ARADON

Noi atacuri cu drone la granița cu România. Un elicopter IAR 330 a monitorizat situația aeriană

ARADON — Fri, 26 Jun 2026 09:22:28 +0300

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, Federația Rusă a executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România.

Un elicopter IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române a decolat la ora 03:57, pentru monitorizarea situației aeriene, ca urmare a evoluției unor ținte aeriene, la 31 km est de Sulina.

Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, un mesaj RO-ALERT fiind transmis la ora 03:47.

Alerta aeriană a încetat la ora 04:23.

Nu au fost raportate pătrunderi neautorizate ale vreunui vehicul aerian sau cazuri de impact cu solul, arată sursa citată.

MApN informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de aceste atacuri și menține permanent legătura cu acestea.

Sursa: AGERPRES

UTA a dat lovitura cu Denis Țăroi

Leo Sfâra — Fri, 26 Jun 2026 08:40:17 +0300

ARAD. Unul din cei mai talentați tineri de la Man și Petre încoace pe care i-a avut UTA este Denis Țăroi. Anul trecut a fost campion național cu UTA la U17, a câștigat și Cupa României, după care a debutat în naționala României la categoria sa de vârstă.

UTA îl are în curte și nu putea să-și permită să-l piardă. Cu siguranță, va fi următorul tânăr jucător pe care clubul va scoate bani frumoși.

Asta și pentru că, ieri, jucătorul a fost antamat pentru încă trei sezoane, la care se adaugă încă unul, cel care stă să înceapă luna viitoare. Așadar, Țăroi va continua la UTA și va avea, astfel, liniștea necesară pentru a se pregăti așa cum se cuvine pentru a-l convinge pe Adrian Mihalcea că merită să joace cât mai mult. Se știe, pe postul tânărului jucător al UTA-ei evoluează Marinos Tzionis, fotbalist de națională. Dar, nu se știe niciodată dacă nu vine o ofertă foarte bună pentru el, iar Țăroi trebuie să fie pregătit să-i ia locul.

Grindeanu: Astăzi am convenit cu o parte dintre liderii politici principiile generale ale unui viitor acord

ARADON — Fri, 26 Jun 2026 00:55:54 +0300

„Se fac primii pași pentru un nou Guvern. Astăzi, am convenit cu o parte dintre liderii politici principiile generale ale unui viitor Acord politic – legate de țintele macroeconomice, PNRR, OCDE și SAFE. Zilele sunt importante deoarece ne apropiem cu pași rapizi de startul discuțiilor oficiale ale statului român cu agențiile de rating. Nu pot însă să nu remarc exhibiționismul moral al unora. Prin contorsiuni politice permanente, răzgândiri și inventarea unor felurite motive pentru ca România să nu aibă un guvern funcțional se dovedește – dacă mai era nevoie – că unele partide nu au vrut nicio clipă să lase din brațe funcțiile și privilegiile. Blochează toată țara de ‘dragul românilor’ și se ‘sacrifică’ zilnic rămânând pe poziții”, a scris Grindeanu, pe Facebook.

Liderul PSD a adăugat că, mai exact, „s-a ajuns la deblocarea crizei prin blocaj”.

„Acesta este noul paradox politic pe care îl pune astăzi pe masă USR. Ce refuză să vadă cei de la USR este că dacă nu vor să fie parte a soluției, să voteze un guvern cu puteri depline cu prim-ministru PSD, atunci – cu siguranță – se poate și fără ei”, a mai afirmat Sorin Grindeanu.

Președintele Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, a anunțat, joi seara, că partidul său nu va vota un guvern monocolor PSD. USR va vota în schimb un guvern social-democrat în 2027, dacă și PSD va acorda în acest an susținere parlamentară pentru un Cabinet PNL-USR-UDMR.

Fritz a subliniat că PNL, USR și UDMR reprezintă o bună parte dintre români, iar ponderea lor în Parlament este mai mare decât a PSD.

De asemenea, Fritz a evidențiat că USR „nu sabotează niciun guvern”, însă refuză să fie scara pe care PSD se întoarce la putere, după ce, împreună cu AUR, a dărâmat guvernul din care făcea parte. „Nu putem să premiem partidul declanșator al crizei politice în desfășurare care neliniștește românii și are consecințe în nivelul de trai al oamenilor”, a mai menționat liderul USR.

