Aceasta, născută din mișcarea împotriva corupției declanșată de prăbușirea în 2024 a unui acoperiș al unei gări recent renovate la Novi Sad, a cerut după victoria sa plecarea responsabililor apropiați de Aleksandar Vucic, între care șeful serviciilor secrete.

Parchetul a anunțat că a primit o plângere care îl acuză pe Orlic și alți responsabili ai BIA de ‘abuz de putere, încălcarea dreptului electoral și constrângere’ și a solicitat că aceștia să fie interogați.

Potrivit avocatului Ivan Ninic, care a depus plângerea, angajați ai BIA au fost constrânși să colecteze angajamente de vot în favoarea partidului aflat la putere ca sarcină de serviciu.

Parchetul a cerut de asemenea poliției să examineze o altă plângere depusă de Ivan Ninic împotriva ministrului justiției și a responsabililor unor închisori privind acuzații de încălcare ale dreptului electoral în locurile de detenție.

Organizații de presă au solicitat și ele demisia șefului serviciilor secrete pentru presupusa supraveghere a jurnaliștilor.

BIA a denunțat joi acuzații ‘false, părtinitoare și răuvoitoare’.

Ministerul de Interne a anunțat miercuri arestarea mai multor ofițeri de poliție acuzați de violențe împotriva studenților în timpul manifestațiilor din 2025.

Sursa: AGERPRES

Potrivit unui comunicat al MDLPA, intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2026 privind aprobarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) a generat discuții și confuzii în spațiul public cu privire la regimul juridic al balcoanelor închise fără autorizație de construire.

Astfel, se impun o serie de clarificări referitoare la posibilitatea regularizării acestor lucrări, regimul sancționator, prescripția răspunderii contravenționale, obligațiile fiscale și documentațiile tehnice necesare, arată sursa citată.

‘Am emis astăzi un ordin pentru a clarifica interpretarea prevederilor legale. Nimeni nu va fi obligat să plătească impozit dublu sau taxe înzecite și nici să cheltuiască mii de lei ca să-și legalizeze balconul’, a precizat ministrul.

Potrivit ordinului ministrului, prin instrucțiunile emise, aplicarea normelor este clarificată pe deplin la nivel administrativ, fiind asigurată aplicarea lor corectă și unitară în teren, fără a mai fi necesară o modificare a legii.

Ordinul prevede:

* Distincție juridică esențială: Clădirea nu se consideră ilegal edificată dacă se fac intervenții neautorizate pe balcoane.

Sancțiunea majorării cu 100% a impozitului pe clădiri a fost concepută de legiuitor exclusiv pentru clădirile realizate integral ilegal (fără autorizație), iar nu pentru extinderi minore sau adaptări secundare (cum este închiderea unui balcon) aduse unei clădiri construite legal, precum blocurile de locuințe.

Trebuie făcută distincția între clădirile realizate fără respectarea regimului legal de autorizare și cele edificate în mod legal, asupra cărora au fost efectuate ulterior anumite lucrări punctuale, precum închiderea balcoanelor. Aceste intervenții nu schimbă, prin ele însele, situația juridică a clădirii în ceea ce privește legalitatea edificării sale inițiale și nu conduc la încadrarea întregii clădiri în categoria celor executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia.

În consecință, majorarea impozitului nu este aplicabilă pentru închiderea balcoanelor în clădirile construite în mod legal.

Dublarea impozitului pe întreaga suprafață a unui apartament legal de 70-80 mp pentru o modificare neautorizată de 3-4 mp de balcon reprezintă o măsură disproporționată, abuzivă și neconstituțională, care distorsionează intenția legii; ca atare, aceasta nu poate fi aplicată, se prevede în document.

* Imposibilitatea aplicării retroactive a amenzilor pentru faptele prescrise (termenul de 3 ani)

Executarea lucrărilor fără autorizație este o contravenție supusă termenului general de prescripție de 3 ani de la finalizarea faptei (conform legislației contravenționale și a disciplinei în construcții).

Pentru balcoanele închise în urmă cu mai mult de 3 ani, dreptul statului de a aplica amenzi sau măsuri punitive este prescris. Legea nr. 169/2026 nu retroactivează și nu poate transforma o faptă prescrisă într-un motiv de penalizare fiscală asupra unei clădiri construite legal.

* Regimul juridic al balcoanelor închise (Art. 301 din Legea nr. 169/2026)

Alineatul (2) – Regim permanent: Închiderea balcoanelor sau logiilor la clădiri de locuit multietajate se consideră de importanță redusă, excepție făcând lucrările de extindere pe domeniul public a balcoanelor sau logiilor de la nivelul parterului.

