La nivelul județului Arad au fost vizualizate 673 de lucrări: 363 la proba de Limba și literatura română, 287 la Matematică și 23 la Limba și literatura maternă.

În aceeași perioadă au fost înregistrate 247 de contestații. Cele mai multe, 162, au fost depuse la proba de Limba și literatura română. Alte 79 de contestații au fost înregistrate la Matematică, iar șase la Limba și literatura maternă.

Soluționarea contestațiilor se va desfășura în perioada 4–7 iulie 2026. Rezultatele finale ale Evaluării Naționale, după soluționarea contestațiilor, vor fi afișate miercuri, 8 iulie 2026.

Prin urmare, pe lângă aceste 60 de miliarde de euro, statele europene membre ale NATO și Canada se vor angaja să ofere din propriile lor bugete Ucrainei ajutoare militare noi de 80 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2027.

Acest angajament, care va fi formalizat la summitul NATO, unde va fi prezent și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, este menit să transmită Rusiei semnalul că Alianța rămâne neclintită în susținerea Ucrainei în războiul intrat în al cincilea an.

Fondurile vor fi puse la dispoziție în principal de membrii europeni ai NATO, întrucât președintele american Donald Trump refuză să mai ofere gratuit ajutor militar Ucrainei, el acceptând doar să vândă. Așa a apărut mecanismul PURL (Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina), prin care țări europene membre ale NATO și Canada cumpără din SUA arme și muniții destinate Ucrainei.

Sursa: AGERPRES

„Verificările s-au dovedit a fi necesare, dat fiind faptul că transporturile rutiere interne de mărfuri și călători reprezintă unul dintre cele mai predispuse sectoare de activitate la accidentarea lucrătorilor. Numărul lucrătorilor accidentați din domeniul transporturilor rutiere de mărfuri este situate imediat după cel din sectorul construcțiilor, raportat la numărul și gravitatea accidentelor de muncă. O pondere semnificativă în numărul accidentaților în muncă din acest domeniu, o reprezintă numărul lucrătorilor care se accidentează în timpul operațiunilor de încărcare/descărcare marfă la sediul angajatorului/beneficiarului transportului”, explică cei de a ITM Arad.

„În cadrul campaniei, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Arad au efectuat controale la 59 de angajatori care desfășoară activități în domeniul transporturilor rutiere interne de mărfuri și transportului de călători. Pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă și în domeniul relațiilor de muncă au fost aplicate amenzi contravenționale, în valoare totală de 65.000 lei”, subliniază ITM Arad.

„Dacă există un domeniu în care investițiile realizate în ultimii zece ani se traduc direct în calitatea vieții oamenilor, acesta este sănătatea. Am tratat acest domeniu ca pe o prioritate și am construit, împreună cu echipa Consiliului Județean Arad, o strategie prin care am atras fonduri europene și guvernamentale și am modernizat sistemul medical județean”, a declarat Iustin Cionca.

„Modernizarea continuă prin implementarea Compartimentului de Imagistică Nucleară, care va fi dotat cu aparatură PET-CT și SPECT-CT, investiție ce va permite pacienților din Arad și din întreaga regiune să beneficieze de investigații avansate fără a mai fi nevoiți să se deplaseze în marile centre universitare”, a detaliat Iustin Cionca.

„Toate cele 23 de clădiri în care funcționează secții și compartimente medicale au beneficiat de lucrări de reabilitare, iar laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală a fost echipat cu computer tomografe, mamografe cu tomosinteză, RMN, aparate DXA, ecografe și sisteme radiologice moderne.

În ultimii ani au fost dezvoltate servicii medicale noi pentru județul Arad, printre care Laboratorul de Cardiologie Intervențională, Compartimentul de Recuperare Neurologică, Compartimentul de Reabilitare Respiratorie și Compartimentul de Endoscopie Bronșică, contribuind la extinderea capacității de tratament și la reducerea numărului de pacienți care trebuie să se adreseze altor centre medicale”, a mai punctat Cionca.

„Astăzi, Spitalul Județean este mai modern, mai sigur și mai performant decât oricând în istoria sa recentă. Pentru noi, administrația înseamnă capacitatea de a atrage resurse, de a le investi responsabil și de a transforma aceste investiții în șanse reale pentru pacienți și familiile lor”, a concluzionat Iustin Cionca.

‘Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la cele 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță legate de incidentul produs în data de 5 iunie 2026, în Portul Constanța. Partea ucraineană a confirmat că, în după-amiaza zilei de 4 iunie, în apropiere de Sevastopol, la o distanță de aproximativ 250 km de țărmul românesc, au pierdut comunicațiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de Est a Mării Negre. Din acel moment, forțele ucrainene nu au mai avut niciun control asupra traiectoriilor celor patru drone și nu au mai reușit reluarea comunicării’, se arată într-un comunicat al MApN transmis, vineri, AGERPRES.

