Edilul a precizat că nu cunoaște toate detaliile privind suportarea costurilor, dar speră ca situația să fie rezolvată cât mai repede.
„Oricum, e o problemă care va trebui rezolvată. Sper că organele competente vor rezolva cât mai curând această situație și nu ne vom afla într-o situație care să intre sub incidența sanitar-veterinară”, a mai spus Mircea Onea.
Primarul a atras atenția și asupra faptului că Nădlacul, având trei puncte de trecere a frontierei, se confruntă cu riscul unor asemenea transporturi ilegale de animale.
Deocamdată, autoritățile sanitar-veterinare caută o soluție pentru îndepărtarea animalelor din centrul orașului și efectuarea operațiunilor de eutanasiere și neutralizare. Nu a fost comunicat un termen exact pentru finalizarea acestora.

FOTO | Transporturi ilegale de porci, descoperite la Nădlac. Animalele vor fi eutanasiate

‘Nicio entitate străină nu are dreptul să acționeze în acest mod pe teritoriul României sau al altor state europene. De ani de zile, Rusia folosește un arsenal divers de mijloace pentru a slăbi democrațiile europene. Tentativele de influențare a proceselor electorale, campaniile de dezinformare, războiul informațional, atacurile cibernetice și actele de sabotaj sunt toate parte a războiului hibrid desfășurat de Rusia împotriva Europei. În ultimele săptămâni, Federația Rusă a trecut la un alt nivel de escaladare și provocare împotriva transportului maritim civil în Marea Neagră’, a scris șeful statului, marți, pe platforma X.

Nicușor Dan apreciază că toate acestea nu sunt incidente izolate, fără legătură între ele, ‘ci fac parte dintr-o campanie premeditată și coordonată, cu scopul de provoca diviziuni în societățile noastre, de a descuraja angajamentul statelor europene pentru propria securitate și pentru apărarea comună’.

În acest sens, evocă războiul hibrid dus de Rusia.

‘Nu trebuie să ne amăgim în privința naturii acestei amenințări. Războiul hibrid este purtat de ani de zile, sub forme diferite, cu aceeași miză de a slăbi din interior statele europene și solidaritatea dintre ele. Intensificarea acestor acțiuni impune o vigilență sporită și o evaluare permanentă a riscurilor’, transmite președintele.

În acest context, el anunță că statul român va acționa cu hotărâre pentru a preveni asemenea incidente, pentru a-i identifica pe cei implicați și pentru a proteja cetățenii și infrastructurile critice ale țării.

‘În același timp, vom continua să lucrăm îndeaproape cu aliații noștri din NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană. Salut eficiența tuturor profesioniștilor din cadrul SRI, MAI, DIICOT și DGIA care au acționat pentru a-i identifica atât pe cei care au provocat incendiul de pe platforma industrială Carfil, cât și pe adevărații responsabili din spatele acestui act provocator’, adaugă el.

Nicușor Dan subliniază că este esențial ca instituțiile statului român să identifice astfel de atacuri și, pe cât posibil, să le prevină.

‘Investigațiile asupra sabotajului de la Carfil dovedesc din nou cât de frecvent au ajuns să fie folosite rețelele sociale de către entități ostile pentru atragerea unor persoane cu scopul de a le manipula, mergând până la a le implica în acțiuni ilegale. Oamenii trebuie să fie conștienți de aceste pericole și să trateze cu toată atenția ceea ce se vehiculează în spațiul online’, mai transmite președintele.

El mulțumește partenerilor externi pentru colaborarea cu structurile românești, adăugând că ‘răspunsul nostru trebuie să fie unul comun, coordonat și credibil, bazat pe solidaritate și capacitatea de a acționa împreună’.

***

DIICOT și SRI au anunțat luni că au documentat activitatea infracțională a trei cetățeni străini (doi bieloruși și un ucrainean), rezidenți în state UE, membri ai unei rețele de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicați în explozia din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, filială a ROMARM.

‘Cercetările au fost demarate în luna septembrie 2026, când pe o platformă industrială din municipiul Brașov, situată in imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM, s-a declanșat un incendiu care a afectat sediile mai multor societăți comerciale. Din probatoriul administrat a reieșit faptul că cei trei inculpați, doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, sunt implicați în cauză, context în care judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București au emis mandate europene de arestare în lipsă, doi dintre inculpați fiind, în baza cooperării internaționale, depistați și arestați preventiv pe teritoriul Germaniei, în timp ce pregăteau comiterea unor fapte similare’, a explicat DIICOT într-un comunicat de presă.

