UTA – Oțelul Galați 2-2 (0-2)
Arena Francisc Neuman, teren foarte bun, timp excelent pentru fotbal, spectatori 6500. Au marcat: Sinani – min. 73, Papeau – min. 90+4, respectiv Andrezinho – min. 21, Patrick – min. 45+3.
UTA: Gorcea – Dorobanțu (Padula), Ouaneh, Pospelov, Alomerovic – Mino Sota, Odada (Pitu) – Abdallah (Papeau), A. Roman, Tzionis (Țăroi) – Coman (Sinani). Oțelul: Dur-Bozoancă – Sylla, C. Lopes (Christopoulos), P. Iacob, Cazu – Lameira, N. Pedro (Lungu) – Bordun (Bălănică), Ciobanu (Paulino), Andrezinho – Patrick. Au arbitrat: S. Vădana (Cluj) – la centru, M. Necula (București) și D. Ilinca (Craiova) – asistenți.

Un internat a povestit că a fost la Urgențe după un accident și a plătit 45 de lei când a plecat de la spital, iar postarea a fost urmată de foarte multe comentarii critice și exemple similare date de pacienți.

Ca urmare a acestor discuții apărute în mediul online, SCJU a transmis că din banii încasați din taxa de parcare „a fost achiziționat un aparat mobil de radiologie cu C-Arm – în valoare de 1,2 milioane de lei – necesar completării aparaturii obligatorii pentru înființarea sălii de endoscopie intervențională, sală care a devenit funcțională în primăvara acestui an, în cadrul Secției Clinice Gastroenterologie”.

„În contextul în care Regulamentul de parcare al SCJU Arad a fost votat în anul 2023 de către consilierii județeni, credem că este important ca deciziile administrative să fie analizate în funcție de scopul pentru care au fost luate și de beneficiile pe care le aduc, în final, pacienților. Parcarea din incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad nu a fost concepută ca o parcare de lungă durată, ci ca o facilitate destinată situațiilor în care timpul contează, cum ar fi transportul pacienților la consultații, prezentarea la Unitatea de Primiri Urgențe sau preluarea bolnavilor la externare. Rolul parcării este să asigure acces rapid personalului medical și pacienților, să împiedice transformarea incintei spitalului într-o parcare permanentă și, în același timp, să genereze resurse care se întorc integral în sistemul medical, prin investiții în aparatură și condiții mai bune de tratament”, a transmis unitatea medicală.

Conform tarifelor scrise pe panourile din parcare, prima jumătate de oră este netaxabilă, iar tariful pentru prima oră costă 5 lei. Din a doua oră tariful crește la 10 lei, iar din a treia oră ajunge la 30 de lei.

„Tarifele cresc progresiv după prima oră, deoarece scopul lor este să descurajeze ocuparea îndelungată a locurilor de parcare. Un loc blocat ore în șir de un autoturism înseamnă un loc indisponibil pentru un pacient care ajunge la spital într-o situație dificilă”, a subliniat SCJU Arad.

Spitalul a precizat că din 2023, de la lansarea sistemului de parcare, veniturile obținute au însumat 1.200.000 de lei.

„Banii plătiți pentru parcare finanțează aparatură medicală nouă pentru secțiile de spital”, a mai transmis SCJU.

Sursa: AGERPRES

Drum cu sens unic între cele două străzi
Accesul auto și pietonal în viitoarea zonă rezidențială se va face din strada Mihail Kogălniceanu. În interior va fi amenajat un drum cu sens unic, dinspre strada Mihail Kogălniceanu spre strada Ion Rusu Șirianu. Locurile de parcare vor trebui asigurate în interiorul terenului, fiind prevăzut minimum un loc de parcare pentru fiecare parcelă. În plus, vor fi realizate trei locuri pentru vizitatori. Cel puțin 35% din suprafața terenului va trebui rezervată spațiilor verzi. Acestea vor putea include alei pietonale, locuri de joacă, mobilier urban, pergole și plantații de protecție.
Toate rețelele necesare noii zone – apă, canalizare, energie electrică și gaze naturale – vor fi realizate pe cheltuiala dezvoltatorului. Branșamentele vor fi amplasate subteran, iar rețelele comune vor fi predate ulterior autorității locale sau furnizorilor de utilități, după caz.
Propuneri și sugestii
Proiectul de hotărâre a fost pus în transparență decizională în 24 iulie. Documentația poate fi consultată pe site-ul Primăriei Arad sau la Serviciul Relații cu Publicul și Asociații de Proprietari, camera 5. Propunerile, sugestiile și opiniile pot fi transmise până în 4 august, prin formularul online al instituției, la adresa dezbaterepublica@primariaarad.ro sau prin poștă, la sediul Primăriei Municipiului Arad. O dezbatere publică poate fi organizată dacă este solicitată în scris de o asociație legal constituită ori de o instituție publică până în 24 august.

