Într-un comunicat, Ministerul Apărării rus a declarat că a ‘lansat un atac masiv’ împotriva Ucrainei ‘ca răspuns la atacurile teroriste lansate de regimul de la Kiev împotriva infrastructurii civile de pe teritoriul rus’.

Forțele ruse au atacat ‘instalații din sectorul militar-industrial, instalații ale complexului energetic și petrolier din Kiev și regiunea Kiev, precum și infrastructura aeroporturilor militare din Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasî, Cernigău și Kiev’, a adăugat el.

Serviciile de urgență ucrainene au raportat că cel puțin 15 clădiri rezidențiale au fost avariate sau distruse la Kiev, între care o clădire cu nouă etaje din cartierul Podilski, unde ‘salvatorii caută persoane’ printre dărâmături, și un depozit din cartierul Obolonski.

Rusia, care atacă Ucraina zilnic de la lansarea ofensivei sale în februarie 2022, a amenințat că va riposta la atacurile masive cu rachete și drone ucrainene, care au vizat Rusia în noaptea vineri spre sâmbătă, în special regiunea Sankt Petersburg.

Săptămâna trecută, atacurile rusești au ucis 30 de persoane și au rănit aproape 100 la Kiev în noaptea de miercuri spre joi, cele mai grave atacuri rusești împotriva capitalei Ucrainei de la începutul războiului.

Armata ucraineană și-a continuat atacurile cu drone împotriva Rusiei. Cel puțin 47 de drone au fost doborâte în noaptea de duminică spre luni în regiunea Leningrad, a anunțat guvernatorul Aleksandr Drozdenko.

Orașul Sevastopol, din Peninsula Crimeea, a rămas fără curent electric luni după un atac ucrainean asupra infrastructurii energetice din apropierea orașului, a anunțat guvernatorul local numit de ocupantul rus, Mihail Razvojaiev.

‘Instalațiile publice funcționează acum datorită sistemelor de alimentare de rezervă. Specialiștii fac în prezent tot posibilul pentru a restabili curentul electric în locuințe’, a scris Razvojaiev.

Orașul, cu aproximativ 550.000 de locuitori, servește drept bază pentru Flota rusă din Marea Neagră.

De câteva săptămâni, armata ucraineană a impus o blocadă energetică asupra Peninsulei Crimeea, pe care forțele rusești au ocupat-o în 2014.

Peninsula a fost plasată în ‘stare de urgență’ la sfârșitul lunii iunie, permițând deblocarea mai multor resurse și deschizând teoretic calea pentru impunerea de restricții asupra populației locale.

Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a raportat luni dimineață că 11 drone au fost distruse în timp ce se îndreptau spre Moscova.

Kievul și-a intensificat recent atacurile împotriva teritoriului rusesc și a regiunilor ocupate, vizând în special siturile de producție a energiei, în încercarea de a întrerupe finanțarea Moscovei pentru război.

Sursa: AGERPRES

Mexicanii au luptat până la ultima picătură de energie pentru a trimite meciul în prelungiri, dar au făcut-o haotic, fără inspirație, nereușind să spargă reduta englezilor.

”El Tri” a avut prima ocazie a meciului prin Jimenez (15), care a reluat din plonjon cu capul, însă Pickford a respins.

Reprezentativa Albionului a replicat prin Gordon (26), al cărui șut din unghi a fost apărat de Rangel.

Echipa antrenată de Thomas Tuchel a sancționat erorile defensivei mexicane de două ori în decurs de trei minute, prin Jude Bellingham, care a marcat în min. 36, cu un plonjon din colțul careului mic, la centrarea lui Saka, și în min. 38, din centrarea lui Kane, după o minge pierdută de gazde la centrul terenului.

Jude Bellingham a ajuns la cinci goluri marcate la Cupa Mondială, la egalitate cu Geoff Hurst și devansat doar de Harry Kane (14) și Gary Lineker (10).

