El a explicat situaţia printr-o “eroare informatică survenită în studioul principal”.

Emisia de marţi după-amiază nu este disponibilă în reluare pe site-ul radio, cu sediul în Essex, sud-estul Angliei.

Radio Caroline “a avut plăcerea să difuzeze mesajul de Crăciun al Majestăţii sale (regina Elisabeta a II-a, decedată în septembrie 2022) şi apoi pe cel al regelui şi sperăm să putem continua să o facem încă mulţi ani”, a scris directorul postului de radio.

După ce şi-a dat seama de eroare, postul de radio, creat în 1964, şi-a cerut scuze regelui şi ascultătorilor “pentru neplăcerea cauzată”.

Charles al III-lea era în vizită în Irlanda de Nord marţi după-amiază în momentul în care Radio Caroline îi anunţa din eroare decesul.

Regele, în vârstă de 77 de ani, primeşte în continuare îngrijiri pentru un cancer, despre a cărui existenţă a anunţat în februarie 2024.

Sursa: AGERPRES

“Sunt acţiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să îşi acopere neputinţa de a veni cu soluţie, după ce au generat căderea guvernului, o acţiune iresponsabilă care nu face bine României. Când faci un astfel de lucru, trebuie să vii cu o soluţie. Ca să acopere această lipsă de soluţie, fac această gălăgie”, a afirmat Bolojan, la B1Tv.

În ce priveşte încasarea banilor din PNRR, Bolojan a declarat că România are două luni la dispoziţie pentru a adopta legile asumate. El a menţionat că guvernele anterioare “nu au pus în practică” aceste angajamente, deoarece “multe dintre ele nu sunau bine”. În acest sens, a menţionat ca exemplu legea salarizării sau legea care vizează finanţarea barajelor şi a digurilor.

“Miniştrii responsabili, în loc să le promoveze, le-au ţinut la sertar, neavând de multe ori curajul de a le pune pe tapet. Pentru că nu poţi să dai doar veşti bune, trebuie să anunţi lucruri care pot fi făcute. Avem la dispoziţie două luni pentru a adopta aceste legi, aceste reforme, în aşa fel încât atunci când trimiţi o cerere, să faci dovada că pachetul de jaloane pe care trebuia să îl îndeplineşti a fost îndeplinit. Pentru fiecare jalon, adică reformă, ţi se repartizează o anumită sumă de bani. Sunt jaloane foarte importante care, cumulat, înseamnă câteva miliarde de euro. 7,5 miliarde de euro înseamnă doar aceste nouă proiecte de legi care trebuie trecute prin Parlament”, a afirmat premierul interimar.

Bolojan a subliniat că Guvernul va pregăti toate proiectele de legi necesare. O parte dintre ele au fost deja depuse, iar altele urmează să fie depuse în cursul acestei săptămâni şi săptămâna viitoare, după negocierile cu Comisia Europeană.

Premierul interimar a adăugat că este importantă încheierea lucrărilor la proiectele finanţate prin PNRR, deoarece în caz contrar România riscă să primească penalităţi. De asemenea, dacă lucrările nu sunt terminate, finalizarea acestora se va finanţa din banii autorităţilor locale sau centrale.

“Acestea sunt provocările în această etapă şi lucrăm la asta, în aşa fel încât, neţinând cont de gălăgia politică, să facem ceea ce trebuie pentru ţara noastră”, a specificat Bolojan.

El a mai declarat că atunci când este finalizat un proiect bun, există “o înghesuială de oameni care vin şi se pun în poza de final”. Victoria are “mulţi părinţi, iar înfrângerile sunt orfane”, a mai spus şeful Guvernului.

“În august, când se va ajunge – sper să nu se ajungă într-o astfel de situaţie, în care să pierdem ceva bani – o să vedeţi cine va fi vinovat”, a mai afirmat Ilie Bolojan.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a depus, miercuri, la Curtea Constituţională solicitarea de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern declanşat prin emiterea Ordonanţei de urgenţă 38/2026 privind Programul SAFE.