Proprietarii au dreptul de a solicita autorizație de regularizare pentru aceste lucrări de închidere a balcoanelor sau logiilor de importanță redusă oricând, fără limită de timp și fără a fi condiționați de termenul tranzitoriu de 1 an.

Alineatele (7) și (8) – acestea creează un regim tranzitoriu de doar 1 an (până la 25 august 2027) dedicat exclusiv altor categorii de construcții ilegale cu impact major (indisciplină în construcții majoră), nu pentru închiderea de balcoane.

Taxele suplimentare majorate (de 10 ori) prevăzute la alin. (8) se aplică strict cazurilor din regimul tranzitoriu de la alin. (7). Pentru balcoanele care sunt prevăzute la alin. (2) nu se plătesc taxe majorate de 10 ori, ci taxele standard de autorizare.

”Regularizarea urmărește exclusiv verificarea siguranței clădirii, legea urmărind siguranța locatarilor, nu penalizarea abuzivă. Direcțiile de taxe și impozite locale nu au temei legal să aplice cota majorată de 100% la impozitul pe apartament pentru simpla existență a unui balcon închis. Intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2026 nu instituie obligația unei inventarieri generale a balcoanelor închise fără autorizație de către autoritățile administrației publice locale”, se precizează în ordin.

Sursa: AGERPRES

‘Procesul deconspirării început după 1989 a reprezentat un pas necesar, dar accesul fragmentat la documente și verificarea individuală, de la caz la caz, nu permit încă societății românești să cunoască în mod unitar dimensiunea rețelei prin care regimul comunist a supravegheat populația și a pătruns în viața privată, profesională și familială a cetățenilor. România nu ar fi prima țară care face acest pas. Germania, Lituania, Polonia l-au făcut. Începând cu 4 noiembrie 2026, Ungaria publică online și face accesibile publicului evidențele fostelor servicii de securitate comuniste, care cuprind zeci de mii de nume. Procesul va continua până la 25 februarie 2027, când urmează să fie publicate și mii de dosare individuale de recrutare’, transmite asociația.

Semnatarii cer președintelui ‘ca, în exercitarea rolului constituțional de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate’, să inițieze un dialog instituțional oficial cu Parlamentul României, Guvernul României, CNSAS, Arhivele Naționale, instituțiile deținătoare de arhive și reprezentanții societății civile.

Demersul ar avea drept scop ‘crearea cadrului legal și instituțional necesar pentru desecretizarea, centralizarea, digitalizarea și publicarea într-o bază de date online, accesibilă publicului, a documentelor și evidențelor existente privind agenții, colaboratorii și informatorii poliției politice comuniste din România din perioada 1945-1989, cu indicarea documentelor care atestă situația fiecărei persoane și cu protejarea informațiilor sensibile referitoare la victime’.

‘România democratică nu trebuie să se teamă de arhivele regimului comunist. Victimele au dreptul să știe cine le-a urmărit. Familiile au dreptul să-și cunoască trecutul. Cercetătorii au dreptul să lucreze cu documentele. Iar societatea românească are dreptul să-și cunoască propria istorie. Adevărul despre poliția politică a regimului comunist nu mai poate rămâne privilegiul celor care au acces la dosare, el trebuie să devină un bun public’, mai transmite Asociația 21 Decembrie 1989.

Scrisoarea este semnată de președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș, și de Seniorii Ligii Studenților, avocații Alina Grigorescu și Antonie Popescu.

Sursa: AGERPRES

„Respectăm liderul, dar nu ne temem de ei. În Liga 3 nivelul este strâns. Oricine poate bate pe oricine dacă are ziua, concentrarea și determinarea potrivită. Vreau să demonstrăm încă o dată că rămânem o echipă periculoasă pentru orice adversar. Vom intra cu fruntea sus pe teren, dornici să luptăm pentru fiecare metru de teren și să obținem maximul posibil” – a declarat Abrudean.

Loto 5/40: 4 17 30 5 9 21

Joker: 44 39 7 30 34 13

Noroc: 8 9 8 7 9 4 1

Noroc Plus: 3 2 9 6 8 7

Super Noroc: 2 2 5 7 3 9

„În sfârșit e gata! Nu mai stăm nicio secundă. Doamne ajută!”, a spus edilul înainte de redeschiderea circulației.