La 23 de ani și 6 zile, Bellingham este cel mai tânăr jucător care a ajuns la 10 prezențe la Cupa Mondială, doborând recordul lui Mario Kempes, care avea 23 de ani și 334 de zile când Argentina a întâlnit Polonia în 1978.

Mexicanii au redus din diferență la scurt timp (42), prin atacantul de origine columbiană Quinones, care a reluat de la 7 metri din voleu mingea respinsă de Konsa.

Julian Quinones a ajuns la patru goluri la Cupa Mondială, cele mai multe reușite din un mexican, la egalitate cu Javier Hernandez și Luis Hernandez.

Gazdele au mai avut câteva ocazii de a intra la egalitate la cabine, dar Jimeneze a fost imprecis (45+1), după care lovitura sa de cap (45+3) a fost respinsă de Pickford de la vinclu. Montes a avut și el o șansă mare de gol (45+4), dar a fost devansat de Bellingham la 4 metri.

Campioana mondială din 1966 a început mai bine repriza secundă și putea marca, dar O’Reilly (49), singur la 16 metri, a trimis în bară.

În min. 52, Quansah a avut o intrare dură la Gallardo și arbitrul l-a eliminat, la sesizarea VAR.

Mexicanii au au apucat să profite de avantajul numerică, pentru că Anglia a primit penalty, după o degajare a lui Pickford, deviată de Kane, la care Gordon a fost faultat de portarul Rangel (58). Harry Kane a transformat lovitura de pedeapsă (60) și a ajuns la 14 goluri marcate la Cupa Mondială, la egalitate cu Gerd Muller, fiind devansat doar de brazilianul Ronaldo Nazario (15 goluri), de germanul Miroslav Klose (16), francezul Kylian Mbappe (19) și argentinianul Lionel Messi (20).

Kane a ajuns la 73 de goluri marcate în acest sezon pentru club și națională.

Totuși, Kane a fost cel care a relansat meciul, făcând penalty la un duel cu Brian Gutierrez, iar Raul Jimenez a redus din diferență (69).

Atacurile mexicanilor în cele 30 de minute care s-au mai jucat nu au produs mari ocazii de gol, fiind de notat reluarea lui Gimeneze peste poartă (82), șutul de la distanță al lui Fidalgo (89), reținut de Pickford, și mingea periculoasă pentru propria poartă a lui Stones (90+12).

Portarul Jordan Pickford a avut a 17-a sa apariție la Cupa Mondială, egalându-l pe legendarul Peter Shilton, ambii deținând recordul all-time pentru un englez la turneele finale mondiale.

Cele două echipe s-au mai înfruntat la Cupa Mondială în 1966, când Anglia a câștigat cu 2-0 în grupe, pe Wembley, în drumul către titlul mondial.

Mexicul s-a calificat de două ori în sferturile de finală ale competiției, în 1970 și 1986, când a mai găzduit Cupa Mondială, însă acum a ratat acest lucru.

Pe Azteca, unde Anglia pierdea în 1986 în fața Argentinei, Mexicul era neînvinsă la Cupa Mondială până acum, cu 8 victorii și 2 egaluri.

Mexic – Anglia 2-3 (1-2)
Au marcat: Julian Quinones (42), Raul Jimenez (69 – penalty), respectiv Jude Bellingham (36, 38), Harry Kane (60 – penalty).
Ciudad de Mexico, Mexico City Stadium: 80.824 spectatori
Cupa Mondială 2026 – optimi de finală