Sursa: AGERPRES

Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)

ARADON — Thu, 25 Jun 2026 19:56:33 +0300

După primele patru luni din 2026, deficitul bugetar fusese de 23,95 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB.

„În primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB – marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025”, se menționează într-un comunicat al MF.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR.

„Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice. Deficitul s-a redus aporoape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execuția la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România își păstrează direcția și că nu trebuie să piardă ce a obținut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiții menținute, absorbție mai bună a fondurilor europene și credibilitate în fața piețelor, a agențiilor de rating și a partenerilor europeni”, a spus Nazare, citat în comunicat.

Conform datelor publicate de minister, veniturile totale au însumat 279,49 miliarde lei în primele cinci luni al anului 2026, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, susținute în principal de veniturile fiscale – TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 miliarde lei (plus 13,7%).

„Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+40,9%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT”, se subliniază în comunicat.

Potrivit sursei citate, contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde lei, în creștere cu 7,4%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 4,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (9,0%, an/an).

Încasările nete din TVA au atins 60,20 miliarde lei, în creștere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr.141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 miliarde lei, față de 13,98 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, menținându-se consecvența în restituirile de TVA la timp.

„Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare”, precizează surs menționată.

De asemenea, veniturile din accize au crescut cu 4,1% (an/an), totalizând 19,27 miliarde lei, fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 17,03 miliarde lei, înregistrând o contracție de 19%, în condițiile unor încasări suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr.9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 miliarde lei, în creștere cu 9,7% (an/an).

„Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”, se mai arată în comunicat.

În ceea ce privește cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, acestea au însumat 315,43 miliarde lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4 puncte procentuale (an/an).

Reprezentanții Ministerului de Finanțe semnalează că ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Cheltuielile de personal au fost de 68,17 miliarde lei, în scădere cu 2,9 miliarde lei raportat la primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 3,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat cu 6,9%, totalizând 40,94 miliarde lei, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 miliarde lei față de primele cinci luni din 2025, respectiv de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

„Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele cinci luni sunt cu 10,03 miliarde lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România – S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării”, se subliniază în comunicat.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 26,81 miliarde lei, cu 3,95 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 105,45 miliarde lei în scădere cu 0,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 96,49 milioane lei.

Referitor la cheltuielile cu subvențiile, MF menționează că acestea au fost de 5,32 miliarde lei și, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 5,2 miliarde lei, în scădere cu 2,54 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

„Execuția bugetară la cinci luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare”, transmit reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Sursa: AGERPRES

Economist: În discuţiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe şi de creşteri de cheltuieli. Semnalul este extrem de negativ

ARADON — Thu, 25 Jun 2026 19:45:04 +0300

„România trebuie să facă o ajustare fiscală, pentru că am pornit de la un deficit bugetar uriaş. Ca să faci ajustarea fiscală trebuie să iei nişte măsuri. O parte din măsuri s-au luat deja anul trecut, a fost un cumul de măsuri care a dus la o reducere a deficitului bugetar, dar finanţatorii internaţionali care ne asigură finanţarea pentru deficitul bugetar şi pentru rostogolirea datoriei publice, plus agenţiile de rating, plus instituţiile internaţionale, cum ar fi Comisia Europeană, aşteaptă de la noi continuarea acestui parcurs de consolidare fiscală, care necesită un angajament politic ferm. Adică de ce ai nevoie de un guvern stabil? Pentru a putea implementa nişte măsuri care să ducă, în primul rând, ca prioritate imediată, la absorbţia banilor din PNRR. Doar ştim că mai avem foarte puţin timp şi avem de aprobat nişte măsuri care să conducă la atingerea miletones-urilor, a acelor jaloane pe care le avem de atins pentru a putea lua cât se poate de mult din acei bani. De asemenea, pentru bugetul pe anul următor, ai nevoie de nişte măsuri care să reducă deficitul bugetar de la şase şi ceva la sută din PIB, cât o să fie anul acesta, la ţinta pe care ne-am asumat-o şi să-l ducem la 3% în anii următori. Pentru astfel de măsuri, pentru astfel de decizii, ai nevoie de un guvern care să aibă puteri depline şi care să aibă şi susţinere în Parlament”, a spus Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.