Conform sesizării, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea “substanţială” a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Grindeanu a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea conflictului juridic dintre Parlament și Guvern privind OUG 38/2026

‘Tratamentul voluntar abuziv asupra echipei flotilei și a protestatarilor, mulți cetățeni europeni, este împotriva dreptului la demnitate umană. Cerem eliberarea imediată și în siguranță a membrilor flotilei, conform standardelor internaționale, concomitent cu respectarea dreptului acestora la asistență consulară și la demnitate umană fundamentală. Sperăm că acest incident va fi tratat cu maximă responsabilitate și că acest comportament de umilire nu va mai avea loc’, a scris Oana Țoiu, miercuri, într-o postare pe platforma X.

Ministrul israelian al securității naționale, politicianul de extremă-dreapta Itamar Ben Gvir, i-a vizitat miercuri pe cei circa 430 de activiști ai ‘flotilei pentru Gaza’ aduși în portul Ashdod după ce ambarcațiunile lor au fost interceptate de marina militară israeliană și a publicat apoi un videoclip în care membrii acestei flotile apar în fața sa în genunchi și cu mâinile legate la spate, în timp ce el îi batjocorește, relatează agențiile Reuters, AFP și EFE.

‘Bun venit în Israel!’, spune în videoclip respectivul ministru, zâmbind în timp ce flutură un drapel israelian și în fața sa activiștii flotilei sunt îngenuncheați forțat, cu mâinile încătușate la spate și cu capetele în pământ, iar dintr-un difuzor se aude imnul Israelului.

‘În acest mod îi primim pe susținătorii terorismului’, spune același ministru într-un mesaj pe rețeaua de socializare X, unde a distribuit imaginile. El reafirmă apoi poziția guvernului israelian conform căreia misiunea menită să transporte ajutoare umanitare pentru populația din Fâșia Gaza și care a încercat spargă blocada maritimă impusă de Israel enclavei palestiniene din anul 2007 ar echivala cu susținerea grupării islamiste Hamas.

State europene care au cetățeni printre membrii flotilei interceptate de Israel au protestat față de modul în care au fost tratați aceștia de ministrul israelian.

Astfel, Spania, ce are 44 de cetățeni printre activiștii reținuți de Israel, l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Israelului la Madrid și i-a transmis acestuia un protest față de tratamentul ‘monstruos, nedemn și inuman’ aplicat de Israel activiștilor ‘flotilei pentru Gaza’.

Sursa: AGERPRES

În continuare, nu există un acord privind creșterea exporturilor de petrol și gaze destinate Chinei, nici pentru construirea gazoductului prin Mongolia, Forța Siberiei-2, deși Moscova subliniază că există o ‘înțelegere’.

Liderul de la Kremlin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze ‘o aprovizionare sigură și neîntreruptă’ de hidrocarburi și cărbune, în contextul actual, în care blocada asupra Strâmtorii Ormuz a blocat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate.

Guvernul rus a subliniat, de asemenea, că are planuri de a extinde proiectele energetice comune cu China, fără a furniza detalii, deși la Beijing s-au deplasat șefi ai companiei petroliere Rosneft și consorțiului de gaze Gazprom.

Importanța Chinei și, de asemenea, a Indiei ca destinații pentru exporturile energetice rusești a crescut odată cu războiul din Ucraina și suspendarea importurilor europene.

Pe plan politic, Rusia a susținut principiul unei singure Chine și reunificarea cu Taiwanul, la care gigantul asiatic a răspuns sprijinind eliminarea rădăcinilor conflictului din Ucraina, adică extinderea NATO și apropierea Alianței Nord-Atlantice de granița rusă.

În legătură cu vizita recentă în China a președintelui american Donald Trump, Kremlinul a recunoscut miercuri că Moscova și Beijingul au discutat despre cum să coopereze mai bine cu Casa Albă.

Vladimir Putin, care a repetat de mai multe ori cuvântul prieten pentru a se referi la Xi Jinping, este așteptat din nou în China în luna noiembrie pentru a participa la summitul APEC în cadrul căruia s-ar putea întâlni cu președintele american Donald Trump.