Au evoluat echipele:
Mexic: 1. Raul Rangel – 2. Jorge Sanchez (8. Alvaro Fidalgo, 79), 3. Cesar Montes (căpitan; 4. Edson Alvarez, 46), 5. Johan Vasquez, 23. Jesus Gallardo – 6. Erik Lira – 19. Gilberto Mora (11. Santiago Gimenez, 61), 7. Luis Romo (26. Brian Gutierrez, 61) – 25. Roberto Alvarado, 9. Raul Jimenez, 16. Julian Quinones (22. Guillermo Martinez, 81). Selecționer: Javier Aguirre.
Rezerve neutilizate: 12. Carlos Acevedo, 13. Guillermo Ochoa – 15. Israel Reyes, 20. Mateo Chavez, 17. Orbelin Pineda, 18. Obed Vargas, 24. Luis Chavez, 10. Alexis Vega, 14. Armando Gonzalez, 21. Cesar Huerta.
Anglia: 1. Jordan Pickford – 26. Jarell Quansah, 2. Ezri Konsa, 6. Marc Guehi, 3. Nico O’Reilly (25. Djed Spence, 75) – 8. Elliot Anderson (15. Daniel Burn, 75), 4. Declan Rice – 7. Bukayo Saka (5. John Stones, 57), 10. Jude Bellingham, 18. Anthony Gordon – 9. Harry Kane (căpitan; 17. Morgan Rogers, 90). Selecționer: Thomas Tuchel.
Rezerve neutilizate: 13. Dean Henderson, 23. James Trafford – 12. Trevoh Chalobah, 24. Reece James, 14. Jordan Henderson, 16. Kobbie Mainoo, 21. Eberechi Eze, 11. Marcus Rashford, 19. Ollie Watkins, 20. Noni Madueke, 22. Ivan Toney.

Arbitru: Alireza Faghani; arbitri asistenți: George Lakrindis, Andrew Lindsay (toți din Australia); al patrulea oficial: Jalal Jayed (Maroc); arbitru asistent de rezervă: Zakaria Brinsi (Maroc)
Arbitru video: Nicolas Gallo (Columbia); arbitri asistenți video: Juan Lara (Chile), Juan Soto (Venezuela)
Cartonașe galbene: Rice (1), Kane (68), Sanchez (71), O’Reilly (72), Vasquez (90+8), Jordan Henderson (90+8).
Cartonaș roșu: Jarell Quansah (54).

Sursa: AGERPRES

Scandinavii a controlat jocul, dar nu și-au creat ocazii clare de gol, în timp ce multipla campioană mondială a avut ocaziile mai mare, dar nu a știut să profite de el, ratând inclusiv un penalty.

Matheus Cunha a fost faultat în careu de Ajer, iar arbitrul a dictat penalty, la sesizarea VAR, însă Bruno Guimaraes a șutat slab (14) și portarul Nyland a apărat.

Portarul echipei Sevilla FC a respins centrarea periculoasă a lui Martinelli (22), după care nordicii au avut și ei câteva oportunități.

Odegaard (25) a șutat din marginea careului în plasa laterală, iar Haaland (37) a reluat centrarea lui Nusa, dar Alisson a fost la post.

În min. 40, Vinicius a tras din unghi, însă Nyland a intervenit remarcabil cu genunchiul. Odegaard (45+3) a șutat de la 12 metri lateral stânga, însă Alisson a apărat.

În repriza secundă, Brazilia a scăpat un nou moment cheie, după ce Endrick (59), abia intrat pe teren, a ratat singur cu portarul.

Nyland s-a remarcat și la șutul lui Rayan (62) din marginea careului.

Norvegia a avut o perioadă mai bună, dar Haaland nu a ajuns la mingile trimise în fața porții (66, 67), iar Alisson (75) a respins șutul lui Schjelderup la colțul scurt. În min. 79, Schjelderup a centrat în fața porți, iar Haaland a marcat cu capul de la 6 metri.

Echipa antrenată de Carlo Ancelotti s-a aruncat în atac și Nyland (85) a fost nevoit să respingă în bară o minge trimisă cu boltă de fundașul său Ajer. Casemiro (86) a trimis un șut periculos prin fața porții, dar care nu a găsit adresa.