În plus, a adăugat el, toată lumea se uită la politică şi pentru că urmează evaluările agenţiilor de rating, care trebuie să decidă dacă redau României perspectiva stabilă sau o trimit în junk.

„De aceea toată lumea se uită la politică, din motivele pe care le-am spus, legate de angajamentul pentru consolidarea fiscală, care este cheie în menţinerea ratingului, spre exemplu. Pentru că o să vină agenţiile de rating în perioada următoare – să nu uităm că urmează actualizări ale evaluărilor lor în perioada următoare, pentru că am avut o perioadă de timp destul de lungă în care perspectiva ratingului a fost redusă de la stabilă la negativă şi trebuie luată o decizie. Adică menţin perspectiva la negativă – aceta nu e un scenariu care mai poate continua, ci trebuie luată o decizie: fie revii cu perspectiva la stabilă, care ar fi scenariul pozitiv, sau avem o reducere de rating. Dar dacă nu ai o stabilitate politică care să-ţi dea o perspectivă cu privire la ce urmează în termen de consolidare fiscală sau, mai grav, pentru că vedem zilele acestea deja propuneri de măsuri, în discuţiile acestea legate de formarea guvernului, vedem propuneri de reduceri de taxe sau de creşteri de cheltuieli… Un astfel de semnal este extrem, dar extrem de negativ. Cea mai mare greşeală pe care am face-o în momentul de faţă ar fi să facem paşi înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale”, a explicat economistul.

Întrebat cât de mare este riscul ca România să fie retrogradată, Ionuţ Dumitru a răspuns: „Păi riscul e mare dacă dăm acest semnal că facem paşi înapoi în termen de consolidare fiscală, adică dacă nu avem, spre exemplu, un guvern care să fie ancorat în această consolidare fiscală”.

„Dacă criza politică se prelungeşte foarte mult şi nu ai măsurile necesare pentru a absorbi bani europeni, pentru a pregăti bugetul pe 2027 şi pe anii următori atunci evident că riscurile de a avea o reducere de rating cresc”, a adăugat acesta.

El a atenţionat că România dă dovadă de neseriozitate dacă la mai puţin de un an după ce a luat nişte măsuri de consolidare fiscală vine cu altele “în contrasens”.

„România a implementat un pachet foarte amplu de consolidare fiscală anul trecut – începutul anului acesta, care a redus deficitul de la 9 – 10% din PIB la 6%. Nu am încheiat acest parcurs, 6% din PIB este încă un deficit uriaş după orice standard. Să vii în momentul de faţă cu propuneri care alimentează şi nişte aşteptări nerealiste că poţi reduce taxele – apropo, după ce le-ai crescut, adică noi am crescut TVA-ul anul trecut ca să facem acest efort de consolidare fiscală, să ne reducem deficitele, şi la un an de zile, niciun an de zile, noi discutăm de reducere de TVA. Dăm o dovadă de neseriozitate în primul rând şi este o măsură care vine în contrasens cu ceea ce trebuie să facem. Astfel de semnale cu siguranţă dau un semnal negativ agenţilor de rating”, este de părere economistul şef al Raiffeisen Bank.

Ionuţ Dumitru a participat, joi, la Conferinţa Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiţie şi de referinţă pentru comunitatea financiar-bancară şi economică din România.

Aflat la cea de-a XVIII-a ediţie, evenimentul organizat de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a avut ca tema „Reconfigurarea modelului de creştere economică al României în context european şi global”.

Conferinţa şi-a propus să abordeze două teme esenţiale, pentru care au fost alocate paneluri dedicate: modelul de creştere al României: între constrângeri macroeconomice şi necesitatea recalibrării structurale; sectoarele strategice şi competitivitatea economică: cum transformăm potenţialul în creştere reală.

