Președintele ucrainean a făcut aceste remarci la câteva ore după ce o dronă ucraineană a lovit o clădire din Moscova, situată la aproximativ zece kilometri de Kremlin, atac care a fost confirmat de primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin.

„Rusia a anunțat o paradă pe 9 mai, dar nu va exista echipament militar la această paradă”, a spus Zelenski în discursul său, referindu-se la anunțul făcut săptămâna trecută de Ministerul Apărării rus, că nu vor exista tancuri și rachete în paradă, așa cum se întâmplă de obicei.

Zelenski a interpretat această decizie a Kremlinului ca o dovadă a slăbiciunii Rusiei, la fel cum a făcut-o și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, săptămâna trecută.

Sursa: AGERPRES

În toamna anului trecut, în urma unui accident în care un copil a fost rănit în vechiul sediu, autoritățile au promis că se va realiza o recepție parțială a noului imobil care, în afară de sala festivă, este complet mobilat și gata de utilizat. Ar mai fi rămas să se realizeze racordul final la rețeaua electrică, în condițiile în care acum racordul este de șantier.

Inspectorul școlar general din județ, Marius Gondor, a declarat luni, pentru AGERPRES, că acest racord nu a fost obținut, iar imobilul nu a mai fost dat în folosință.

„În octombrie 2025, când estimam că vom deschide în sfârșit Palatul Copiilor, ne bazam că vom face o recepție parțială a clădirii, fără sala festivă, unde lucrările nu sunt finalizate. Astfel, speram că vom obține racordarea la energia electrică cu recepția parțială, dar cererea ne-a fost respinsă. Înțeleg că în legislația actuală nu mai există recepția parțială și este necesară recepția finală. Pentru ca aceasta să se poată realiza, trebuie încheiate toate lucrările. Am cerut banii necesari la București, dar nu i-am primit până în prezent”, a declarat Gondor.

El a explicat că, după recalcularea TVA din valoarea totală a proiectului, ar mai fi necesare aproximativ cinci milioane de lei pentru restul lucrărilor de realizat.

Șeful Inspectoratului Școlar Județean a precizat că activitățile Palatului Copiilor din vechiul imobil au fost mutate, din octombrie, în cinci școli din municipiu și vor continua în acestea până la finalizarea noii clădiri.

La mijlocul lunii octombrie, o fetiță de șase ani a fost rănită de o placă de faianță care i-a picat în cap de la o înălțime de doi metri, de pe peretele unei toalete din incinta Palatului Copiilor, o clădire veche și degradată, care fusese retrocedată de stat proprietarilor de drept.

Incidentul a fost reclamat de tatăl fetiței, care a ajuns cu aceasta la spital, în timp ce activitățile în imobilul degradat au fost suspendate.

La acel moment, inspectorul școlar general declarase că activitățile în Palatului Copiilor urmau să fie mutate de la 1 octombrie în noua clădire, dar că nu s-a reușit realizarea racordului la rețeaua de electricitate. El estimase că problema cu electricitatea se va rezolva în câteva săptămâni.

Ulterior, cei aproximativ 2.500 de copii au fost mutați din Palatul Copiilor în școli pentru a-și continua activitățile.

Sursa: AGERPRES

Directorul centralei, Victor Ciulean, a declarat luni, pentru AGERPRES, că a fost unul dintre cele mai lungi sezoane reci din ultimele trei decenii, dar, cu toate acestea, a fost livrată cea mai mică cantitate de energie termică pentru încălzire din istorie, respectiv 175.448 de gigacalorii. Spre comparație, în sezonul rece 2023 – 2024, care a fost cel mai scurt din istorie (căldura a fost oprită în 4 aprilie), au fost livrate 179.469 de gigacalorii.

„Lungimea sezonului nu înseamnă neapărat un consum energetic mai mare. În sezonul rece pe care l-am încheiat la 1 mai, temperaturile medii au fost ușor mai ridicate față de alți ani, chiar dacă frigul s-a prelungit până săptămâna trecută”, a explicat Victor Ciulean.

El a subliniat că o mică influență pentru acest consum redus a fost și folosirea noilor cazane instalate anul trecut, în cadrul proiectului de retehnologizare a centralei.

„O eficiență și mai bună vom avea în următorul sezon rece, când vom folosi noile instalații de cogenerare montate recent, care urmează să fie racordate la sistemul energetic național și la sistemul de termoficare local”, a adăugat directorul CET Hidrocarburi.

Stadiul lucrărilor

Referitor la stadiul retehnologizării centralei, acesta a precizat că 85% din lucrări sunt încheiate, iar proiectul va fi finalizat în următoarele luni.