Lucrările au vizat carosabilul de o parte și de alta a pasajului Micălaca, una dintre zonele intens circulate ale municipiului. Restricțiile instituite începând din 21 septembrie au îngreunat traficul, șoferii fiind nevoiți să circule pe benzile rămase disponibile pe durata asfaltării.

Parcările, lăsate pentru anul viitor

Deși lucrările la carosabil s-au încheiat, o porțiune din zona parcărilor aflate în apropierea Liceului Național de Informatică a rămas neasfaltată. Primarul a explicat că decizia a fost luată deoarece compania de distribuție a gazelor naturale trebuie să înlocuiască magistrala care traversează zona, intervenție programată abia pentru primăvara anului 2027.

„Am fost nevoiți să asfaltăm cele două benzi de circulație și să rămână partea cu parcările nefăcută, pentru că onor firma de gaz, căreia i-am spus încă din primăvară să-și înlocuiască magistrala de gaz care trece pe acolo, ne-a anunțat acum că ei doar anul viitor, în primăvară, pot să facă lucrarea”, a declarat Călin Bibarț.

Municipalitatea a preferat să amâne asfaltarea parcărilor pentru a evita situația în care suprafața proaspăt reabilitată ar trebui spartă peste câteva luni.

Șoferii vor mai avea parte de restricții temporare în zilele următoare, când vor fi trasate marcajele rutiere. Potrivit primarului, această operațiune trebuie amânată câteva zile pentru ca stratul de asfalt să se usuce suficient.

Potrivit informațiilor transmise de ISU Arad, în urma accidentului a rezultat o victimă, un tânăr de 18 ani, care nu era încarcerat. Acesta a fost găsit inconștient, însă prezenta semne vitale.

Tânărul a fost preluat de echipajul medical SAJ și transportat la spital pentru îngrijiri și investigații medicale suplimentare.

Pompierii militari au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor la locul accidentului.

Împrejurările în care s-a produs evenimentul rutier urmează să fie stabilite.

„În data de 27.05.2025, în jurul orei 18.00, colaboratorul cu identitate reală B. V. a intrat pe teritoriul României la volanul autovehiculului marca VW Tiguan, cu nr ***, venind din Ungaria. Colaboratorul cu identitate reală B. V. era antemergătorul unui transport de porci din Ungaria, fără documente legale. El urma să discute cu politiştii de frontieră români în scopul facilitării intrării pe teritoriul României a maşinilor cu care erau transportaţi porcii din Ungaria, fără documentelel însoţitoare ale transportului. Astfel, colaboratorul cu identitate reală B. V., după ce a intrat pe teritoriul României, în fostul PTF Nădlac II, a oprit lângă un echipaj de poliţie format din agenţii T. F. şi A. C.-A., ambii poliţişti de frontieră în cadrul SPF Nădlac, iar în urma discuţiei purtate cu colaboratorul cu identitate reală B. V., agenţii de poliţie T. F. şi A. C.-A. au pretins şi au primit de la colaborator suma de 1000 de lei pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv au permis acestuia să intre pe teritoriul României cu porcii aduşi din Ungaria, fără a-l sancţiona contravenţional şi fără a i se confisca porcii, deşi nu avea documente însoţitoare, respectiv CMR, aviz sanitar-veterinar, acte de provenienţă a animalelor.

În data de 08.12.2025, în jurul orei 18.00 colaboratorii cu identitate reală B. V. şi T. A. au intrat pe teritoriul României cu autovehiculul marca VW Tiguan, cu nr ***, venind din Ungaria. Colaboratorii cu identitate reală erau antemergătorii unui transport de porci din Ungaria, fără documente legale. Cei doi urmau să discute cu politiştii de frontieră români în scopul facilitării intrării pe teritoriul României a maşinilor cu care erau transportaţi porcii din Ungaria, fără documentele însoțitoare ale transportului. Astfel, colaboratorii cu identitate reală, după ce au intrat pe teritoriul României în fostul PTF Nădlac II, i-au întâlnit pe agenţii de poliţie B. R. şi A. C.-P., din cadrul SPF Nădlac, pe care colaboratorul cu identitate reală B. V. îi cunoşatea, iar în urma discuţiei purtate cu cei doi colaboratori cu identitate reală, agenţii de poliţie B. R. şi A. C.-P. au pretins şi au primit de la cei doi colaboratori suma de 500 de lei, pe care B. V. le-a remis-o celor doi în spatele maşinii de poliţie, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv au permis acestora să intre pe teritoriul României cu porcii aduşi din Ungaria, fără a-i sancţiona contravenţional şi fără a li se confisca porcii, deşi nu aveau documente însoţitoare, respectiv CMR, aviz sanitar-veterinar, acte de provenienţă a animalelor.