Sursa: AGERPRES

Rezultatele extragerilor Loto

ARADON — Thu, 25 Jun 2026 19:21:30 +0300

Loto 6/49: 10 7 4 47 21 26

Loto 5/40: 25 37 15 34 33 39

Joker: 35 23 8 19 1 2

Noroc: 8 1 3 6 1 2 7

Noroc Plus: 5 0 1 1 8 3

Super Noroc: 1 0 2 9 3 5

Ludovic Orban: PNL și USR nu au cum să voteze un Guvern minoritar PSD condus de Grindeanu

ARADON — Thu, 25 Jun 2026 19:14:13 +0300

Orban este de părere că cele două partide trebuie să susțină, în continuare, propunerea unui Guvern minoritar PNL, USR, UDMR, iar dacă președintele Nicușor Dan îl desemnează pe Sorin Grindeanu premier, să-l lase pe acesta să caute majoritate, fără parlamentarii PNL și ai USR.

„PNL și USR au fost partidele corecte din coaliție, care au fost trădate de PSD. PSD s-a aliat fără nicio jenă cu AUR și a dărâmat Guvernul din care făcea parte. Ambele partide au hotărât și înainte de moțiunea de cenzură și după că nu mai colaborează cu PSD la guvernare și că nu vor vota cu niciun Guvern în care este PSD sau care este sprijinit de PSD. Cum să voteze un Guvern monocolor PSD, condus de trădătorul șef Grindeanu? Ideea că votezi învestirea Guvernului, după care treci în opoziție, este iluzorie”, a scris Ludovic Orban pe Facebook.

Potrivit acestuia, un partid care votează învestirea unui Guvern răspunde politic pentru toate măsurile, deciziile și acțiunile publice ale Guvernului respectiv.

„Singurul partid care va rămâne în opoziție în percepția publică va fi AUR, care va capitaliza politic și electoral toate nemulțumirile oamenilor provocate de acțiunea guvernamentală și va deveni și mai periculos decât este astăzi”, a susținut Orban.

El a apreciat că, „odată instalat, Guvernul PSD va face tot ce este posibil să își asigure o majoritate parlamentară, care să îl protejeze de o eventuală demitere prin moțiune de cenzură și care să îi permită adoptarea legilor și fără susținerea partidelor care au votat învestirea Guvernului și cu siguranță va căuta și va obține susținere din zona partidelor și grupurilor parlamentare naționaliste, făcând cedări de la linia democratică pro-europeană”.

Orban mai susține că, imediat după instalare, PSD va căuta să distrugă PNL și USR, să elimine orice urme ale celor două partide din administrație, să le condiționeze politic aleșilor locali ai celor două partide rezolvarea oricărei probleme care ține de Guvern.

„PSD va potența fracțiunea trădătoare din PNL și îi va ajuta pe puciști să rupă cât mai mult din PNL. Liderii PNL și USR trebuie să fie atenți și la extragerea lui Nicușor Dan de la asumarea oricărei răspunderi politice în privința desemnării lui Grindeanu ca premier. Toată vina va cădea pe umerii PNL și USR”, a susținut Orban.

El le-a sugerat liderilor PNL și USR să facă un sondaj telefonic rapid pentru a afla care este părerea simpatizanților PNL și USR cu privire la eventuala susținere a unui Guvern PSD și a face doar ceea ce dorește electoratul celor două formațiuni.

„Eu vă garantez că peste 95% din electoratul PNL și USR este împotriva susținerii de către cele două partide a unui Guvern PSD. Soluția este simplă. Continuați să susțineți propunerea unui Guvern minoritar PNL, USR, UDMR. Dacă președintele Dan îl desemnează pe Grindeanu, lăsați-l să caute majoritate, fără parlamentarii PNL și USR. Dacă nu va reuși, așa cum s-a întâmplat și la precedentele două desemnări, Nicușor Dan nu va avea ce să facă decât să desemneze candidatul propus de PNL, USR și UDMR”, a arătat Orban.

Marți, după consultările cu partidele, președintele Nicușor Dan a declarat că varianta care pare să se contureze este cea a unui Guvern minoritar, iar procesul de formare trebuie să fie accelerat.

El a invitat partidele parlamentare să demareze discuțiile pentru semnarea acestui acord parlamentar și, ulterior, să facă propuneri pentru formula de Guvern minoritar, susținut în concordanță cu acest acord.

Biroul Permanent Național al PSD a decis miercuri, în unanimitate, ca partidul să își asume responsabilitatea guvernării, iar președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, să fie propunerea de premier.

