Potrivit acestuia, prin SAFE, România poate împrumuta bani pentru înzestrare în condiții mult mai bune decât pe piețele externe: dobândă de maximum 3%, maturitate de până la 45 de ani și 10 ani perioadă de grație.

„Asta înseamnă că rambursarea începe abia din 2035. Dar SAFE nu înseamnă doar finanțare ieftină. Este șansa României de a dota Armata și, în același timp, de a aduce producție și locuri de muncă în țară”, a completat ministrul.

Acesta a adăugat că, pentru MApN, modernizarea capabilităților și dezvoltarea parteneriatelor strategice rămân priorități clare.

„Trăim într-o perioadă în care tehnologia schimbă radical modul în care se poartă conflictele, iar lecțiile războiului de lângă noi ne obligă să ne mișcăm mai repede, mai inteligent și mai coordonat. Pentru Ministerul Apărării, modernizarea capabilităților și dezvoltarea parteneriatelor strategice rămân priorități clare. Am spus foarte clar și producătorilor: localizarea producției în România este obligatorie, dar nu vom accepta niciodată prețuri umflate artificial sub presiunea timpului. Ministerul Apărării are repere clare de preț, proiectele au fost aprobate prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării și de Parlament, iar statul român nu va plăti mai mult decât ceea ce este corect”, a subliniat Miruță.

El consideră că SAFE este o oportunitate strategică iar România va intra în acest program cu seriozitate, cu reguli clare și cu respect pentru banul public.

Black Sea Defense and Aerospace – BSDA, principalul eveniment din regiunea Mării Negre dedicat industriei de apărare și securitate, are loc la București, în perioada 13-15 mai, pe platforma ROMAERO Băneasa.

Conform organizatorilor, cea de-a X-a ediție, care marchează 20 de ani de la lansare, este și cea mai amplă organizată până în prezent, cu peste 550 de companii expozante din 36 de țări. Alături de liderii industriei globale, pe parcursul celor trei zile sunt așteptați mai mult de 30.000 de vizitatori și peste 350 de oficiali români și străini de nivel înalt.

Industria românească este reprezentată atât de companiile consacrate din domeniul apărării, precum Romarm, Aerostar, Pro Optica, BlueSpace Technology și MARCTEL, cât și de o participare extinsă a unor producători din sectoare cu aplicații duale.

Alături de echipamentele și tehnologiile propuse de companii, evenimentul găzduiește și o expoziție de tehnică din dotarea Armatei României, inclusiv a Forțelor pentru Operații Speciale, a Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Afacerilor Interne și Armatei Statelor Unite ale Americii, precum și o serie de conferințe tematice, dedicate celor cinci domenii operaționale militare.

Black Sea Defense and Aerospace – BSDA este organizat de TNT Productions România, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX, Ministerul Justiției – ANP, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, cu sprijinul Ambasadei SUA la București.

Sursa: AGERPRES

Trecerea frontierei a fost oprită de la ora locală 15:00 (13:00 GMT), însă la scurt timp după aceea televiziunea TA3 a informat, pe baza unor surse din poliție, că punctele de control au fost redeschise după circa două ore.

Potrivit postului de știri respectiv, închiderea fusese decisă la solicitarea Ucrainei, după atacuri rusești cu drone în regiunea ucraineană de frontieră Transcarpatia.

Granița sloveno-ucraineană are o lungime de circa 50 de kilometri.

Sursa: AGERPRES

„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, se precizează în document.

Reuniunea de la Palatul Cotroceni, transmit semnatarii declarației, reflectă angajamentul comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-o NATO mai puternică.

„Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective”, se menționează, totodată, în document.

Declarația reflectă, de asemenea, angajamentul de a contribui la apărarea colectivă.

„Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare”, se menționează în Declarația comună.

Conform semnatarilor, „Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”.

„Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul estic”, adaugă ei.

Declarația condamnă „acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare”.

Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul estic subliniază „nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone)”, se completează în document.

Semnatarii mențin angajamentul de a proteja infrastructura maritimă critică și de a susține libertatea de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Dreptul mării.

„Salutăm inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, care ne consolidează poziția, precum și Arctic Sentry, care reprezintă o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica”, adaugă ei.

În document este punctată și extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina.

Această bază este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate, explică semnatarii.

În declarație mai este subliniată importanța inițiativelor UE precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.

„Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL)”, se mai transmite în Declarația comună a summitului B9.

Semnatarii salută, totodată, eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri.

„Felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită”, declară ei.

În document este abordată și situația din Orientul Mijlociu, iar semnatarii își exprimă sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.

„Vom depune eforturi pentru parteneriate mai strategice, coerente și eficiente, aprofundând cooperarea NATO – UE și consolidând angajamentul cu partenerii cheie, inclusiv cu Republica Moldova. Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”, evidențiază semnatarii.

Sursa: AGERPRES