Potrivit ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și România își respectă angajam entele.

‘Execuția bugetară la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch și Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectam angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă’, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.

Veniturile totale au însumat 342,52 miliarde lei în prima jumătate a anului 2026, marcând o creștere de 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale, cu precădere TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate, cât și de atragerea fondurilor europene.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 33,71 miliarde lei, o creștere de 11,1%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de 29,9%, pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora.

Totodată, o evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice, de 21,0%.

Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii, de 5,8%, peste dinamica fondului de salarii din economie, de +3,1%, a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice, subliniază MF.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 18,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,1% comparativ cu anul trecut, susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici, de 12,5% an/an, impulsionate de încasările din luna iunie, de 17,5%, reprezentând în principal plățile pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025.

Încasările nete din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, în creștere cu 25,1% comparativ cu anul 2025. Rezultatul a fost influențat de avansul încasărilor brute din TVA, de +21,6% an/an, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. Concomitent, restituirile de TVA au crescut la 18 miliarde lei, față de 16,41 miliarde lei în perioada ianuarie – iunie 2025, o majorare de 9,7%, menținându-se consecvența de a sprijini mediul de afaceri prin restituirea la timp a sumelor cuvenite.

‘Creșterea încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale și eficientizarea colectării într-un context economic caracterizat de ajustări structurale’, susține MF.

Veniturile din accize au însumat 23,25 miliarde lei, consemnând o creștere de 5,9% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice, de 13,9% an/an.

Veniturile nefiscale au însumat 24,13 miliarde lei, consemnând o contracție de 15,9%, influențată parțial de efectul de bază reprezentat de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025, venituri din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei, conform Legii nr. 9/2025.

Sumele rambursate de Uniunea Europeana în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,29 miliarde lei, în creștere cu 20,8%, comparativ cu 2025, această accelerare confirmând faptul că finanțările europene reduc presiunea asupra resursei naționale și garantează susținerea marilor proiecte publice.

‘Un semnal extrem de important pentru economia reala este creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creștere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile românești, eliminăm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie’, a adăugat Nazare.

Potrivit MF, cheltuielile totale s-au redus substanțial de la 19,85% la 18,66%, ca pondere în PIB, înregistrând o scădere cu 1,19 puncte procentuale (an/an).

În termeni nominali, acestea au însumat 383,55 miliarde lei, în ușoară creștere, de 0,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente ale statului, protejând integral ritmul investițiilor publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual.

Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde lei, în scădere cu 3,3 miliarde lei față de primele șase luni din 2025, reducerea fiind determinată de limitarea sporurilor și de măsurile de temperare salarială din perioada 2025 – 2026, ponderea acestora în PIB scăzând de la 4,5% la 4%.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 49,42 miliarde lei, în creștere cu 8,6%, evoluție determinată în principal de plăți mai mari destinate domeniului sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând un nivel de 1,4% din PIB.

În ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, acestea au fost de 126 miliarde lei, în scădere cu 0,5% comparativ cu semestrul I din 2025, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025. Acestea au inclus și compensările suportate de bugetul de stat pentru consumul de energie electrică și gaze naturale ale populației, în sumă de 104,30 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile au însumat 6,7 miliarde lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici, de 190,79 milioane lei.

Alte cheltuieli au fost de 6,82 miliarde lei, în scădere cu 2,19 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut, cuprinzând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile și titlurile de plată emise de ANRP.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atins 37,17 miliarde lei, acoperind proiectele din cadrele financiare 2014 – 2020 și 2021 – 2027, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR.

Cheltuielile pentru investiții, cheltuieli de capital și programe de dezvoltare au înregistrat un avans semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari. Din această sumă, 70,94% reprezintă investiții finanțate direct din fonduri europene nerambursabile și componentă de împrumut a PNRR.

‘Structura investițiilor arată o orientare decisivă către sursele comunitare: plățile pentru proiectele din fonduri externe nerambursabile, cadrul 2021 – 2027 și PNRR – granturi și împrumuturi, au fost în primele șase luni cu 15,32 miliarde lei, cu 56,32% mai mari decât în perioada similară din 2025. Această accelerare puternică a finanțării europene a compensat scăderea investițiilor din surse naționale, scădere cu caracter tehnic, determinată de efectul de bază excepțional din primele luni ale anului 2025, când au fost achitate obligații restante pe programe naționale, recapitalizarea Companiei Naționale Carpatica Feroviar SA și plăți specifice în domeniul apărării’, se mai arată în comunicat.

