El a adăugat că există și o retorică publică, care critică faptul că reformele nu înseamnă reduceri de personal, reduceri de cheltuieli, ca și cum s-ar putea corecta niște dezechilibre enorme fără niciun cost social.

Întrebat dacă România va fi retrogradată, Bolojan a menționat: „Nu am spus acest lucru, spun că orice fel de evaluare, mai ales în contextul în care ai instabilitate politică și declarații că tot ce s-a făcut a fost greșit, că există bani pentru a crește salarii, că există bani pentru a colecta, că trebuie făcute toate lucrurile astea, te pot duce într-o situație în care se creează o perspectivă îngrijorătoare vizavi de ce se va întâmpla”.

„Dar hai să vedem. În mod evident, nu e bine să fim în situația în care suntem, dar aici am ajuns nu din vina mea, ci din acțiunile pe care le-a întreprins Partidul Social Democrat în ultima perioadă”, a adăugat premierul interimar.

Sursa: AGERPRES

Pe ansamblu, rata de aprobare față de Trump este de 34%, egalând minimul istoric înregistrat la sfârșitul primului său mandat (2017-2021), după ce susținătorii săi au luat atunci cu asalt Capitoliul pentru a încerca să blocheze validarea victoriei democratului Joe Biden la alegerile prezidențiale din 2020.

Jumătate dintre americanii chestionați dezaprobă categoric modul în care președintele gestionează problemele țării, o rată a dezaprobării ajunsă astfel la cel mai ridicat nivel al președinției sale.

Concomitent, rata sa de aprobare a scăzut la un minim istoric de 15%. În rândul membrilor propriului partid, Trump se bucură de un sprijin de 78%, un nou minim pentru un politician care se laudă cu o susținere puternică printre susținătorii săi.

De asemenea, numai 19% dintre alegătorii republicani privesc cu entuziasm perioada rămasă din acest al doilea și ultim mandat prezidențial al său, o scădere drastică față de procentul de 38% înregistrat într-un sondaj din primăvară.

Această scădere a nivelului de aprobare față de Trump pare determinată de trei aspecte interconectate între ele și care-și au originea în războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie.

Modul în care Trump a gestionat acest conflict, pe fondul unei noi escaladări și fără perspective clare pentru un acord de pace, este aprobat de numai 28% dintre cei chestionați, în timp ce doar 25% cred că Trump a gestionat bine măsurile economice menite să tempereze inflația și 21% acțiunile de ținere sub control a creșterii prețurilor la combustibil.

Un procent de 74% dintre americanii intervievați în sondaj spun că creșterea prețurilor la combustibil le-a provocat unele dificultăți, față de 63% într-un sondaj din martie, iar mai puțin de un sfert cred că președintele are un plan pentru a rezolva această problemă.

Mai mult, 71% dintre participanții la sondaj cred că Trump nu a făcut suficient pentru a încerca să reducă prețurile bunurilor de zi cu zi, față de 58% într-un sondaj din urmă cu un an.

Cât despre politica externă, 62% dintre cei chestionați consideră că Trump nu este un lider mondial capabil, o creștere față de procentul de 54% înregistrat la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie 2025.

Sursa: AGERPRES

‘Ne afectează, iar centrala de la Cernavodă se închide din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Imaginați-vă că în această perioadă în anii trecuți aveam debite de 3.900 – 4.500 metri cubi pe secundă, iar acum debitele sunt de 1.600 și sunt în scădere în zilele următoare, deci sunt mai puțin de jumătate din debitul Dunării într-o perioadă normală. Pentru a putea funcționa, centrala de la Cernavodă are nevoie de cantități de apă care sunt absorbite din bazinul care colectează apă din Dunăre prin niște pompe, iar dacă nivelul apei scade sub un anumit nivel, deci sub 2 metri, e nevoie să fie oprite acele pompe’, a afirmat Bolojan la Digi 24, întrebat cât afectează închiderea centralei de la Cernavodă.

Bolojan a spus că luni seara, la comandamentul energetic, s-a luat act de decizia tehnică a echipei de la Cernavodă de a opri primul grup al centralei, acest lucru însemnând că România a pierdut aproximativ 550 MW, deci sub 10% din producția de energie, în timp ce consumul pe o zi este de aproximativ 7.000 MW.

‘S-a estimat că încă câteva zile mai putem funcționa în siguranță și cu grupul 2, dar astăzi echipa tehnică a luat această decizie și, practic, începând de mâine vom mai pierde în producție aproximativ 600 – 650 MW. Deci, cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, ceea ce reprezintă aproape 20% din consumul nostru într-o zi, în această perioadă. Ca atare, vom fi puși în situația ca, pe de-o parte, să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producției pe gaz, pe fotovoltaic, pe stocare, pe eolian și, de asemenea, să recurgem la importuri. Zona de importuri critică este în perioada de seară, între orele 20:00 și 23:00, și în această perioadă România și astăzi importă, ca să vă faceți o imagine, din aproximativ 7.000 MW, cam 1.700 MW seara. Asta înseamnă că vom fi nevoiți să importăm o cantitate ceva mai mare’, a explicat Ilie Bolojan.