Cele patru cazane noi instalate în toamnă au produs atât apa caldă menajeră, cât și cea necesară pentru încălzirea locuințelor, capacitatea termică a acestora fiind de 100 MW.

Capacitatea termică va crește odată cu finalizarea retehnologizării, prin punerea în funcțiune a trei motoare termice care vor produce nu doar energie electrică, ci și energie termică. Astfel, capacitatea termică a centralei va fi de 127 de MW, în timp ce capacitatea electrică va fi de 31,3 MW.

„Sursă de producere energie termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență la CET Hidrocarburi SA” este un proiect major al municipalității arădene, care a obținut o finanțare de aproximativ 100 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Autoritățile din Arad spun că este unul dintre cele mai mari proiecte din țară în domeniul producției de energie termică și electrică prin cogenerare.

„Obiectivul principal al proiectului constă în reducerea cu peste 30% a consumului de combustibil primar, prin producerea energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență și reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă. Dincolo de creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, se urmărește creșterea calității serviciului public de alimentare cu energie termică la tarife competitive”, informa Primăria Arad, într-un comunicat de presă transmis în urmă cu un an.

La Arad este aplicată o tehnologie în premieră în România, conform sursei citate. Echipamentele folosite vor putea arde hidrogenul într-un amestec cu gazul metan.

Lucrările de retehnologizare au început în toamna anului 2024, fiind prima investiție majoră în termoficarea locală de după 1990.

CET Hidrocarburi, având ca acționar 100% Consiliul Local Municipal Arad, mai are aproximativ 20.000 de locuințe racordate, față de 43.000 în 1990, însă, după retehnologizare, administrația locală intenționează să înceapă o campanie de readucere în sistem a locuințelor debranșate de-a lungul anilor.

Sursa: AGERPRES

Creditul, aprobat de UE luna trecută, urmează să acopere două treimi din nevoile Ucrainei pentru următorii doi ani, cea mai mare parte a sumei fiind destinată cheltuielilor militare, în contextul în care Kievul se apără împotriva Rusiei într-un război de peste patru ani.

Finanţarea suplimentară ar putea, de asemenea, debloca oportunităţi pentru afacerile britanice pentru a satisface nevoile urgente ale Ucrainei, în special în sectorul apărării, a anunţat guvernul într-un comunicat.

Regatul Unit, care a impus sancţiuni extinse împotriva Rusiei după ce a început războiul în 2022, va anunţa, de asemenea, o nouă tranşă de „sancţiuni usturătoare” asupra companiilor ruse în această săptămână, pentru a perturba lanţurile de aprovizionare militare.

Vizita lui Starmer, prima a unui lider britanic în Armenia după cea a fostului premier Margaret Thatcher în 1990, vine în contextul în care administraţia preşedintelui american, Donald Trump, face presiuni asupra Europei să-şi asume mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului.

Ţările europene, între care Germania, Franţa şi Regatul Unit, au fost supuse unor noi presiuni din partea Washingtonului, după ce au refuzat să se alăture războiului împotriva Iranului, declanşat de SUA şi Israel.

„Când Regatul Unit şi UE lucrează împreună, culegem cu toţii beneficiile, iar în aceste vremuri volatile trebuie să mergem mai departe şi mai repede în materie de apărare pentru a ţine oamenii în siguranţă”, a declarat Starmer într-un comunicat.

El a făcut apel anterior la o integrare militară mai puternică cu Europa, pentru a reduce dependenţa excesivă a NATO de SUA, sugerând sporirea alinierii cu piaţa unică a UE şi o aprofundare a integrării economice, la şase ani după Brexit.

Sursa: AGERPRES

”Le-am spus acestor țări că le vom ghida navele în siguranță afară din aceste căi navigabile restricționate, astfel încât să își poată continua liber și eficient afacerile”, a scris Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social duminică.

Sute de nave și până la 20.000 de membri ai echipajelor nu au putut traversa strâmtoarea în timpul conflictului, afirmă Organizația Maritimă Internațională.

Comandamentul Central al SUA a declarat că va sprijini efortul cu 15.000 de militari, peste 100 de aeronave de pe uscat și de pe mare, precum și nave de război și drone.

”Sprijinul nostru pentru această misiune defensivă este esențial pentru securitatea regională și economia globală, menținând în același timp blocada navală”, a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, citat într-un comunicat.

La scurt timp după comentariile lui Trump, Agenția Operațiunilor Comerciale Maritime a Regatului Unit a transmis că un petrolier a raportat că a fost lovit de proiectile necunoscute în strâmtoare.

Agenția a precizat că toți membrii echipajului sunt în siguranță după incidentul care a avut loc la 78 de mile marine nord de Fujairah, în Emiratele Arabe Unite, dar puține detalii au fost disponibile imediat.