Conform unor surse politice, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, și președintele UDMR, Kelemen Hunor, au discutat miercuri despre formarea unui Guvern minoritar și o propunere de premier.

Sursa: AGERPRES

VIDEO. Cariera de piatră din Agriș funcționează, chiar dacă a fost închisă de Garda de Mediu

Alin Gherasim — Thu, 25 Jun 2026 17:16:55 +0300

AGRIȘU MARE. Mâna lungă a legii nu i-a speriat pe proprietarii carierei de piatră din Agrișu Mare, carieră a cărei activitate a fost suspendată încă de la sfârșitul lunii mai. Ignorând măsurile luate de Garda de Mediu Arad și fluturând în fața publicului contestația pe care a făcut-o la amenda aplicată de instituția de mediu, Sandu Leah, reprezentantul societății care deține cariera de piatră de la Agrișu Mare, ne-a transmis că acolo nu se lucrează, ci se asigură. Dar să le luăm pe rând.

La sfârșitul lunii mai, în urma sesizărilor venite din partea cetățenilor, comisarii Gărzii Naționale de Mediu Arad, împreună cu reprezentanți ai ANRM, au efectuat o inspecție la cariera din Agrișu Mare. „Verificările au vizat situația creată după prăbușirea unui perete al exploatării, eveniment care a generat îngrijorare în comunitate și a ridicat probleme legate de siguranța zonei”, anunțau, la vremea respectivă, autoritățile.

În urma controlului, Garda de Mediu și cei de la ANRM au impus măsuri cu aplicare imediată. „Toate operațiunile de exploatare au fost oprite pe loc, activitatea carierei urmând să rămână suspendată până la remedierea completă a problemelor constatate și intrarea în legalitate. De asemenea, s-a dispus evacuarea de urgență a utilajelor și a personalului aflat la baza taluzului, din cauza riscului iminent de prăbușire și a instabilității severe a versantului. O altă măsură impusă agentului economic vizează protejarea patrimoniului din zonă. Societatea este obligată să respecte și să păstreze un pilier de siguranță de minimum 150 de metri față de situl arheologic aflat în apropiere. Pentru nerespectarea prevederilor autorizației de mediu, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Arad a aplicat agentului economic o sancțiune în valoare de 100.000 de lei”, s-a decis la momentul respectiv.

Numai că, potrivit unor locuitori din Agrișu Mare, activitatea carierei de piatră nu s-a oprit nicio secundă. Sătenii spun că se exploatează piatră în continuare, iar muncitorii și utilajele sunt pe teren, nicidecum evacuate. În acest sens, unul dintre locuitorii din satul aparținător de comuna Târnova spune că se pregătește un protest faţă de pasivitatea administraţiei locale din Târnova, dar şi faţă de pasivitatea autorităţilor care ar trebui să intervină.

Nu îl interesează

Sandu Leah, proprietarul firmei care deține cariera de piatră, nu a fost prea interesat să discute despre aceste acuzații. Mai mult decât atât, ne-a spus că oricum nu îl interesează ce scriem în legătură cu subiectul. Totuși, a precizat că la carieră se efectuează doar lucrări de punere în siguranță. Iar în legătură cu filmările pe care le-am primit de la un locuitor al satului Agrișu Mare, Leah a avut numai vorbe de ocară. Ulterior, a început să lanseze săgeți către Garda de Mediu Arad și către conducătorul acestei instituții, Viorica Graur, săgeți referitoare la controlul efectuat la cariera lui de piatră, la procesul verbal încheiat de comisari și la valoarea amenzii care i-a fost aplicată.

Infractor condamnat

Dar cine este Sandu Leah? Un politician cu ștate vechi, un fost membru de vază al PDL, fost consilier județean și un personaj uns cu toate alifiile, care are (cam) toate ușile deschise în județul nostru. Încă din anul 2012, acesta a „cochetat” cu ilegalitățile, fiind declarat în incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate. Ulterior, a devenit inculpat într-un dosar de evaziune fiscală, alături de un alt fost politician de anvergură, respectiv Lucian Riviș Tipei. Ambii au fost condamnați, în anul 2019, la închisoare cu suspendare și la plata către ANAF a unor prejudicii de aproape un milion de lei.

https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/06/239681306251.mp4

https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/06/23968240625.mp4

Care sunt ultimele ținte ale celor de la UTA?