Sursa: AGERPRES

Primarul Călin Bibarț a anunțat că municipalitatea amplasează noi containere modulare, după o investiție similară realizată în urmă cu doi ani.

„Aici sunt mulți copii și ne dorim să extindem spațiile de învățământ. În urmă cu doi ani am mai adus containere, iar acum aducem din nou, astfel încât să avem încă cinci săli de clasă și un laborator”, a declarat edilul.

Potrivit acestuia, investiția are ca scop eliminarea programului de după-amiază pentru cât mai mulți elevi, „astfel încât să nu mai fim nevoiți să venim cu copiii la școală după-masa, ci doar în programul normal de dimineață”, a explicat Călin Bibarț.

Primarul a precizat că astfel de investiții vor continua și în alte unități de învățământ din municipiu, în funcție de nevoile fiecărei școli, pentru a asigura condiții cât mai bune elevilor și cadrelor didactice.

FOTO | Încă cinci săli de clasă și un laborator la Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu”

El a menționat că își dorește o lege a salarizării corectă, echitabilă, apreciind că este puțin probabil ca aceasta să intre în dezbatere în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare.

„Cu toți ne dorim o lege a salarizării care să fie corectă, echitabilă și în acord cu angajamentele noastre față de Comisia Europeană, pentru a nu pierde banii și pentru a fi respectați în continuare pe ceea ce ne-am asumat. Evident că, așa cum arată lucrurile în acest moment, puțin probabil ca acest proiect să intre în această sesiune extraordinară. Nu este nicio problemă să mai avem una, două sesiuni extraordinare, câte este nevoie pentru a închide și acest jalon foarte important. Vor fi discuții în continuare, așa cum spuneam. Principiul de la care se pleacă este ca niciun venit în plată să nu scadă și ca două treimi din salarii să crească. Sigur că e o lege complicată, sigur că au fost discuții în ultimii patru ani. Ea trebuia asumată de mai mult timp, nu s-a întâmplat asta, nu mai intrăm în detalii de ce nu s-au întâmplat astea. Suntem în situația în care această lege nu mai poate fi amânată, pentru că riscăm să pierdem acei bani de care e clar că România are nevoie. Sper să găsim soluția echitabilă cu sprijinul președintelui României, pentru că este mediator și e extrem de important rolul domnii sale, în așa fel încât să avem și acest jalon aprobat”, a subliniat Abrudean.

Întrebat dacă PNL susține dezincriminarea conflictului de interese, în formula propusă de UDMR, dacă prejudiciul este mai mic sau egal cu valoarea unui salariu minim pe economie, el a răspuns că „este o propunere de amendament care va fi discutată”.

„Încă nu există o decizie aici. Din punctul nostru de vedere este important să susținem transparentizarea declarațiilor de avere, așa cum am menționat și cum o facem de altfel, pentru că noi toți cred că ne publicăm în continuare declarația de avere și să avem încă o dată acest jalon închis, în acord cu angajamentele pe care le-am asumat. N-am propus noi aceste praguri, vor fi discuții pe temele astea și sper să închidem și acest subiect cât mai rapid”, a spus președintele Senatului.

Referitor la proiectul privind creșterea TVA la locuințe, el a amintit că premierul nu a fost inițial de acord cu un termen foarte larg.

„Cu un termen rezonabil de 30 de zile, o lună de zile, este de acord, pentru că am propus acest lucru consultându-mă cu președintele PNL. De aceea ne dorim ca această chestiune să fie rezolvată fără a face un concurs de soluții. Aici este, într-adevăr, un proiect de lege depus de AUR, unul depus de PSD. Propunerea mea a fost să ne raliem toate forțele politice în jurul unui singur proiect, indiferent care”, a transmis Abrudean.

Sursa: AGERPRES

„Ceremonia de semnare a avut loc la Manila, în Republica Filipine, fiind parte a evenimentelor de marcare a celei de-a 50-a aniversări a Tratatului de Prietenie și Cooperare în Asia de Sud-Est, organizate de Președinția filipineză a Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)”, informează un comunicat al MAE transmis, vineri, AGERPRES.

Semnarea Instrumentului de Aderare la tratat a reconfirmat angajamentul României pentru aprofundarea cooperării cu ASEAN și statele sale membre, inclusiv prin stabilirea în următorii ani a unui Parteneriat de Dialog Sectorial în domeniile educației superioare, competențelor digitale, securității cibernetice, cercetării și inovării, a precizat sursa citată.