Sursa: AGERPRES

‘La ultima prelungire, înainte de hotărârea luată de Guvern, am avut o consultare personală cu marile lanțuri comerciale, cu conducătorii acestor lanțuri comerciale. Economist fiind, știu că intervențiile în piață nu sunt dorite, nu sunt lucruri normale într-o economie de piață, dar traversăm o perioadă de risc inflaționist major. Traversăm o perioadă în care puterea de cumpărare a scăzut foarte mult și cred că această măsură a ajutat la echilibrarea costurilor în coșul minim, pentru că nu vorbim de toate produsele de pe o paletă de, nu știu, lactate. Vorbim de câteva produse care pot face parte din coșul minim și sprijinul vine către cei care se focusează pe alimentele cu preț reglementat. Asta înseamnă intervenția în piață: preț reglementat pentru a minimiza la nivelul gospodăriei, la nivelul familiei impactul inflației. Cred că este nevoie de prelungire în momentul de față, eu cred că este nevoie de o prelungire’, a declarat, miercuri, Tanczos Barna, într-o conferință de presă.

Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care nu vom avea Guvern până la 30 iunie, șeful interimar de la Agricultură a răspuns: ‘Nu iau calcul acest scenariu. Până la sfârșitul lunii iunie trebuie să avem un guvern. Acum poate să dureze și criza politică cât durează, dar totuși au toate o limită’.

Sursa: AGERPRES

Acest rover cu dimensiunea unui automobil a coborât pe suprafaţa planetei Marte în data de 18 februarie 2021, cu o durată a misiunii planificată iniţial la un an marţian – aproximativ 687 de zile terestre.

“Roverul continuă să funcţioneze într-o stare bună, având la dispoziţie încă cel puţin un deceniu de energie rămasă în sursa sa de alimentare. Durata misiunii va depinde de alegerile pe care le va face NASA”, a declarat Ken Farley, cercetător adjunct al proiectului Perseverance la Caltech, într-un comunicat transmis de NASA către Reuters.

Perseverance, echipat cu o suită de instrumente ştiinţifice, şi-a desfăşurat activitatea de explorare în craterul Jezero şi în jurul acestuia, o zonă din emisfera nordică marţiană despre care se crede că a fost acoperită de apă şi a găzduit un străvechi bazin lacustru. Printre diversele caracteristici de relief legate de apă, zona prezintă un depozit sedimentar străvechi în formă de evantai, unde un râu se vărsa odinioară într-un lac, cu mai mult de 3 miliarde de ani în urmă.

Marte, în prezent o planetă rece şi pustie, a avut în urmă cu mult timp o atmosferă mai densă şi un climat mai cald, care au permis existenţa apei lichide la suprafaţa sa. Oamenii de ştiinţă sunt nerăbdători să afle dacă Marte a găzduit vreodată forme de viaţă. Apa este considerată un ingredient fundamental pentru viaţă, ceea ce face din craterul Jezero – cu trecutul său umed – un loc ideal pentru a fi studiat de către roverul american.

Cea mai importantă descoperire făcută de Perseverance a fost anunţată de NASA anul trecut – o probă prelevată din interiorul acelui crater compus din roci roşiatice, formată cu miliarde de ani în urmă din sedimentele depuse pe fundul unui lac, prezenta semne potenţiale de viaţă microbiană străveche. Cercetătorii au afirmat că mineralele detectate de rover ar putea reflecta activitatea microbiană străveche, însă ele s-ar fi putut forma totuşi şi prin procese non-biologice.

“Pentru a stabili dacă aceste probe constituie într-adevăr dovezi ale existenţei vieţii pe Marte, sunt necesare analize în laboratoare terestre echipate cu instrumentele necesare pentru a face această determinare”, a precizat Ken Farley.

“Perseverance va continua să colecteze probe de rocă, în speranţa că acestea vor fi aduse pe Pământ de o viitoare misiune robotizată sau de o misiune cu echipaj uman”, a adăugat cercetătorul american.