Haaland (90) a încheiat conturile, cu un șut de la 18 metri, printre picioarele lui Danilo. Cu acest gol, Haaland i-a egalat pe Lionel Messi și Kylian Mbappe în clasamentul golgheterilor CM 2026, cu 7 reușite fiecare. Francezul are avantajul celor două assist-uri.

Echipa auriverde a marcat totuși un gol de onoare, prin Neymar (90+10), după ce Casemiro a fost lovit cu cotul de Ostigard la un duel aerian. Neymar, aflat probabil la ultima sa Cupă Mondială, a marcat golul 80 la naționala Braziliei (record all-time pentru Selecao), la selecția numărul 130.

Norvegia va juca în sferturi cu câștigătoarea confruntării dintre Mexic și Anglia, la Miami.

Norvegia rămâne singura singura echipă națională care nu a fost învinsă vreodată de Brazilia, cu trei victorii pentru scandinavi (inclusiv la CM 2026) și două egaluri. La Cupa Mondială din 1998, Norvegia s-a impus cu 2-1, după 0-0 la pauză, ca și la Mondialul nord-american.

Până duminică, Brazilia nu pierduse decât o singură dată în optimile de finală ale Cupei Mondiale din 11 meciuri, în 1990, în fața Argentinei (0-1).

Brazilia nu a reușit să treacă de o echipă europeană în fazele eliminatorii ale Cupei Mondiale de la victoria contra Germaniei (2-0), în finala ediției din 2002.

Brazilia – Norvegia 1-2 (0-0)
Au marcat: Neymar (90+10 – penalty), respectiv Erling Haaland (79, 90).
Bruno Guimaraes a ratat un penalty în min. 14 (a apărat Orjan Nyland).
East Rutherford, New York/New Jersey Stadium: 80.663 spectatori
Cupa Mondială 2026 – optimi de finală

Au evoluat echipele:
Brazilia: 1. Alisson Becker – 13. Danilo, 4. Marquinhos (căpitan), 3. Gabriel Magalhaes, 16. Douglas Santos – 8. Bruno Guimaraes (2. Ederson Silva, 79), 5. Casemiro – 26. Rayan (18. Danilo Santos, 67), 22. Gabriel Martinelli (10. Neymar, 67), 7. Vinicius Junior – 9. Matheus Cunha (19. Endrick, 58). Selecționer: Carlo Ancelotti.
Rezerve neutilizate: 12. Weverton, 23. Ederson – 6. Alex Sandro, 14. Gleison, 15. Leo Pereira, 24. Roger Ibanez, 17. Fabinho, 11. Raphinha, 21. Luiz Henrique, 25. Igor Thiago.
Norvegia: 1. Orjan Nyland – 26. Julian Ryerson (14. Fredrik Aursnes, 63), 3. Kristoffer Ajer, 17. Torbjoern Heggem, 5. David Moeller Wolfe (4. Leo Ostigard, 90+6) – 8. Sander Berge – 10. Martin Odegaard (căpitan), 6. Patrick Berg – 7. Alexander Soerloth (22. Oscar Bobb, 46), 9. Erling Haaland, 20. Antonio Nusa (21. Andreas Schjelderup, 46). Selecționer: Stale Solbakken.
Rezerve neutilizate: 12. Sander Tangvik, 13. Egil Selvik – 15. Fredrik Andre Bjoerkan, 16. Marcus Holmgren Pedersen, 24. Sondre Langas, 25. Henrik Falchener, 2. Morten Thorsby, 18. Kristian Thorstvedt, 19. Thelonious Aagaard, 23. Jens Petter Hauge, 11. Joergen Strand Larsen.

Arbitru: Ismail Elfath; arbitri asistenți: Corey Parker, Kyle Atkins (toți din SUA); al patrulea oficial: Said Martinez (Honduras); arbitru asistent de rezervă: Walter Lopez (Honduras)
Arbitru video: Tatiana Guzman (Nicaragua); arbitri asistenți video: Leodan Gonzalez (Uruguay), Carlos Del Cerro Grande (Spania)
Cartonașe galbene: Neymar (90+6).

