MONEASA. Societatea care administrează ștrandul din Moneasa, aflată în subordinea primăriei, a fost amendată cu 40.000 de lei, în urma unui control al Apelor Române. Informația a fost făcută publică chiar de către primarul comunei de la poalele Munților Codru Moma, Doru Miron. Acesta anunță că sancțiunea a fost aplicată în urma unei reclamații anonime, care a fost depusă direct la Ministerul Mediului. Cei de la minister au trimis plângerea Administrația Națională „Apele Române”, instituție care, la rândul ei, a direcționat reclamația către Administrația Bazinală de Ape Crișuri. Iar cei de aici au venit în control, depistând faptul că ștrandul funcționa fără autorizație de gospodărire a apelor. Primarul Doru Miron explică:

„Luni, la Aqua Ștrand Moneasa, am avut un control din partea Apelor Române, în urma unei reclamații depuse direct la Ministerul Mediului. În urma controlului, societatea care administrează ștrandul a fost sancționată cu amendă de 40.000 de lei pentru faptul că nu deține autorizație de gospodărire a apelor. Recunosc sincer: până astăzi nu am știut că pentru această activitate este necesară o astfel de autorizație. Mai mult, niciuna dintre instituțiile statului care au verificat sau autorizat activitatea ștrandului până acum nu a ridicat această problemă. Vom face toate demersurile necesare pentru a intra în legalitate”.

„În temeiul art. 12 și 14 bis raportate la art. 60 bis alin. 1 și alin. 2 lit. e. din R.D. al F.R.F., observatorul MIHOC Alina se sancționează cu AVERTISMENT” – se notează în comunicatul Comisiei de Disciplină a Federației Române de Fotbal.

Aprobarea studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico-economici reprezintă una dintre etapele obligatorii înaintea depunerii cererii de finanțare europeană. Dacă proiectul va obține finanțarea solicitată, municipalitatea va putea trece la elaborarea proiectului tehnic, organizarea licitației pentru execuția lucrărilor și, ulterior, la amenajarea noului parc din cartierul Aurel Vlaicu.

FOTO | Cum va arăta Parcul din cartierul Aurel Vlaicu

 

Ţoiu a spus că România a avut o poziţie „clară, fermă”, în care atribuirea responsabilităţii s-a întâmplat inclusiv prin convocarea ambasadorului Rusiei la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-au fost arătate fragmente din dronă (una dintre cele trei doborâte recent în spaţiul aerian naţional – n.r.), precum şi rezultatul anchetei care certifică că acea dronă este una rusească.

„Din acest motiv, demersul nostru diplomatic este cât se poate de justificat. La ce ne aşteptăm pentru viitor din perspectivă diplomatică, aşa cum v-am spus şi în momentul în care noi am decis să închidem Consulatul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, este că ne aşteptăm la măsuri diplomatice în oglindă. Vă reamintesc de asemenea şi reacţiile publice de la nivelul NATO, care a reconfirmat sprijinul 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7 şi faptul că România este un stat care nu-şi negociază graniţele şi nu permite intrarea ilegală în spaţiul nostru aerian. Este atât poziţia României, cât şi poziţia comună NATO”, a punctat ministrul interimar.

Ea a amintit că România, pe parcursul ultimului an şi ultimelor luni, a cerut şi continuă să ceară întărirea capacităţilor de descurajare şi de apărare, atât în ceea ce priveşte sistemul antiaerian, cât şi din perspectiva securităţii maritime, atât în ceea ce înseamnă colaborare la nivel civil, cât şi la nivel militar.

„La Summitul NATO de la Ankara, ministrul Apărării din România împreună cu ministrul Apărării din Turcia şi cel din Bulgaria au semnat împreună pentru intensificarea formatului de colaborare militar NATO la Marea Neagră, care până acum a avut drept scop procesul de deminare şi va continua să aibă drept scop procesul de deminare, alături de protejarea infrastructurii critice. Pentru România, acest lucru este foarte important din perspectiva infrastructurii energetice, dar este şi un obiectiv de apărare, de securitate la Marea Neagră legat de planurile de viitor”, a mai afirmat Ţoiu.

Ministrul interimar a remarcat şi solidaritatea aliată în contextul atacurilor cu drone şi a dat ca exemplu Italia.

„Ulterior incidentului cu dronă de la Galaţi, au venit în România cu patru avioane Eurofighter Typhoon şi cu un contingent de 180 de militari, militari şi personal adiacent. În acest moment, vorbim de o dronă care a fost dărâmată de un pilot român, pilotând un F-16. Ştim că în procesul de urmărire a dronei, de apărare a spaţiului aerian, s-au ridicat inclusiv avioanele Eurofighter”, a explicat Ţoiu.

Sursa: AGERPRES

Potrivit sursei citate, comerțul cu bunuri continuă să fie susținut de activitatea puternică din industrie și producție.

„Autoturismele au reprezentat principala categorie de bunuri importate de Regatul Unit din România, atingând valoarea de 1,3 miliarde de lire sterline și reprezentând 30,4% din totalul importurilor britanice de bunuri din țara noastră, după o creștere anuală de 18,4%. Printre celelalte categorii importante s-au numărat băuturile și produsele din tutun, utilajele industriale de uz general și echipamentele electrice. Exporturile britanice de bunuri către România au fost dominate de băuturi și produse din tutun, generatoare mecanice de energie și autoturisme, ceea ce evidențiază importanța lanțurilor industriale de aprovizionare deja consolidate și potențialul unei cooperări sectoriale extinse”, se arată într-un comunicat de presă al BRCC, transmis AGERPRES.

