii că drona care a lovit blocul din Galați este una rusească, de tip GERAN2 și că aceasta a ajuns pe teritoriul românesc în urma unui incident legat de un atac asupra portului ucrainean Reni, în zona Dunării.

Șeful statului român a precizat că drona făcea parte dintr-un atac mai amplu. „Îi cunoaștem traiectoria de zbor. De fapt, aceasta făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au atacat portul Reni”, a spus el, subliniind că una dintre drone a fost deviată de apărarea ucraineană și a intrat ulterior în spațiul aerian românesc.

Sursa: AGERPRES

Acesta a precizat că există situații care trebuie reanalizate și întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri.

„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri. Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem”, a precizat Pîslaru.

Potrivit acestuia, legea salarizării trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august, în contextul obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al necesității reducerii deficitului bugetar.

„Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Legea salarizării este una dintre aceste reforme și trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august. Din acest motiv, este important să spun foarte clar ce facem și ce nu facem. Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil”, a afirmat oficialul de la Muncă.

În același timp, ministrul a precizat că actualele consultări nu reprezintă negocieri salariale și că rolul legii este de a stabili reguli echitabile și predictibile pentru întregul sistem public.

„Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani”, a transmis el.

Referitor la sporuri, Pîslaru a arătat că proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce ar contribui la simplificarea și creșterea transparenței sistemului de salarizare.

„O altă temă importantă este cea a sporurilor. Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri și excepții. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni. În același timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilități reale”, a subliniat Pîslaru.

El a dat ca exemplu indemnizația de dirigenție, apreciind că eventualele modificări privind astfel de drepturi trebuie analizate cu atenție.

„Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi”, a punctat Pîslaru în postarea sa.

Consultările au adus în discuție și alte aspecte care depășesc o analiză strict tehnică, inclusiv raporturile dintre diferite categorii profesionale și salarizarea funcțiilor de demnitate publică. „De la raporturile dintre diferite categorii profesionale până la salarizarea funcțiilor de demnitate publică, există subiecte care nu pot fi rezolvate exclusiv prin formule și coeficienți. Acestea țin de modul în care societatea românească înțelege responsabilitatea, reprezentarea și serviciul public și necesită o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică într-un interval de câteva săptămâni”, a mai transmis acesta.

Pîslaru a adăugat că noua lege a salarizării trebuie să țină cont de oamenii din spatele funcțiilor și să asigure un tratament echitabil pentru angajații statului.

„Nu vom promite ceea ce nu putem livra. Nu vom spune oamenilor ceea ce vor să audă doar pentru a evita discuțiile dificile. În același timp, nu cred într-o abordare rece și tehnocratică. În spatele fiecărei funcții dintr-o grilă există oameni. Profesori, medici, polițiști, militari, asistenți sociali, funcționari publici și multe alte categorii profesionale care fac statul să funcționeze în fiecare zi. Un stat nu își poate servi cetățenii și nu poate cere performanță dacă nu își respectă proprii angajați. Respectul nu înseamnă promisiuni nerealiste. Înseamnă reguli clare, tratament echitabil și decizii luate transparent”, a menționat șeful de la Muncă.

În opinia sa, autoritățile au la dispoziție aproximativ trei săptămâni pentru finalizarea proiectului într-o formă care să poată fi asumată politic și să intre în vigoare până la 31 august.

„Avem la dispoziție doar trei săptămâni pentru a transforma acest proiect într-o propunere care să poată fi asumată de semnatarii acordului politic și să intre în vigoare până la 31 august. Nu este timpul pentru promisiuni facile și nici pentru iluzii. Este timpul pentru muncă serioasă, dialog și decizii responsabile. Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție. Pentru că o lege a salarizării nu este despre formule și tabele. Este despre oamenii care fac statul român să funcționeze în fiecare zi”, a concluzionat ministrul interimar al Muncii pe pagina sa de socializare.

Sursa: AGERPRES

Destinația operațională a obiectului este de întrebuințare unică/DIU, respectiv kamikaze.

Fuselajul, din care s-au găsit resturi, era cu structură de rezistență din fibră de carbon, cu inscripții chirilice, la fel erau construite și aripile, din care au rămas doar fragmente.

Ca sistem de propulsie s-a folosit un motor termic, de tip boxer, cu 4 pistoane, răcit cu aer care funcționează în 2 timpi, și elice.

Partea de componente electronice indică folosirea unui sistem GNSS de tip KOMETA, care permite localizarea simultană a sistemelor satelitare, au constatat specialiștii.

Drona avea servomotor electronic, cu rol de control și menținere pe traiectorie, dar și muniție – încărcătura de luptă, explodată la impact, de tip High-Explosive (HE), cu greutatea de aproximativ 30 kg (echivalent TNT).

„Probele identificate la fața locului sunt identice din punct de vedere structural și funcțional cu cele recuperate și atribuite Federației Ruse în incidentele anterioare la care au fost utilizate UAS de tip GERAN2 (Chilia Veche, județul Tulcea – 17.01.2025; Ceatalchioi, județul Tulcea – 17.01.2025; Galați – 28.02.2025; Grindu, județul Tulcea – 13.02.2025; Galați – 25.04.2026; Luncaviața, județul Tulcea – 26.04.2026”, subliniază Ministerul Apărării Naționale.

Ținta a fost identificată inițial la ora 01:46, în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera națională, 10 kilometri est de localitatea Reni, se menționează în comunicat.

Duminică, președintele Nicușor a făcut o declarație în care arată că drona prăbușită este într-adevăr de proveniență rusească și a specificat că România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român.

„Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice (…) , iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone GERAN-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă”, a transmis președintele.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 3 27 28 12 4 5

Joker: 9 1 43 26 36 14

Noroc: 3 2 3 0 2 0 7

Noroc Plus: 1 7 3 9 2 6

Super Noroc: 5 9 2 7 7 8