Iranul blochează aproape toate navele din Golf, cu excepția propriilor nave, de mai bine de două luni, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie.

Unele nave care încearcă să tranziteze Strâmtoarea Ormuz au raportat că au fost atacate, iar Iranul a confiscat alte câteva nave. Luna trecută, SUA și-a impus propria blocadă asupra navelor din porturile iraniene.

Administrația Trump a solicitat ajutor din partea altor țări pentru a forma o coaliție internațională pentru a securiza transportul maritim în strâmtoare. CENTCOM a declarat că cel mai recent efort va combina ”acțiunea diplomatică și coordonarea militară”.

Nu este imediat clar ce țări vor ajuta operațiunea SUA sau cum va funcționa operațiunea. Aceasta nu va include neapărat navele Marinei SUA care escortează nave comerciale, a scris reporterul Barak Ravid de la Axios, într-o postare pe X.

Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Trump a amenințat că orice interferență cu operațiunea SUA ”va trebui tratată cu fermitate”.

Piețele bursiere au crescut luni, în timp ce prețurile petrolului brut au fost puțin fluctuante, după ce au crescut din nou la peste 100 de dolari pe baril săptămâna trecută, pe fondul incertitudinii cu privire la momentul și modul în care va fi rezolvat conflictul.

Duminică, Iranul a declarat că a primit un răspuns din partea SUA la ultima sa ofertă de discuții de pace, la o zi după ce Trump a spus că probabil va respinge propunerea iraniană deoarece ”nu au plătit un preț suficient de mare”.

Răspunzând la întrebările strigate ale reporterilor, Trump a declarat duminică seara că discuțiile merg ”foarte bine”, fără a oferi detalii, precizează Reuters.

Mass-media de stat iraniene au relatat că Washingtonul și-a transmis răspunsul la propunerea în 14 puncte a Iranului prin intermediul Pakistanului și că Teheranul o analizează acum. Nu a existat nicio confirmare imediată din partea Washingtonului sau Islamabadului cu privire la răspunsul SUA.

”În acest stadiu, nu avem negocieri nucleare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, citat de mass-media de stat.

Comentariul a fost aparent o referire la propunerea Iranului de a amâna discuțiile privind problemele nucleare până după încheierea războiului și acordul celor două părți să ridice blocajele asupra transporturilor maritime din Golf.

Statele Unite și Israelul și-au suspendat campania de bombardamente împotriva Iranului în urmă cu patru săptămâni, iar oficialii americani și iranieni au avut o rundă de discuții. Însă încercările de a stabili noi întâlniri au eșuat până acum.

Propunerea de amânare a discuțiilor privind problemele nucleare până la o fază ulterioară ar părea în contradicție cu cererea repetată a Washingtonului ca Iranul să accepte restricții stricte asupra programului său nuclear înainte de încheierea războiului.

Washingtonul dorește ca Teheranul să renunțe la stocul său de peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit, despre care Statele Unite spun că ar putea fi folosit pentru a fabrica o bombă.

Iranul susține că programul său nuclear are scopuri pașnice, deși este dispus să discute unele restricții în schimbul ridicării sancțiunilor. Acceptase astfel de restricții într-un acord din 2015 pe care Trump l-a abandonat.

Deși spune în repetate rânduri că nu se grăbește, Trump este sub presiune internă pentru a sparge controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, care a blocat 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze și a dus la creșterea prețurilor la benzină din SUA.

Partidul Republican al lui Trump se confruntă cu riscul unei reacții negative din partea alegătorilor din cauza prețurilor mai mari la alegerile intermediare pentru Congres, care vor avea loc în noiembrie.

Presa iraniană a relatat că propunerea în 14 puncte a Teheranului include retragerea forțelor americane din zonele învecinate, ridicarea blocadei, eliberarea activelor înghețate, plata despăgubirilor, anularea sancțiunilor, încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și crearea unui nou mecanism de control pentru strâmtoare.

Sursa: AGERPRES

„Un tanc petrolier a raportat că a fost lovit de proiectile neidentificate”, a indicat agenția, adăugând că toți membrii echipajului sunt în siguranță și că nu a fost raportat niciun impact asupra mediului.

Agenția nu a precizat proveniența navei.

Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează în timp de pace o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii, este în mare parte blocată de la începutul atacurilor israeliano-americane împotriva Iranului pe 28 februarie.

Președintele american, Donald Trump, a anunțat duminică că Marina americană va începe de luni să escorteze nave blocate ale unor țări terțe prin strâmtoarea Ormuz în cadrul „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), care a fost denunțat de autoritățile iraniene.

Sursa: AGERPRES