Sursa: AGERPRES

‘Luptele continuă pentru Kostiantînivka, pe care (președintele rus Vladimir) Putin l-a revendicat deja ca fiind al său, dar este evident că nu va îndrăzni niciodată să se arate acolo’, a declarat Zelenski în discursul său zilnic pe relele sociale.

Moscova a dat asigurări în cursul săptămânii că a cucerit acest oraș, situat pe drumul care duce către puncte nevralgice importante din regiunea Donețk, dar Kievul a dezmințit această afirmație, calificând-o drept o ‘minciună’ și dând asigurări că apără în continuare orașul care număra aproximativ 78.000 de locuitori înainte de invazia rusă din 2022.

Zelenski a avertizat, de asemenea, că Rusia pregătește noi atacuri de mare amploare înaintea summitului NATO care se desfășoară în săptămâna viitoare în Turcia, unde ar urma să discute despre război cu președintele american Donald Trump.

‘Serviciile de informații dețin din nou informații potrivit cărora rușii pregătesc un nou atac masiv’, a declarat președintele ucrainean.

În această săptămână, Zelenski a avertizat cu privire la un atac iminent al Rusiei asupra Kievului, iar câteva ore mai târziu Moscova a lovit capitala ucraineană, făcând 30 de morți.

Volodimir Zelenski a mai afirmat că atacurile ucrainene împotriva Rusiei – care au ajuns până în Urali în ultimele luni – ‘produc rezultate în fiecare zi’.

Intensificarea atacurilor Kievului împotriva Rusiei, care vizează în special depozitele de petrol și combustibil rusești, a perturbat viața de zi cu zi din Rusia.

‘Trebuie exercitată presiune asupra Rusiei pentru a exista pace’, a declarat Zelenski, adăugând că Kievul și-a prezentat propunerile și se așteaptă acum ca, ‘în lunile următoare, condițiile pentru o pace demnă să se apropie, fie prin forță, fie prin diplomație’.

Cel puțin patru persoane au fost ucise duminică în urma unor atacuri rusești cu drone și rachete în Ucraina.

Invazia Rusiei în Ucraina, cel mai grav conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, durează de aproape patru ani și jumătate.

Sursa: AGERPRES

‘Din cauza activității eruptive și a emisiilor de cenușă vulcanică în atmosferă, a fost dispusă închiderea spațiului aerian corespunzător norului de cenușă de la sud de vulcan (sectorul B2)’, a anunțat, într-un comunicat, societatea care administrează aeroportul (SAC).

Măsura, programată inițial să dureze până la ora locală 19:00 (17:00 GMT), implică suspendarea tuturor zborurilor către Catania, deși aeroportul și-a menținut operațiunile de decolare pentru aeronavele aflate deja la sol.

Emisiile de cenușă au început duminică în jurul orei 05:45 GMT și s-au intensificat de la ora 06:45 GMT, generând o coloană de cenușă de aproximativ 1,5 kilometri înălțime, purtată de vânt în direcție sudică, conform unui comunicat al Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV).

Potrivit oamenilor de știință, modelele de prognoză bazate pe date meteorologice indică faptul că dispersarea cenușii va continua spre sud în următoarele ore.

În fața acestei situații, SAC a îndemnat pasagerii să solicite companiilor aeriene informații referitoare la zborurile lor înainte de a deplasa la aeroport.

Vulcanul Etna a început un nou proces eruptiv la data de 26 iunie, caracterizat prin expulzarea lavei, ceea ce a obligat autoritățile italiene să crească nivelul de vigilență.

Duminică, INGV a precizat că fluxurile de lavă care au început să fie observate la sfârșitul lunii iunie s-au oprit complet la 4 iulie. Această nouă și bruscă emisie de cenușă a perturbat, însă, planurile a mii de călători.

