‘Din cauza activității eruptive și a emisiilor de cenușă vulcanică în atmosferă, a fost dispusă închiderea spațiului aerian corespunzător norului de cenușă de la sud de vulcan (sectorul B2)’, a anunțat, într-un comunicat, societatea care administrează aeroportul (SAC).

Măsura, programată inițial să dureze până la ora locală 19:00 (17:00 GMT), implică suspendarea tuturor zborurilor către Catania, deși aeroportul și-a menținut operațiunile de decolare pentru aeronavele aflate deja la sol.

Emisiile de cenușă au început duminică în jurul orei 05:45 GMT și s-au intensificat de la ora 06:45 GMT, generând o coloană de cenușă de aproximativ 1,5 kilometri înălțime, purtată de vânt în direcție sudică, conform unui comunicat al Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV).

Potrivit oamenilor de știință, modelele de prognoză bazate pe date meteorologice indică faptul că dispersarea cenușii va continua spre sud în următoarele ore.

În fața acestei situații, SAC a îndemnat pasagerii să solicite companiilor aeriene informații referitoare la zborurile lor înainte de a deplasa la aeroport.

Vulcanul Etna a început un nou proces eruptiv la data de 26 iunie, caracterizat prin expulzarea lavei, ceea ce a obligat autoritățile italiene să crească nivelul de vigilență.

Duminică, INGV a precizat că fluxurile de lavă care au început să fie observate la sfârșitul lunii iunie s-au oprit complet la 4 iulie. Această nouă și bruscă emisie de cenușă a perturbat, însă, planurile a mii de călători.

În noaptea de 2 spre 3 iulie a fost detectat un al doilea flux de lavă, de dimensiuni reduse, care a avansat puțin peste 100 de metri înainte de a se opri.

Sursa: AGERPRES

‘În timpul nopții, între orele 20:00 pe 4 iulie și 07:00 pe 5 iulie, sistemele de apărare active au distrus 71 de drone ucrainene cu aripi fixe în regiunile Belgorod, Briansk, Rostov, Crimeea și Marea Neagră’, se arată în comunicatul Ministerului Apărării rus publicat pe Telegram.

Intensitatea relativ scăzută a atacului contrastează cu cea din săptămânile trecute, când Ministerul Apărării anunța doborârea a sute de drone aproape zilnic. Sâmbătă, spre exemplu, autorităție militare de la Moscova au comunicat că au doborât aproape 400 de drone în același interval orar.

Atacurile de sâmbătă au vizat un terminal petrolier din Sankt Petersburg, deja atacat în iunie, și au lăsat parțial fără lumină capitala regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina.

Apărarea antiaeriană din Ucraina a doborât în ultima zi 112 drone rusești și trei rachete ghidate într-un atac al Rusiei împotriva țării invadate, conform raportului zilnic al forțelor aeriene ucrainene.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă aer-sol Kh-31 din apele Mării Negre, trei rachete ghidate Kh-59/69 din spațiul aerian al teritoriilor ocupate din Zaporojie și cu 125 de drone de atac, de pe teritoriul Rusiei, Donețsk și peninsula ocupată Crimeea.

Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 112 drone inamice în nordul, sudul și estul țării, precum și trei rachete ghidate. Racheta Kh-31 nu și-a atins ținta. Cu toate acestea, au fost înregistrate impacturi a patru drone de atac în trei locații și căderea resturilor aparatelor doborâte în opt locuri.

Ucraina a afirmat duminică că a atacat cu succes în noaptea precedentă aerodromul Gvardeiskoie, una din principalele baze aeriene ale Rusiei din peninsula Crimeea ocupată.

Statul Major General al Ucrainei a informat pe canalul său de Telegram că amploarea daunelor este încă evaluată, dar a subliniat că aerodromul este folosit pentru a adăposti aeronave ale aviației tactico-operaționale și navale ce sprijină misiuni de luptă, precum și pentru sarcini logistice și de întreținere tehnică a aviației.

De asemenea, potrivit aceleiași surse, au fost lovite și poduri rutiere peste râul Hruzkii Yalancik și râul Kalmius din provincia Donețk.

Potrivit Kievului, Rusia folosește aceste infrastructuri pentru a transporta personal, armament, muniții și alte resurse logistice și materiale.

În plus, au fost atacate trei depozite de muniții rusești în Donețk și Lugansk, precum și în Herson.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat într-un interviu difuzat duminică că atacurile ucrainene vizează infrastructura care are legătură cu industria militară rusă, afirmând că ele sunt îndreptate împotriva obiectivelor civile, în contextul unei crize de aprovizionare cu combustibil cauzată de atacurile constante ale Ucrainei.

‘Acțiunile regimului de la Kiev sunt de natură teroristă, iar regimul atacă facilitățile noastre din sectorul energetic, infrastructuri civile care, de fapt, nu au nimic de-a face cu structura militară sau industria de apărare’, a declarat Peskov într-un interviu pentru publicația Vesti.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus a criticat aceste atacuri, spunând că sunt ‘o manifestare evidentă a actelor teroriste’ ale Ucrainei, care atacă interiorul Rusiei ‘pentru că dinamica de pe front se înrăutățește inevitabil în fiecare zi’.

‘Trupele noastre avansează’, a declarat duminică Peskov și a adăugat că, ‘având în vedere agresivitatea regimului de la Kiev, pentru a garanta siguranța cetățenilor ruși va trebui să se creeze o zonă de securitate (în Ucraina) sau de control’.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 16 8 40 20 7 1

Joker: 19 8 21 40 45 13

Noroc: 6 2 3 1 3 1 3

Noroc Plus: 1 1 5 4 3 0

Super Noroc: 7 0 4 7 6 0

”Astfel de acțiuni au caracter permanent și sunt desfășurate atât în județ, cât și în municipiul Arad”, a transmis Inspectoratul de Poliție al Județului Arad.