Sursa citată spune că, în dimineața zilei de 5 iunie, la ora 9:54, Forțele Navale ale Ucrainei au informat Forțele Navale Române despre pericolul reprezentat de USV-uri în cazul autodetonării și a transmis intervalul programat pentru autodetonarea celor patru drone. Lipsa comunicațiilor cu dronele au făcut imposibilă anularea comenzii de autodetonare.

‘Potrivit părții ucrainene, acest incident este unul izolat, cauzat cel mai probabil de acțiunile de război electronic ale Federației Ruse’, menționează MApN.

Ca urmare a acestui incident, MApN spune că a solicitat părții ucrainene deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale Ucrainene și Forțele Navale Române și au fost stabilite proceduri operative prin care părțile se informează reciproc, în timp util, cu privire la riscurile din Marea Neagră.

De asemenea, ministrul Apărării precizează că a cerut oficial părții ucrainene ca toate dronele navale lansate în Marea Neagră să fie programate să se autodetoneze într-o zonă sigură, în afara zonelor de interes ale României, dacă ar ajunge acolo din orice motiv.

În dimineața zilei de 5 iunie, la ora 06:20, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române a informat Comandamentul Componentei Navale – CCN despre prezența unui obiect plutitor în apropierea Danei 78 din Portul Constanța. CCN a informat Garda de Coastă și SRI și a alertat Centrul 39 Scafandri pentru pregătirea echipelor EOD (neutralizare muniții).

La ora 09:54, autoritățile ucrainene au informat partea română că au pierdut controlul asupra a patru drone maritime aflate în Marea Neagră și că acestea urmau să intre în secvența de autodetonare. Imediat după primirea informației, Forțele Navale au avertizat echipele de intervenție de la Dana 78, iar personalul aflat în zonă a fost evacuat.

La ora 10:27 s-a produs explozia dronei din Dana 78. Nu au fost înregistrate victime.

În continuarea intervenției, șeful Forțelor Navale a dispus executarea unei cercetări aeriene pe mare cu un elicopter Puma Naval. Totodată, Direcția Hidrografică Maritimă a emis un aviz către navigatori privind existența unor obiecte periculoase în zonă. Comandamentul Maritim al NATO (MARCOM) a fost informat cu privire la situație.

În jurul orei 11:00, Poliția de Frontieră a informat că o navă a Gărzii de Coastă a observat o explozie puternică (a doua dronă) în afara portului Constanța.

În jurul orei 13:00, Garda de Coastă a primit informații de la nave comerciale aflate în larg potrivit cărora alte două explozii puternice (dronele trei și patru) au fost observate în largul Mării Negre.

La ora 14:35 a fost decisă sistarea operațiunilor de intervenție, ca urmare a coroborării datelor transmise de partea ucraineană și a celor raportate din teren, cele patru drone fiind confirmate distruse.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Dronă explodată la Constanța/ Hală industrială din portul maritim, distrusă de suflul exploziei

Ucraina afirmă că drona explodată la Constanța îi aparține și că a fost perturbată de sistemele de război electronic rusești

Nicușor Dan: Forțele ucrainene au pierdut controlul ca urmare a acțiunilor întreprinse de Rusia

Nicușor Dan: Partea ucraineană ne-a anunțat înainte ca drona să se autodetoneze

Legea nr. 214/2024 stabilește cadrul juridic intern pentru semnătura electronică, sigiliul electronic, marca temporală și serviciile de încredere, în aplicarea Regulamentului european eIDAS.

Legea clarifică efectele juridice ale tipurilor de semnătură electronică și obligațiile autorităților în zona serviciilor de încredere. Astfel, și infrastructura necesară pentru ca publicul să poată interacționa digital cu instituțiile statului este în plină dezvoltare.

Legea definește trei tipuri de semnătură electronică:

1. Simplă;

2. Avansată;

3. Calificată.

Fiecare tip de semnătură electronică are un grad diferit de putere juridică.

Semnătura electronică calificată creată cu un certificat emis de un furnizor acreditat de Autoritatea pentru Digitalizarea României rămâne echivalentă cu semnătura olografă în orice situație, conform legii.

În paralel, au fost introduse sau extinse mai multe obligații și funcționalități pentru antreprenori și persoane fizice, cum ar fi:

• Depunerea declarațiilor digitale la ANAF;

• Raportarea facturilor emise prin sistemul RO e-Factura;

• Monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat prin RO e-Transport;

• Plata impozitelor online prin Ghișeul.ro;

• Participarea la licitații online;

• Înregistrarea unei firme la ONRC online.