În noaptea de 2 spre 3 iulie a fost detectat un al doilea flux de lavă, de dimensiuni reduse, care a avansat puțin peste 100 de metri înainte de a se opri.

Sursa: AGERPRES

‘În timpul nopții, între orele 20:00 pe 4 iulie și 07:00 pe 5 iulie, sistemele de apărare active au distrus 71 de drone ucrainene cu aripi fixe în regiunile Belgorod, Briansk, Rostov, Crimeea și Marea Neagră’, se arată în comunicatul Ministerului Apărării rus publicat pe Telegram.

Intensitatea relativ scăzută a atacului contrastează cu cea din săptămânile trecute, când Ministerul Apărării anunța doborârea a sute de drone aproape zilnic. Sâmbătă, spre exemplu, autorităție militare de la Moscova au comunicat că au doborât aproape 400 de drone în același interval orar.

Atacurile de sâmbătă au vizat un terminal petrolier din Sankt Petersburg, deja atacat în iunie, și au lăsat parțial fără lumină capitala regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina.

Apărarea antiaeriană din Ucraina a doborât în ultima zi 112 drone rusești și trei rachete ghidate într-un atac al Rusiei împotriva țării invadate, conform raportului zilnic al forțelor aeriene ucrainene.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă aer-sol Kh-31 din apele Mării Negre, trei rachete ghidate Kh-59/69 din spațiul aerian al teritoriilor ocupate din Zaporojie și cu 125 de drone de atac, de pe teritoriul Rusiei, Donețsk și peninsula ocupată Crimeea.

Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 112 drone inamice în nordul, sudul și estul țării, precum și trei rachete ghidate. Racheta Kh-31 nu și-a atins ținta. Cu toate acestea, au fost înregistrate impacturi a patru drone de atac în trei locații și căderea resturilor aparatelor doborâte în opt locuri.

Ucraina a afirmat duminică că a atacat cu succes în noaptea precedentă aerodromul Gvardeiskoie, una din principalele baze aeriene ale Rusiei din peninsula Crimeea ocupată.

Statul Major General al Ucrainei a informat pe canalul său de Telegram că amploarea daunelor este încă evaluată, dar a subliniat că aerodromul este folosit pentru a adăposti aeronave ale aviației tactico-operaționale și navale ce sprijină misiuni de luptă, precum și pentru sarcini logistice și de întreținere tehnică a aviației.

De asemenea, potrivit aceleiași surse, au fost lovite și poduri rutiere peste râul Hruzkii Yalancik și râul Kalmius din provincia Donețk.

Potrivit Kievului, Rusia folosește aceste infrastructuri pentru a transporta personal, armament, muniții și alte resurse logistice și materiale.

În plus, au fost atacate trei depozite de muniții rusești în Donețk și Lugansk, precum și în Herson.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat într-un interviu difuzat duminică că atacurile ucrainene vizează infrastructura care are legătură cu industria militară rusă, afirmând că ele sunt îndreptate împotriva obiectivelor civile, în contextul unei crize de aprovizionare cu combustibil cauzată de atacurile constante ale Ucrainei.

‘Acțiunile regimului de la Kiev sunt de natură teroristă, iar regimul atacă facilitățile noastre din sectorul energetic, infrastructuri civile care, de fapt, nu au nimic de-a face cu structura militară sau industria de apărare’, a declarat Peskov într-un interviu pentru publicația Vesti.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus a criticat aceste atacuri, spunând că sunt ‘o manifestare evidentă a actelor teroriste’ ale Ucrainei, care atacă interiorul Rusiei ‘pentru că dinamica de pe front se înrăutățește inevitabil în fiecare zi’.