Luni a fost emis un al treilea mandat european de arestare, pe numele unui alt inculpat, localizat pe teritoriul Poloniei.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la acte de diversiune și sunt efectuate demersurile necesare în vederea extrădării celor trei inculpați în România.

DIICOT a precizat că cei trei vizau și alte obiective de pe teritoriul României și al altor state UE.

Acest incident de pe platforma brașoveană se adaugă unei serii recente de evenimente similare înregistrate pe teritoriul României, amplificând preocupările legate de securitatea obiectivelor industriale și a infrastructurilor esențiale. DIICOT, MAI și SRI continuă cercetările privind persoanele implicate în comiterea faptei. Astfel, în actualul climat regional și european de securitate, caracterizat prin proliferarea tacticilor de război hibrid, este monitorizată permanent evoluția riscurilor asimetrice susceptibile să afecteze ordinea publică sau obiectivele de importanță strategică din România, a informat DIICOT.

La rândul său, Serviciul Român de Informații a anunțat luni că, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, din incinta platformei industriale Carfil.

‘Investigațiile au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene. În legătură cu activitatea acestora sunt în desfășurare proceduri judiciare, în România și în cooperare cu autorități din mai multe state europene. Datele obținute până în prezent arată că misiunile rețelei nu se limitau la România. Coordonatorii din Federația Rusă îi atribuiseră o serie extinsă de ținte din regiune: facilități de producție de armament, de stat și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial. Cazul se înscrie într-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj coordonate de Federația Rusă în Europa. Investigațiile desfășurate în acest an au identificat și alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene’, a informat SRI.

Conform Serviciului Român de Informații, aceste acțiuni urmăresc intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională.

‘Recrutarea pentru sabotaj poate începe cu o ofertă de bani pentru o sarcină aparent inofensivă. SRI atrage atenția că recrutarea se desfășoară, de regulă, prin rețele sociale. Persoanelor abordate li se oferă inițial bani pentru activități punctuale, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin tot mai grave, putând ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. În cazul unui refuz, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj. Rețelele exploatează în special vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale. Pentru a-și ascunde identitatea și deplasările, membrii acestora folosesc frecvent transport, cazare și mijloace de plată pe numele altor persoane, precum și comunicații prin cartele din state terțe și aplicații de mesagerie criptată. Aceste elemente trebuie evaluate împreună și în context; luate separat, ele nu indică implicarea unei persoane în activități de sabotaj’, a arătat sursa citată.

SRI, DIICOT, Ministerul Apărării Naționale – Direcția Generală de Informații a Apărării și Ministerul Afacerilor Interne continuă verificările privind operațiunile de sabotaj identificate pe teritoriul național.

Sursa: AGERPRES

„N-am de unde să știu cum vor veni cei de la Botoșani, dar știu cu siguranță cum vom aborda noi meciul. Și anume cu maximă seriozitate și cu dorința de a câștiga și a face un pas spre îndeplinirea primului obiectiv, acela de a ieși din grupă. Nu știu, nu cred că Marius Croitoru este un antrenor sub presiune în acest moment. Știu că el este un antrenor bun, care a mai trecut prin astfel de situații și a reușit să performeze după aceea. Nu cred că meciul de mâine (n.r. – azi) cu noi va fi un meci cu o presiune exterioară, mai mare decât cele normale!” – a declarat Mihalcea.

Luni, a fost emis un al treilea mandat european de arestare, pe numele unui alt inculpat, localizat pe teritoriul Poloniei.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la acte de diversiune și sunt efectuate demersurile necesare în vederea extrădării celor trei inculpați în Romania.

DIICOT precizează faptul că din actele de urmărire penală a rezultat și faptul că cei trei inculpați vizau și alte obiective de pe teritoriul României și altor state UE.

„Acest incident de pe platforma brașoveană, care se adaugă unei serii recente de evenimente similare înregistrate pe teritoriul României, amplificând preocupările legate de securitatea obiectivelor industriale și a infrastructurilor esențiale, DIICOT, MAI și SRI continuă cercetările privind persoanele implicate în comiterea faptei. Astfel, în actualul climat regional și european de securitate, caracterizat prin proliferarea tacticilor de război hibrid, este monitorizată permanent evoluția riscurilor asimetrice susceptibile să afecteze ordinea publică sau obiectivele de importanță strategică din România”, transmite DIICOT.