De asemenea, roverul a adunat dovezi despre moleculele organice de pe Marte. În cadrul altor descoperiri, Perseverance a documentat faptul că atmosfera marţiană este activă din punct de vedere electric, detectând descărcări electrice adeseori asociate cu vârtejuri denumite “diavoli de praf”, şi a observat pentru prima dată o auroră pe Marte în spectrul luminos vizibil, cerul marţian strălucind atunci uşor în nuanţe de verde.

În primii săi ani de explorare, Perseverance a documentat ciclul de viaţă al lacului care umplea odinioară craterul Jezero, în urmă cu aproximativ 3,7 miliarde de ani. Lacul a fost iniţial puţin adânc, depunând sedimente bogate în săruri pe fundul craterului, apoi s-a adâncit şi a atins o adâncime de cel puţin nouă metri, iar sedimentele nisipoase s-au depus în lac formând o deltă, a dezvăluit Ken Farley.

„Originea vieţii”

Roverul american îşi desfăşoară în prezent activitatea în imediata apropiere a craterului Jezero, examinând roci foarte vechi – care datează probabil din urmă cu mai bine de 4 miliarde de ani. Planeta Marte, la fel ca Pământul, s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, aşadar acele roci ar data din perioada timpurie a istoriei sale.

“Este important de menţionat că această perioadă de timp şi acest mediu de suprafaţă sunt foarte probabil similare cu cele care existau pe Terra în perioada în care viaţa a apărut pe planeta noastră. Deoarece rocile din acea eră au fost între timp complet distruse pe Pământ, Marte ne oferă un mediu analog cheie, în care se poate investiga chimia pre-biotică şi, posibil, originea vieţii”, a explicat Ken Farley.

NASA gestionează un al doilea rover funcţional pe Marte, Curiosity, care a asolizat în 2012 într-un loc denumit Craterul Gale – situat puţin mai la sud de ecuatorul marţian – şi care a străbătut până în prezent o distanţă de 36,91 de kilometri. Roverul care a înregistrat cel mai mare kilometraj pe suprafaţa planetei Marte a fost Opportunity, lansat tot de NASA şi care a parcurs 45,16 kilometri în cadrul unei misiuni ce a durat din 2004 până în 2019.

Roverul Perseverance a adus cu sine pe Marte şi un mic elicopter, denumit Ingenuity, care a devenit primul aparat de zbor ce a realizat un zbor monitorizat şi controlat pe o altă planetă, zburând cu succes de 72 de ori în atmosfera marţiană extrem de rarefiată, parcurgând o distanţă totală de 17 kilometri şi atingând altitudini de până la 24 de metri.

Mediile diferite din interiorul şi din exteriorul craterului Jezero au făcut ca această regiune să fie deosebit de relevantă pentru trecutul planetei Marte.

“Faptul că Perseverance a putut explora atât un sistem lac-râu, cât şi scoarţa marţiană timpurie, separate în timp poate de o jumătate de miliard de ani, înseamnă că situl Jezero continuă să ne ofere informaţii ştiinţifice chiar şi după cinci ani petrecuţi pe suprafaţa sa”, a concluzionat Ken Farley.

Sursa: AGERPRES

”O anchetă este în curs pentru a determina când şi unde exact a început această epidemie”, le-a declarat reporterilor la Geneva Anais Legand, ofiţer tehnic OMS în domeniul ameninţărilor virale.

”Având în vedere amploarea, credem că probabil a început acum vreo două luni”.

Un număr de 600 de cazuri suspecte şi 139 de decese au fost înregistrate până în prezent, le-a spus reporterilor din Geneva directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Un număr de 51 de cazuri au fost confirmate în urma testelor de laborator în RDC, iar două cazuri a fost confirmate în ţara vecină Uganda. Directorul OMS a spus că un Comitet de Urgenţă al OMS s-a întrunit marţi şi a confirmat că epidemia este o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, dar nu o urgenţă în sensul unei pandemii. Acesta a declarat urgenţa sanitară în timpul weekendului, fiind pentru prima dată când un director OMS face acest pas fără să se consulte mai întâi cu experţii în contextul caracterului urgent al situaţiei.