De asemenea, exporturile britanice de servicii către România au crescut cu 16,1% și au ajuns la 1,5 miliarde de lire sterline (50,5% din totalul exporturilor Regatului Unit către România). În context, călătoriile au reprezentat cea mai importantă categorie de servicii, cu o pondere de 37,1% din exporturile britanice de servicii către România și de 43,2% din importurile britanice de servicii din România, fiind urmate de alte servicii pentru companii și de transport.

„Cele mai recente cifre marchează o nouă creștere a schimburilor comerciale bilaterale dintre Regatul Unit și România, confirmând evoluția pozitivă a relației economice. Este deosebit de încurajatoare contribuția unor sectoare-cheie precum industria auto, utilajele și echipamentele electrice, alături de importanța tot mai mare a serviciilor pentru companii. Aceste rezultate oferă o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare și indică noi oportunități de investiții, inovare și parteneriate sectoriale. În cadrul BRCC, vom continua să conectăm companii, instituții și lideri din industrie, contribuind la transformarea acestei evoluții favorabile în proiecte concrete și într-o creștere sustenabilă pe termen lung”, a declarat, în comunicat, președintele BRCC, Robert Uzună.

Pe segmentul investițiilor străine directe britanice în România, stocul se situa la 752 de milioane de lire sterline, la finalul anului 2024, în scădere cu 19,9% față de anul precedent, ceea ce indică o oportunitate de consolidare a proiectelor de investiții și a angajamentului de capital pe termen lung. În schimb, investițiile străine directe românești în Regatul Unit au crescut cu 22,2%, la 303 milioane de lire sterline.

„Traiectoria economică generală a României îi consolidează importanța tot mai mare în peisajul european. Produsul intern brut al țării este estimat să ajungă la 480,8 miliarde de dolari în 2026, ceea ce ar poziționa România pe locul 39 în clasamentul celor mai mari economii ale lumii. Se estimează că activitatea de export a susținut aproximativ 2,6 milioane de locuri de muncă în România în 2022, dintre care aproximativ 103.600 au fost susținute de exporturile către Regatul Unit. Cota de piață a Regatului Unit în România s-a situat la 2,2% în 2024, ceea ce indică existența unui potențial suplimentar de extindere, în special în industria auto, producția avansată, utilajele industriale, echipamentele electrice, serviciile pentru companii și tehnologie. Combinația dintre lanțurile industriale de aprovizionare deja consolidate și componenta de servicii aflată în creștere oferă o bază solidă pentru dezvoltarea unei relații economice mai profunde și mai integrate între România și Regatul Unit”, notează sursa citată.

Camera de Comerț Româno-Britanică este principala organizație dedicată promovării comerțului bilateral și investițiilor dintre Regatul Unit al Marii Britanii și România. Fondată în anul 1998, entitatea funcționează independent și are birouri la Londra, București și Cluj-Napoca.

Sursa: AGERPRES

În martie, Trump a cerut executivului să întocmească o ‘listă a cetățenilor’ la nivelul statelor cu alegătorii eligibili și să trimită buletine de vot prin poștă doar persoanelor incluse pe acea listă; oficiali democrați din 23 de state și din Districtul Columbia au contestat ordinul în justiție, susținând că, potrivit Constituției, autoritatea de a stabili regulile electorale le revine statelor și Congresului, nu președintelui. Avocații acestora au afirmat că modificările propuse de Trump creează premisele unor abuzuri și ar putea genera haos.

O judecătoare din Massachusetts a blocat ordinul executiv în cazul statelor reclamante, iar în weekend un complet al Curții de apel a SUA a menținut decizia acesteia, pe considerentul că, potrivit Constituției SUA și legislației federale, statele sunt responsabile de organizarea alegerilor, iar președintele nu poate impune aceste modificări printr-un ordin executiv, fără o autorizare explicită din partea Congresului.

Curtea Supremă a dispus luni ca statele reclamante să răspundă la solicitarea Departamentului de Justiție până la data de 3 august.

Ordinul executiv al lui Trump semnat în martie cerea ca autoritățile americane din domeniul imigrației și al securității sociale să întocmească liste cu cetățenii americani adulți care locuiesc în fiecare stat și urmărea să oblige Serviciul poștal al SUA să trimită documentele pentru votul prin corespondență doar alegătorilor înregistrați, cerând totodată reguli mai stricte de înregistrare a alegătorilor, inclusiv prezentarea unor dovezi documentare privind identitatea și cetățenia.

În prezent, alegătorii din 36 dintre cele 50 de state sunt obligați să prezinte o formă de identificare, potrivit organizației apolitice National Conference of State Legislatures.

Trump susține că aceste modificări ar face alegerile mai corecte și ar împiedica persoanele care nu sunt cetățeni să voteze; criticii afirmă că astfel de cazuri sunt rare și avertizează că noile reguli i-ar putea priva de dreptul de vot pe alegătorii eligibili care nu au acces imediat la documente precum pașapoarte sau certificate de naștere. Conform Departamentului de Stat al SUA, doar jumătate dintre cetățenii americani dețin un pașaport.

Sursa: AGERPRES