Potrivit lui Bolojan, în acest moment nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme pentru că seceta afectează și celelalte centrale și cel puțin un grup din Ungaria, de la Pacs, a fost și el deconectat.

‘Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către marii consumatori industriali, să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, așa cum am spus, de la 20:00 la 23:00, atunci când avem un deficit de energie. În rest, nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei, pentru că avem o producție importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian și, treptat-treptat, s-a dezvoltat și stocarea. Acum vedem ce înseamnă să nu fi făcut de-a lungul anilor investiții în această zonă de energie care să ne creeze rezerve de capacitate, în așa fel încât să putem trece peste astfel de perioade’, a mai arătat Bolojan.

El a mai spus că o astfel de secetă n-a mai fost de mulți ani și afectează puternic nivelul Dunării.

Bolojan a apreciat că ‘această perioadă ar putea să dureze o săptămână sau două, pentru că, conform prognozelor meteo, nu se întrevede o creștere a precipitațiilor în bazinul inferior al Dunării, care să crească nivelul Dunării’, menționând că, după aceea, ‘în mod normal ar trebui să se îmbunătățească nivelul debitului, să crească, în așa fel încât să se poată reporni cel puțin unul dintre cele două grupuri’.

După Unitatea 1, și Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național, fie miercuri seara fie joi dimineața, din cauza nivelului scăzut fără precedent al Dunării, a anunțat Nuclearelectrica.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Nuclearelectrica: După Unitatea 1, și Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită controlat, din cauza nivelului scăzut fără precedent al Dunării

‘După ce trei miniștrii PSD n-au făcut nimic pe acest subiect ani de zile, PSD lansează astăzi panică și minciuni despre scăderi salariale care nu există și dezinformează oamenii să iasă la grevă. Toate astea în contextul în care 2 din 3 persoane din sistemul medical vor avea creșteri salariale, iar celorlalți li se mențin veniturile actuale, fiind la pragul superior. Nu doar că domnul Grindeanu nu a salvat PNRR-ul, ci a aruncat România în criză. O criză care trenează deja de peste 80 de zile. Pentru că a dus partidul în cap la un scor minim istoric, PSD se pregătește să îl mazilească pe domnul Grindeanu. Așa că, din disperare, singura sa strategie a rămas atacul și dezinformarea: face conferințe zilnice de presă, varsă minciuni în stânga și în dreapta, aruncă zeci de mii de euro pentru televiziunile de partid’, a scris Pîslaru miercuri seara, pe pagina sa de Facebook.

El îl acuză pe șeful PSD, Sorin Grindeanu, că se laudă că partidul pe care îl conduce a salvat PNRR-ul, votând reformele, subliniind că aceste reforme trebuiau făcute de 5 ani, însă au fost constant amânate și blocate de către PSD.

‘În toți acești ani, PSD a făcut doar campanie politică, fugind de reforme mâncând pământul. Nu, domnule Grindeanu, nu ați salvat absolut nimic azi. Ați făcut azi ce trebuia să faceți de la bun început. Pe ultima sută de metri, v-ați îndeplinit datoria pe care o aveți față de români’, a mai precizat ministrul interimar al Muncii.

În context, acesta a subliniat că Legea urbanismului, Legea integrității, Reforma Codului administrativ și decarbonizarea au fost toate blocate de PSD și rezolvate de Guvernul Bolojan.

Președintele Camerei Deputaților a declarat, miercuri, că Parlamentul ‘a salvat’ aproape 4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, adoptând acte normative ce vizează cinci jaloane PNRR care înseamnă bani europeni pentru continuarea proiectelor de autostrăzi, spitale și școli.

El a amintit că în Camera Deputaților s-au adoptat miercuri Codul administrativ, Legea privind bonusurile acordate angajaților din ANAF și Vamă‚ Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, Codul urbanismului și Legea integrității.

Sursa: AGERPRES

Ce nereguli au fost descoperite

În cadrul procesului de monitorizare a respectării acestor angajamente, Consiliul Concurenței a analizat contractele încheiate de Pro TV cu operatorii de retransmisie și a constatat că diferența dintre discounturile acordate Operatorilor din Ultima Treaptă și cele oferite celorlalți operatori a crescut, în loc să fie redusă.

Concret, ecartul dintre discounturi a fost mai mare decât cel prevăzut în oferta comercială anterioară, cu valori cuprinse între 2,25% și 22,60%, în funcție de anul analizat și de treapta de raportare.

Citește știrea întreagă AICI!

‘Similar opririi Unității 1, Unitatea 2 va fi oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă, în baza procedurilor centralei aplicabile în situații de secetă severă. Oprirea survine ca urmare a celor mai recente prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA). În situația în care anumiți parametri asociați nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele de exploatare admise, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, experții centralei nucleare aplică măsurile operaționale necesare pentru menținerea marjelor de siguranță, inclusiv decizia de a opri o unitate sau ambele dacă situația o impune’, a transmis Nuclearelectrica, printr-un comunicat remis, miercuri, Bursei de la București.

Potrivit sursei citate, astfel de măsuri au rol preventiv și urmăresc protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă este oprită în stare sigură, începând de marți.