”OMS estimează riscul epidemic ca fiind ridicat la nivel naţional şi regional, dar scăzut la nivel global”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Tulpina Bundibugyo a Ebola care a provocat focarul are o rată medie de mortalitate de circa 40%, potrivit OMS. Spre deosebire de Zair, care este o tulpină mai comună, nu există tratamente sau vaccinuri specifice aprobate, iar capacitatea de testare este limitată.

Experţii OMS au preciza că două posibile vaccinuri sunt luate în considerare pentru a fi utilizate în contextul epidemiei, dar că ar putea dura între trei şi nouă luni până sunt dezvoltate.

O epidemiei cu tulpina Zair în perioada 2018-2020 în estul RDC a fost a doua cea mai mortală de până acum, soldându-se cu moartea a 2.300 de persoane.

”Prioritatea noastră absolută acum este să identificăm toate canalele existente de transmitere… care ne vor permite să definim amploarea epidemiei şi să putem oferi asistenţă”, a spus Chikwe Ihekweazu, directorul departamentului pentru situaţii de urgenţă în cadrul OMS.

Experţii OMS spun că primul deces suspect de Ebola a fost raportat pe 20 aprilie. Aceştia sunt de părere că primul deces a fost urmat de un eveniment cu potenţial de răspândire rapidă a virusului cum ar fi o înmormântare sau o unitate medicală.

Reuters a relatat luni că procesul de confirmare al epidemiei a fost încetinit de erori comise de personalul medical, inclusiv o omisiune iniţială de a trimite probele pentru analize suplimentare după ce acestea au ieşit negative la tulpina Zair.

Printre cazurile confirmate de Ebola se numără şi un medic american care lucra în Congo şi care a fost transferat în Germania. Un alt medic american care a intrat în contact cu un pacient infectat cu Ebola este transferat din Uganda la un spital din Praga, au spus miercuri oficialii cehi.

Sursa: AGERPRES

“Chiar ieri, în cadrul misiunii NATO de patrulare aeriană în regiunea baltică, un avion F-16 românesc au doborât o dronă deasupra Estoniei. Era vorba de o dronă ucraineană, dar aceasta nu s-ar fi aflat acolo dacă nu ar fi fost agresiunea Rusiei. Concluzia este că sistemele de apărare aeriană ale NATO s-au dovedit din nou eficiente şi vom continua să ne îmbunătăţim capacitatea de a face faţă oricărei ameninţări la adresa teritoriului nostru sau a populaţiei noastre”, a declarat Rutte.

Potrivit acestuia, astfel de situaţii reprezintă exact tipul de scenarii pentru care Alianţa se pregăteşte în prezent.

“Acesta este exact genul de situaţie pentru care ne antrenăm şi ne pregătim”, a transmis secretarul general, subliniind că NATO îşi adaptează constant capabilităţile pentru a răspunde ameninţărilor emergente.

El a adăugat că lecţiile învăţate din războiul din Ucraina, unde utilizarea dronelor a devenit un element central al conflictului, sunt integrate în dezvoltarea sistemelor de apărare ale Alianţei.

“În ceea ce priveşte întrebarea mai largă despre cum putem contracara cel mai bine dronele, acest lucru depinde, desigur, de situaţie – de contextul în care ai nevoie de avioane de luptă sau de alte sisteme. În general, însă, aşa cum ştiţi, flancul estic presupune reunirea tuturor capabilităţilor noastre. Trebuie să învăţăm toate lecţiile din Ucraina, din războiul dronelor. Ucraina luptă cu succes împotriva Rusiei şi trebuie să integrăm aceste lecţii în sistemele, modelele şi abordarea NATO. Pentru că, în cele din urmă, trebuie să fim conştienţi de un fapt: modul de a duce războiul s-a schimbat, iar Ucraina ne arată acest lucru”, a declarat secretarul general, conform înregistrării video a conferinţei de presă postate pe site-ul NATO.