În data de 12.03.2026, în jurul orei 22.30, colaboratorul cu identitate reală O. M. se deplasa cu autoutilitara personală, marca Mercedes Sprinter, fără a fi încărcată cu porci, venind din Ungaria, împreună cu un investigator sub acoperire, care se afla pe locul din dreapta. După ce au intrat pe teritoriul României în zona fostului PTF Nădlac I, colaboratorul cu identitate reală a oprit autoutilitara în apropiere unei maşini de poliţie în care se aflau doi agenţi de poliţie. Agentul de poliţie T. F., din cadrul SPF Nădlac, care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a coborât din autospeciala de poliţie şi a venit la maşina condusă de O. M.. În urma discuţiilor purtate, agentul de poliţie T. F. din cadrul SPF Nădlac a pretins suma de 200 de euro, ulterior acceptând suma de 800 de lei de la colaboratorul cu identitate reală, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu-i sancţiona contravenţional şi pentru a nu confisca porcii pe care colaboratorul cu identitate reală O. M. şi fratele acestuia urmau să îi transporte din Ungaria fără documente însoţitoare, respectiv CMR, aviz sanitar-veterinar, acte de provenienţă a animalelor”.

Citește și:

Patru polițiști de frontieră de la Nădlac, cercetați pentru luare de mită

Anticorupția i-a „săltat” pe polițiștii de frontieră

„Concursul de la Zăbrani este a treia şi, totodată, ultima etapă din Crosul Cetăţii 2026, după episoadele Arad şi Ineu, iar traseul are ca punct de plecare-sosire iazul Zăbrani. Pe lângă premiile substanţiale de etapă, cel mai bine clasat în ierarhia generală după trei etape de semimaraton, atât la masculin cât şi la feminin, va primi 4.000 de lei, la fel stând lucrurile şi la Cros 10 Km, unde premiul este în valoare de 2.000 de lei fiecare”– spune Sorin Mîneran, preşedintele AS Proactivi pentru Viitor Arad.

• Bulevardul Revoluției, tronsonul dintre strada Crișan nr. 1 și strada Cloșca – 22 de locuri; *Bulevardul Revoluției, între nr. 24 și nr. 38 (zona magazinului Marelbo) – 28 de locuri; *Bulevardul Revoluției, între nr. 37 și nr. 41 (zona Ziridava) – 35 de locuri; *Bulevardul Revoluției nr. 78 (zona librăriei Alexandria) – 7 locuri; *Bulevardul Revoluției nr. 84–88 – 19 locuri; *Bulevardul Revoluției nr. 92 – 8 locuri; *Bulevardul Revoluției nr. 94–96 – 20 de locuri; *Piața Arenei, în zona magazinului Profi – 6 locuri; *Zona Boul Roșu, lângă stația de tramvai spre centru – 3 locuri; *Cartierul Micălaca, strada Voinicilor nr. 37–39 – 15 locuri; *Cartierul Micălaca, intersecția străzii Voinicilor nr. 38 E cu strada Pășunii – 11 locuri; *Cartierul Micălaca, bulevardul Nicolae Titulescu, intersecția cu strada Vasile Lucaciu – 7 locuri; *Piața UTA, Calea Aurel Vlaicu, colț cu strada Bumbacului – 4 locuri; *Piața UTA, între magazinul Profi și Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului” – 9 locuri; *Piața UTA, Calea Aurel Vlaicu nr. 63–67 – 14 locuri; *Calea Aurel Vlaicu, blocurile Z16 și Z19, între CEC Bank și magazinul Profi – 43 de locuri; *Calea Aurel Vlaicu nr. 155–159 – 22 de locuri; *Cartierul Aradul Nou, Calea Timișorii nr. 39 – 5 locuri; *Bulevardul Revoluției nr. 23–25, zona Pieței Drapelului – 12 locuri.

„Dosarul de înscriere trebuie să cuprindă cererea tip pentru obținerea acordului de ocupare a domeniului public, copia actului de identitate a reprezentantului legal, certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale, precum și documentele specifice categoriei solicitantului: atestatul de producător agricol de flori, vizat la zi, și carnetul de comercializare, certificatul de meșteșugar/artizan/meșter popular sau documentele firmei (certificatul de înregistrare și certificatul constatator). Dacă cererea este depusă de o altă persoană decât solicitantul, este necesară o procură sau o împuternicire notarială” – transmite Primăria.