Pe scurt, pentru o firmă, kitul de semnătură electronică cu certificat digital calificat poate fi utilizat în interacțiunea cu administrația publică pentru emiterea facturilor electronice, depunerea declarațiilor la ANAF sau accesarea platformei de licitații publice SEAP.

Semnătura electronică calificată poate fi folosită și pentru:

• Contracte;

• Documente interne sau alte documente ale afacerii;

• Oricând procedura sau relația dintre părți permite semnarea electronică.

Este important să notăm că certificatul digital avansat înscris pe Cartea Electronică de Identitate (CEI), emis de Ministerul Afacerilor Interne, nu este echivalentul unei semnături electronice calificate.

Pentru autentificarea în SPV și pentru procedurile ANAF care cer certificat calificat, CEI și ROeID nu înlocuiesc semnătura electronică calificată.

OUG nr. 138/2024: e-Factura se extinde pentru facturi simplificate și B2C

OUG nr. 138/2024 extinde obligativitatea de raportare prin RO e-Factura la facturile simplificate B2B și B2C de la 1 ianuarie 2025. Singura excepție o reprezintă bonurile fiscale și livrările intracomunitare B2B.

Pentru tranzacțiile B2G (afaceri cu statul), ordonanța introduce obligativitatea înscrierii codurilor CPV corespunzătoare în facturi.

Pentru raportarea prin RO e-Factura în Spațiul Privat Virtual, accesul se face cu certificat digital calificat.

OUG nr. 6/2026: situația persoanelor fizice identificate fiscal prin CNP

OUG 89/2025 și OUG 6/2026 au introdus temporar obligația de utilizare RO e-Factura pentru persoane fizice impozabile identificate prin CNP.

Obligația a vizat inclusiv contracte de prestări servicii sau cesiune de drepturi de autor, dacă veniturile erau tratate ca activitate economică, în special activitate economică continuă.

În mai 2026, Ministerul Finanțelor a susținut un amendament pentru exceptarea persoanelor fizice identificate fiscal prin CNP de la obligația utilizării RO e-Factura, cu menținerea sistemului ca opțiune.

Ordinul MEDAT nr. 102/2026: semnătura avansată capătă o recunoaștere mai largă pentru documente private

Ordinul MEDAT nr. 102/2026 clarifică utilizarea semnăturii electronice avansate în documente private.

Semnătura avansată poate produce efecte juridice în condițiile prevăzute de Legea nr. 214/2024, dar semnătura calificată rămâne necesară atunci când o procedură specială o cere expres.

De exemplu, semnătura avansată poate fi folosită pentru contracte private, documente interne sau acorduri între parteneri, dacă sunt îndeplinite condițiile legale aplicabile și părțile o acceptă.

Semnătura de pe CEI este o semnătură electronică avansată și poate fi folosită în unele servicii publice digitale, precum Ghișeul.ro sau e-Guvernare.ro, acolo unde platforma acceptă acest tip de semnătură.

Pentru procedurile ANAF, semnătura calificată rămâne cerința standard.

OUG nr. 17/2026: avizele ISU se depun exclusiv electronic de la 18 martie 2026

OUG nr. 17/2026 impune depunerea exclusiv electronică a documentațiilor pentru avize ISU și autorizații de securitate la incendiu.

Documentațiile trebuie semnate cu semnătură electronică calificată, iar ordonanța a intrat în vigoare la 18 martie 2026.

Mai simplu spus, firmele sau persoanele care solicită avize PSI ori autorizații de securitate la incendiu depun documentația electronic, cu semnătură electronică calificată. Cerința poate viza, în funcție de documentație:

• Constructori;

• Arhitecți;

• Operatori economici;

• Administratori de clădiri publice sau comerciale.

Proiect OUG în dezbatere (2026): instituțiile publice ar putea accepta mai multe tipuri de semnătură electronică

În prezent, se discută strategii de aliniere a României la regulamentul eIDAS 2.0, care extinde identitatea digitală și serviciile de încredere la nivelul Uniunii Europene.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a lansat în dezbatere publică pe 24 martie 2026, un proiect de OUG care modifică Legea 214/2024 prin care anumite instituții publice ar putea fi accesate cu semnătură electronică avansată (cum este aplicația ROeID care folosește semnătura de pe CEI).

Proiectul propune ca fiecare instituție publică să stabilească, pe categorie de document, tipul de semnătură electronică pe care îl acceptă.

Scopul anunțat este reducerea blocajelor apărute după intrarea în vigoare a Legii nr. 214/2024, mai ales în situațiile în care accesul digital există formal, dar funcționalitatea nu este disponibilă.

CH 7932