Rutte a reiterat că prioritatea organizaţiei este consolidarea apărării aeriene şi a capacităţilor anti-dronă pe flancul estic, precum şi îmbunătăţirea coordonării între statele membre pentru a răspunde rapid unor astfel de situaţii.

Sursa: AGERPRES

Legea ar permite Moscovei să intervină militar în țări terțe care amenință libertatea cetățenilor ruși prin procese judiciare, arestări sau detenții fără participarea Rusiei și a căror decizie nu se bazează pe un tratat internațional sau pe o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.

Proiectul de lege a fost aprobat săptămâna trecută în a treia lectură de către Duma de Stat (Camera Deputaților).

În absența aprobării președintelui rus Vladimir Putin, legea ar urma să intre în vigoare la zece zile după publicarea sa în buletinul oficial.

Anterior, președintele comisiei pentru legislație constituțională din cadrul Consiliului Federației, Andrei Klișas, a susținut că măsura are un caracter preventiv, va îmbunătăți prestigiul internațional al Rusiei și îi va proteja pe cetățenii săi.

Șeful comisiei pentru apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a afirmat că schimbarea legislației va permite evitarea situațiilor precum cea în care s-a aflat arheologul rus Aleksandr Butiaghin, arestat în Polonia la cererea Kievului pentru realizarea de săpături în Crimeea, peninsula anexată de Moscova în 2014, pe care Ucraina le consideră ‘ilegale’.

În aprilie 2023, autoritățile ruse au introdus un amendament la legea federală ‘Despre securitate’ care permite șefului statului ‘să ia măsuri pentru apărarea Rusiei și a cetățenilor săi în cazul în care organizații străine și internaționale iau măsuri sau adoptă acțiuni care contrazic interesele Federației Ruse’.

Acel amendament nu preciza ce mijloace putea utiliza președintele Rusiei pentru a respecta prevederile legii, aspect clarificat în această nouă lege.

Conducătorii ruși susțin că actuala campanie militară di Ucraina, care durează deja de mai bine de patru ani, urmărește să garanteze securitatea etnicilor ruși presupus a fi persecutați de către autoritățile de la Kiev.

Experții se tem că astfel de măsuri ar putea servi Kremlinului pentru viitoare ‘casus belli’.

Sursa: AGERPRES

Ulterior, președinții Xi și Putin au prezidat, de asemenea, semnarea a aproximativ 20 de acorduri și memorandumuri de înțelegere bilaterale.

Printre documentele semnate se numără memorandumuri privind cooperarea științifico-tehnică, energetică, pregătirea cadrelor, politicile antimonopol și transportul feroviar.

Președintele chinez Xi Jinping l-a primit miercuri cu onoruri la Marele Palat al Poporului din Beijing pe omologul său rus, care a sosit marți seara în capitala Chinei în cea de-a 25-a vizită în această țară, la mai puțin de o săptămână după călătoria efectuată de președintele american Donald Trump.

Vizita coincide cu cea de-a 25-a aniversare a Tratatului de Vecinătate, Prietenie și Cooperare între China și Rusia și cu cea de-a 30-a aniversare a stabilirii parteneriatului strategic, două repere pe care ambele guverne le-au folosit pentru a sublinia continuitatea relațiilor bilaterale.

Președintele Vladimir Putin a difuzat, înainte de a ateriza la Beijing, un mesaj adresat poporului chinez în care l-a numit pe președintele Xi Jinping un ‘prieten bun’, a afirmat că relațiile dintre cele două țări au atins un nivel ‘fără precedent’ și a susținut că Moscova și Beijing joacă un rol ‘stabilizator’ pe scena internațională.

Cu puțin timp înainte de începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina în 2022, președinții Xi și Putin au proclamat la Beijing o ‘prietenie fără limite’, o formulă care, de atunci, a însoțit apropierea legăturilor politice, comerciale și energetice bilaterale.

Sursa: AGERPRES