„Tratatul de Prietenie și Cooperare în Asia de Sud-Est, adoptat la 24 februarie 1976 de membrii fondatori ai ASEAN, a pus bazele păcii, prieteniei și cooperării în regiunea Asiei de Sud-Est. Prin principiile promovate precum respectul reciproc pentru suveranitatea și integritatea teritorială, soluționarea pașnică a diferendelor și renunțarea la amenințarea sau utilizarea forței, Tratatul a devenit un reper al stabilității și încrederii regionale”, a subliniat MAE.

Conform ministerului, relevanța tratatului se reflectă și în creșterea numărului de părți semnatare, de la cinci state ASEAN în 1976, la 64 în prezent, respectiv 63 de state de pe toate continentele și Uniunea Europeană.

Alături de România, au mai aderat la tratat, în același context, Lituania, Polonia și Suedia.

Fondată în 1967, ASEAN reunește 11 state (Filipine, Indonezia, Thailanda, Malaysia, Singapore, Brunei, Vietnam, Laos, Myanmar, Cambodgia, Timorul de Est) care totalizează o populație de aproximativ 690 de milioane de locuitori, cu un PIB cumulat de peste 3.000 miliarde USD.

UE a stabilit relații la nivel politic cu ASEAN, iar în 2020 a fost semnat Parteneriatul Strategic UE – ASEAN, ambele părți având ambiția de a ridica relațiile bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic Cuprinzător.

Sursa: AGERPRES

‘O aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană de la Fetești, aflată vineri, 24 iulie, în misiune de monitorizare și urmărie a unei drone intrată în spațiul aerian național, a angajat ținta aeriană cu o rachetă și a doborât-o deasupra unei zone nelocuite, în apropiere de localitatea Padina, județul Buzău. Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat vineri, 24 iulie, la ora 9:39, o țintă aeriană la o distanță de aproximativ 20 km Est de Sulina, care a pătruns în spațiul aerian național, pe traiectul Sulina-Brăila-Fetești-Buzău’, precizează comunicatul MApN.

Conform sursei citate, pentru monitorizarea situației, de la sol au fost ridicate mai multe avioane de luptă.

‘Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană de la Fetești, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 09:48, respectiv 10:56, pentru monitorizarea situației. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Brăila, fiind transmise mesaje RO-Alert. La ora 11.02, aeronava F-16 a Forțelor Aeriene Române a angajat ținta și a doborât-o’, a menționat comunicatul MApN.

Vineri, la nivelul județului Buzău a fost emis un mesaj RO-Alert privind un posibil zbor al unei drone în zona de câmpie din sudul județului.

Sursa: AGERPRES

‘A picat într-o zonă agricolă, pe câmp undeva, într-o zonă nelocuită, între Padina și Pogoanele. A fost doborâtă de un avion F-16 de vânătoare NATO. A putut să tragă în ea de la altitudine mai mare, pentru că drona nu zbura prea sus, și a putut să tragă de sus în jos și-a putut s-o doboare. A căzut pe un câmp, o zona nelocuită’, a declarat vineri, pentru AGERPRES, prefectul județului Buzău, Leonard Dimian.

Potrivit acestuia, la fața locului s-au deplasat echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Buzău.

‘Sunt măsuri de ordin militar. Prefectura ia măsuri doar pe linie ISU, mai departe, poate să ia măsuri de protejare a populației dar nu e cazul. În cazul de față avem noroc că nu trebuie să luăm alte măsuri. Acum se deplasează forțele în drum spre zona respectivă pentru a identifica resturile’, a mai precizat prefectul județului Buzău.

Vineri la nivelul județului Buzău a fost emis un mesaj RO-ALERT privind un posibil zbor al unei drone în zona de câmpie.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, anterior, că o dronă din spațiul aerian național a fost doborâtă de un pilot român de pe un avion F-16.

‘Am avut o dronă în spațiul aerian, ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11:00, de către un pilot român de pe un F-16. Important de subliniat că zona era nelocuită, ăsta e și motivul pentru care a putut să tragă de sus în jos. Acum sunt echipele instituțiilor care cercetează pentru a veni cu toate detaliile despre incident’, a spus președintele.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

MApN: Drona intrată în spațiul aerian național, doborâtă după o oră de un F-16 românesc decolat de la Baza 86 de la Fetești

Nicușor Dan: O dronă din spațiul aerian a fost doborâtă de un pilot român de pe un F-16

Alertă privind posibila prezență a unei drone în zona de câmpie a județului Buzău