‘Trupele noastre avansează’, a declarat duminică Peskov și a adăugat că, ‘având în vedere agresivitatea regimului de la Kiev, pentru a garanta siguranța cetățenilor ruși va trebui să se creeze o zonă de securitate (în Ucraina) sau de control’.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 16 8 40 20 7 1

Joker: 19 8 21 40 45 13

Noroc: 6 2 3 1 3 1 3

Noroc Plus: 1 1 5 4 3 0

Super Noroc: 7 0 4 7 6 0

”Astfel de acțiuni au caracter permanent și sunt desfășurate atât în județ, cât și în municipiul Arad”, a transmis Inspectoratul de Poliție al Județului Arad.

Opoziția față de acest proiect a devenit punctul de unire al furiei provocate de ceea ce este considerat de manifestanți drept corupția guvernului, aceștia cerând demisia prim-ministrului Edi Rama din cauza lipsei de transparență.

‘Ceea ce a început ca ‘Revoluția flamingo roz’ s-a transformat într-o nemulțumire populară pe scară largă’, a declarat pentru AFP protestatara Alketa Ademi.

‘Lipsă de transparență, aroganță, ajunge! Prim-ministrul trebuie să plece’, crede această albaneză în vârstă de peste 40 de ani.

Denumirea protestului face referire la flamingii roz care trăiesc în zona naturală protejată unde este planificată construirea complexului turistic.

Protestatarii afirmă că acest complex hotelier de lux, al cărui cost este estimat la 4,6 miliarde de dolari și care ar urma să fie construit într-o zonă protejată de pe coasta Adriaticii, reprezintă un risc pentru mediu și pentru o lagună vecină esențială pentru migrația păsărilor.

Promotorii speră, de asemenea, să transforme insula nelocuită Sazan – odinioară o bază militară secretă comunistă – într-o destinație turistică prestigioasă.

Proiectul a întâmpinat o opoziție puternică încă de la prezentarea sa, în 2024.

Ultimul val de proteste a fost declanșat de apariția, la sfârșitul lunii mai, a gardurilor de sârmă ghimpată și a buldozerelor pe plajele învecinate.

Proteste au loc în fiecare zi în capitala Albaniei, Tirana, iar de două ori în această săptămână, grupuri mari de manifestanți s-au adunat în fața clădirii Parlamentului încercând să înfrunte deputații și să blocheze accesul în clădire, în special joi.

Sute de manifestanți s-au confruntat cu cordoanele de poliție care i-au împins înapoi, provocând ciocniri și mai multe arestări. Poliția a folosit gaze lacrimogene și un tun cu apă pentru a încerca să disperseze mulțimea, în timp ce unii manifestanți încercau să treacă de cordoanele poliției sau aruncau cu ouă, pietre și alte proiectile.

Potrivit poliției, 14 agenți au fost răniți, iar 25 de manifestanți au fost arestați.

Comitetul Helsinki din Albania (AHC), o organizație pentru apărarea drepturilor omului, și-a exprimat sâmbătă ‘îngrijorarea față de escaladarea situației’.

‘Violența individuală nu poate justifica folosirea disproporționată a forței’, a declarat AHC, denunțând utilizarea, de către forțele de ordine, a gazelor lacrimogene fără avertisment, a bastoanelor și a loviturilor asupra manifestanților aflați la pământ, și solicitând o anchetă rapidă și independentă.

Aceste violențe contrastează cu caracterul în esență pașnic al protestelor care au atras zilnic mii de persoane pe străzi de la începutul mișcării, inclusiv albanezi din diaspora.

‘Eliberați-i pe băieți’, scandau sâmbătă seara manifestanții, făcând referire la cei 19 protestatari încă reținuți într-un comisariat din Tirana.

Unii fluturau bannere pe care scria ‘Albania nu este de vânzare’ și ‘Abrogați legea privind zonele protejate’, referindu-se la legislația care a permis guvernului să accelereze punerea în practică a proiectului.

Un grup de protestatari transporta un mare tort din beton, o referință simbolică la ziua de naștere a prim-ministrului Edi Rama, care a împlinit sâmbătă 62 de ani.

Sursa: AGERPRES