‘SN Nuclearelectrica SA monitorizează în mod continuu evoluția nivelului fluviului Dunărea și colaborează cu instituțiile abilitate în vederea identificării momentului propice pentru reconectarea CNE Cernavodă la SEN, cu respectarea normelor de securitate nucleară și a procedurilor interne aplicabile în astfel de situații’, se mai precizează în comunicat.

Societatea Națională Nuclearelectrica administrează Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, care operează Unitățile 1 și 2, cu o capacitate de 700 MWe, precum și Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești, care este producător calificat de combustibil nuclear CANDU 6.

Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în scădere ușoară, până la valoarea de 1500 m3/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor iulie (4700 m3/s) și august (3900m3/s), în intervalul 29 iulie – 5 august. În aval de Porțile de Fier debitele vor fi, în general, în scădere ușoară.

Cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985 când aceasta avea la intrarea în țară 1400 mc/s, arăta, recent, Administrația Națională Apele Române.

Sursa: AGERPRES

Proiectul de lege are ca obiect declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a accizei la motorină și a cotei de TVA aplicabile pentru benzină și motorină în segmentul rafinare și vânzare en-gros și cu amănuntul la 19%, precum și reglementarea contribuției de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea țițeiului și a produselor energetice obținute din prelucrarea țițeiului extras de pe teritoriul României.

Totodată, potrivit expunerii de motive, se instituie unele măsuri cu privire la exportul de motorină, care se va putea realiza ‘doar cu acordul ministerului cu atribuții în domeniul economic și ministerului de resort’. De asemenea, ‘se introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conținutul de biocarburant din volumele de benzină puse pe piață de la 8% la minim 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecție’.

Activitățile de rafinare și prima vânzare a produselor rezultate din procesarea țițeiului, precum și cele de import și prima vânzare a produselor petroliere importate nu intră în sfera de aplicare a prezentului articol, potrivit unui amendament.

Mecanismul prevăzut produce efecte pentru unul sau mai multe segmente bilunare succesive, fără ca durata totală de aplicare a diminuării accizei să depășească durata situației de criză stabilite.

Pentru punerea în aplicare a prezentei legi, operatorii economici, persoane fizice sau juridice, au obligația de a transmite lunar Consiliului Concurenței, Ministerului Finanțelor, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Energiei, în cel mult 20 de zile calendaristice de la încheierea lunii de raportare, rapoarte privind modul de aplicare a prevederilor prezentei legi, inclusiv date și informații referitoare la prețurile practicate, în condițiile și potrivit metodologiei prevăzute. Metodologia de raportare, inclusiv conținutul, formatul, termenele și canalele de transmitere se stabilesc prin instrucțiuni comune emise de Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței, potrivit competențelor fiecăreia, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit unui alt amendament.

Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței pot solicita operatorilor economici date referitoare la formarea prețurilor și a adaosurilor comerciale. Operatorii economici au obligația de a comunica informațiile solicitate în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării. Datele și informațiile solicitate pot include următoarele elemente: costul de achiziție, prețul de cumpărare al bunurilor, taxele de import și alte taxe nerecuperabile, cheltuielile de transport și manipulare, comisioanele și alte costuri direct atribuibile achiziției. În cazul în care apreciază necesară clarificarea suplimentară a datelor prevăzute, Consiliul Concurenței, Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Ministerul Energiei pot solicita operatorilor economici prevăzuți informații sau date suplimentare, care vor fi comunicate în cel mult 10 zile de la data primirii solicitării.

Prin excepție, în cazul în care depășirea limitei maxime a adaosului comercial, verificată ca medie pe întreaga perioadă de aplicare, nu depășește 5% din valoarea limitei maxime stabilite, operatorul economic se sancționează cu amendă în cuantum egal cu dublul valorii totale a depășirii. Valoarea totală a depășirii se calculează prin înmulțirea diferenței unitare dintre adaosul comercial mediu practicat pe întreaga perioadă și limita maximă permisă cu cantitatea totală de produse vândute în perioada de aplicare, potrivit altui amendament.

Camera Deputaților este for decizional în acest caz.

Sursa: AGERPRES

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006, în vederea extinderii protecției juridice, prin transpunerea infracțiunii de ultraj asupra personalului medico-sanitar, respectiv asupra personalului medical și auxiliar, indiferent de forma de exercitare a profesiei și de unitatea medicală în care își desfășoară activitatea. Totodată, intervenția legislativă vizează măsuri menite să protejeze integritatea și siguranța angajaților din domeniul sănătății, să consolideze statutul profesional și să asigure aplicarea unitară a legii în toate unitățile medicale.

‘Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi fac excepție de la prevederile alin. (1) al articolului XXII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025, cu modificările și completările ulterioare, unitățile și instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății, unitățile sanitare din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și unitățile sanitare din subordinea autorităților locale, posturile putând fi ocupate cu încadrarea în bugetul aprobat’, prevede amendamentul aprobat, inițiat de PSD.

Proiectul de lege pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2026 privind reforma în domeniul sănătății a fost adoptat de Senat, Camera Deputaților fiind for decizional.

Sursa: AGERPRES