La rândul său, Serviciul Român de Informații a anunțat luni că, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM.

„Investigațiile au confirmat implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene. În legătură cu activitatea acestora sunt în desfășurare proceduri judiciare, în România și în cooperare cu autorități din mai multe state europene. Datele obținute până în prezent arată că misiunile rețelei nu se limitau la România. Coordonatorii din Federația Rusă îi atribuiseră o serie extinsă de ținte din regiune: facilități de producție de armament, de stat și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial. Cazul se înscrie într-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj coordonate de Federația Rusă în Europa. Investigațiile desfășurate în acest an au identificat și alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene”, spune SRI.

Conform SRI, aceste acțiuni urmăresc intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională.

„Recrutarea pentru sabotaj poate începe cu o ofertă de bani pentru o sarcină aparent inofensivă. SRI atrage atenția că recrutarea se desfășoară, de regulă, prin rețele sociale. Persoanelor abordate li se oferă inițial bani pentru activități punctuale, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin tot mai grave, putând ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. În cazul unui refuz, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj. Rețelele exploatează în special vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale. Pentru a-și ascunde identitatea și deplasările, membrii acestora folosesc frecvent transport, cazare și mijloace de plată pe numele altor persoane, precum și comunicații prin cartele din state terțe și aplicații de mesagerie criptată. Aceste elemente trebuie evaluate împreună și în context; luate separat, ele nu indică implicarea unei persoane în activități de sabotaj”, precizează Serviciul.

SRI, împreună cu DIICOT, Ministerul Apărării Naționale – Direcția Generală de Informații a Apărării și Ministerul Afacerilor Interne, continuă verificările privind operațiunile de sabotaj identificate pe teritoriul național.

Sursa: AGERPRES

La fel ca și taxa care se aplică „coletelor mici”, taxa de procesare se percepe pentru fiecare categorie de articole conținute în același colet. De exemplu, dacă o livrare conține douăzeci de șepci (indiferent de marcă sau model), taxa este de doi euro. În schimb, dacă un colet conține trei șepci, patru tricouri și două curele, taxa totală este de șase euro.

Modul de calcul al taxelor de procesare este legat de modul în care mărfurile sunt declarate la vamă. Legislația europeană specifică faptul că platformele, vânzătorii sau intermediarii acestora sunt cei care trebuie să plătească aceste taxe, chiar dacă acestea pot fi percepute consumatorilor atunci când aceștia își plătesc comanda.

Taxa de procesare își propune să finanțeze consolidarea controalelor vamale ca răspuns la afluxul de produse chinezești în Uniunea Europeană, achiziționate prin intermediul platformelor online cu sediul în Asia. Aproape 5,9 miliarde de colete mici au intrat în UE în 2025, ceea ce reprezintă peste 180 în fiecare secundă. Asta înseamnă de patru ori mai mult decât în 2022. Din acest total, 93% proveneau din China, în general prin intermediul unor site-uri precum Shein, Temu și AliExpress.

Taxa de trei euro care se aplică „coletelor mici” a avut deja un impact semnificativ. Începând din luna iulie, fluxul de colete mici a scăzut cu aproximativ 64%, deși Bruxelles-ul avertizează ca este prea devreme pentru a fi trase concluzii.

Sursa: AGERPRES

Judecătorul Eduard Claudiu Corobană a mai hotărât înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.

„În dosarul nr. 44381/3/2026, s-a respins, ca neîntemeiată, propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive dispuse față de inc. G.C. și R.I., formulată de DIICOT, și s-a înlocuit măsura arestării preventive dispuse față de inculpați cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. S-a dispus punerea în libertate a inculpaților, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză”, este soluția tribunalului.

Actualul mandat de arestare emis pe numele lui Georgescu și Ionel Rusen expiră joi, 29 octombrie.

Conform actelor de la dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-a propus să se implice într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro. Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.

Pentru a obține creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de un milion de euro, din care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale.

Victima a fost convinsă apoi să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.

După ce a fost arestat, Călin Georgescu s-a ales cu încă două dosare penale.

Astfel, pe 21 octombrie, el a fost pus sub acuzare de DIICOT pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoșoaia, pentru a descoperi dacă are în casă dispozitive de înregistrare puse de anchetatori.

A doua zi, pe 22 octombrie, Călin Georgescu a fost audiat în Arestul Central, într-un alt dosar deschis de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe 7 octombrie, când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea.

Sursa: AGERPRES