Leo Sfâra — Thu, 25 Jun 2026 16:56:30 +0300

UTA este pe cale să-și definitiveze lotul de jucători, mai sunt doar câteva „plombe” de adus, adică jucători care să fie dubluri pe posturi. Titularii se știu, aproape că și primul unsprezece este ușor de ghicit.

Adrian Mihalcea e mulțumit că, zilele trecute, au apărut la pregătire și internaționalii, de la tânărul Țăroi, până la experimentatul Abdallah. Mai mult decât atât, noile achiziții au apărut deja la echipă, ultimul sosit fiind chiar Papeau, care va efectua, în această seară, primul antrenament.

Ce mai vrea UTA?

În acest moment, Adrian Mihalcea are un prim unsprezece competitiv, iar noutățile Ouaneh, respectiv Sinani sunt așteptate să „explodeze”. Chiar dacă nu vor fi titulari din primul meci, să zicem, cei de la UTA își pun mari speranțe în cei doi, care ar putea „exploda” sub bagheta lui Mihalcea.

Despre Papeau nu sunt foarte mult de spus, el și-a demonstrat valoarea la Rapid, scurta vizită la Slobozia fiind una impusă, deoarece jucătorul francez mai avea trei ore până se închidea perioada de transferuri în România, după ce s-a despărțit brusc de Al-Markhiya (Qatar).

Așa stând lucrurile, UTA mai caută un trei jucători, care ar putea să fie, de fapt, doi. Se caută un fundaș central, lângă Benga, Pospelov și Ouaneh, dar și un fundaș stânga și un mijlocaș la închidere. Pentru primul post, Răstuf (care se pregătește sub comanda lui Mihalcea, dar mai vrea să-l vadă la lucru) ar putea fi o variantă, însă ițele sunt destul de încurcate, căci jucătorul are un exament chiar în ziua plecării UTA-ei în cantonamentul din Slovenia.

Marea surpriză vine de la posturile de mijlocaș central și fundaș stânga, acolo unde ar putea apărea, dacă vă vine să credeți, Benjamin Van Durmen, cu care se negociază chiar acum. El ar putea fi dublură pe cele două posturi, a mai jucat sub comanda lui Mihalcea în ambele variante.

Jucătorul belgian are referințe foarte bune, este unul din cei mai civilizați jucători pe care i-a avut UTA în ultimii ani.

Ar mai fi problema portarului, însă doar dacă Tordai acceptă să plece, acesta nefiind convins nici măcar de impresarul său.

Gerantul interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg - declarat persona non grata de Federaţia Rusă

ARADON — Thu, 25 Jun 2026 16:44:37 +0300

MAE a precizat că decizia a fost comunicată ambasadorului României în Federaţia Rusă, care a fost convocat joi după-amiază la Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse.

„Ministerul Afacerilor Externe confirmă că ambasadorul României în Federaţia Rusă a fost convocat în după-amiaza zilei de 25 iunie 2026 la Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse. În cadrul întrevederii partea rusă a notificat cu privire la declararea persona non grata a gerantului interimar al Consulatului General al României la Sankt-Petersburg, respectiv referitor la decizia părţii ruse de retragere a consimţământului pentru înfiinţarea postului consular respectiv”, se arată într-un comunicat al MAE.

Potrivit MAE, reacţia părţii ruse era previzibilă.

„Aşa cum Ministerul Afacerilor Externe a comunicat de la bun început, reacţia părţii ruse era previzibilă. MAE reaminteşte că decizia anunţată astăzi de partea rusă survine ca răspuns la măsurile adoptate de către autorităţile române la 29 mai 2026, în urma prăbuşirii unei drone ruseşti în municipiul Galaţi, incident soldat cu răniţi şi pagube materiale. La momentul respectiv partea română a decis declararea persona non grata a consulului general al Federaţiei Ruse la Constanţa şi a dispus închiderea Consulatului General al Federaţiei Ruse din oraşul respectiv”, se menţionează în comunicat.

Sursa: AGERPRES