Opoziția față de acest proiect a devenit punctul de unire al furiei provocate de ceea ce este considerat de manifestanți drept corupția guvernului, aceștia cerând demisia prim-ministrului Edi Rama din cauza lipsei de transparență.

‘Ceea ce a început ca ‘Revoluția flamingo roz’ s-a transformat într-o nemulțumire populară pe scară largă’, a declarat pentru AFP protestatara Alketa Ademi.

‘Lipsă de transparență, aroganță, ajunge! Prim-ministrul trebuie să plece’, crede această albaneză în vârstă de peste 40 de ani.

Denumirea protestului face referire la flamingii roz care trăiesc în zona naturală protejată unde este planificată construirea complexului turistic.

Protestatarii afirmă că acest complex hotelier de lux, al cărui cost este estimat la 4,6 miliarde de dolari și care ar urma să fie construit într-o zonă protejată de pe coasta Adriaticii, reprezintă un risc pentru mediu și pentru o lagună vecină esențială pentru migrația păsărilor.

Promotorii speră, de asemenea, să transforme insula nelocuită Sazan – odinioară o bază militară secretă comunistă – într-o destinație turistică prestigioasă.

Proiectul a întâmpinat o opoziție puternică încă de la prezentarea sa, în 2024.

Ultimul val de proteste a fost declanșat de apariția, la sfârșitul lunii mai, a gardurilor de sârmă ghimpată și a buldozerelor pe plajele învecinate.

Proteste au loc în fiecare zi în capitala Albaniei, Tirana, iar de două ori în această săptămână, grupuri mari de manifestanți s-au adunat în fața clădirii Parlamentului încercând să înfrunte deputații și să blocheze accesul în clădire, în special joi.

Sute de manifestanți s-au confruntat cu cordoanele de poliție care i-au împins înapoi, provocând ciocniri și mai multe arestări. Poliția a folosit gaze lacrimogene și un tun cu apă pentru a încerca să disperseze mulțimea, în timp ce unii manifestanți încercau să treacă de cordoanele poliției sau aruncau cu ouă, pietre și alte proiectile.

Potrivit poliției, 14 agenți au fost răniți, iar 25 de manifestanți au fost arestați.

Comitetul Helsinki din Albania (AHC), o organizație pentru apărarea drepturilor omului, și-a exprimat sâmbătă ‘îngrijorarea față de escaladarea situației’.

‘Violența individuală nu poate justifica folosirea disproporționată a forței’, a declarat AHC, denunțând utilizarea, de către forțele de ordine, a gazelor lacrimogene fără avertisment, a bastoanelor și a loviturilor asupra manifestanților aflați la pământ, și solicitând o anchetă rapidă și independentă.

Aceste violențe contrastează cu caracterul în esență pașnic al protestelor care au atras zilnic mii de persoane pe străzi de la începutul mișcării, inclusiv albanezi din diaspora.

‘Eliberați-i pe băieți’, scandau sâmbătă seara manifestanții, făcând referire la cei 19 protestatari încă reținuți într-un comisariat din Tirana.

Unii fluturau bannere pe care scria ‘Albania nu este de vânzare’ și ‘Abrogați legea privind zonele protejate’, referindu-se la legislația care a permis guvernului să accelereze punerea în practică a proiectului.

Un grup de protestatari transporta un mare tort din beton, o referință simbolică la ziua de naștere a prim-ministrului Edi Rama, care a împlinit sâmbătă 62 de ani.

Sursa: AGERPRES

‘Acest drapel este stindardul celei mai extraordinare, celei mai excepționale, celei mai incredibile națiuni care a existat vreodată pe Pământ’, a lăudat el, descriind Statele Unite drept ‘țara libertății’.

Președintele republican a profitat însă de această platformă pentru a-și reitera retorica actuală împotriva ‘amenințării comuniste’, despre care spune că este reprezentată de opoziția democrată, în urma unei serii de victorii în alegerile primare ale candidaților din aripa stângă a partidului și odată cu apropierea alegerilor cruciale de la mijlocul mandatului programate pentru începutul lunii noiembrie.

‘Soldații noștri nu au luptat pe câmpurile de luptă din întreaga lume pentru ca această amenințare teribilă să reapară aici, în America’, a spus el. ‘Nu vom permite ca acest lucru să se întâmple’, a adăugat el.

Cu o zi înainte, vorbind de pe emblematicul Munte Rushmore, el a afirmat că identitatea americană se află sub ‘o nouă ofensivă’ din partea ‘radicalilor și extremiștilor’ și a vorbit despre o ‘renaștere a amenințării comuniste pe teritoriul nostru’.

Discursul lui Donald Trump, care s-a încheiat chiar înainte de miezul nopții, a fost amânat cu o oră și jumătate după ce National Mall a trebuit să fie evacuat din cauza unei furtuni.

Anterior, președintele american – care a făcut tot posibilul pentru a transforma această aniversare a SUA într-o celebrare a sa – scrisese pe platforma sa Truth Social că își va susține discursul ‘indiferent ce se va întâmpla’.

Sursa: AGERPRES

Sud-americanii s-au apărat perfect timp de 70 de minute, până la deschiderea scorului, dar singura greșeală comisă i-a costat scump.

În prima repriză, Franța, care a atacat ca pe semicerc, și-a creat doar două oportunități notabile, prin șuturi de la distanță, expediate de Kone (22) și de Rabiot (45).

Rabiot (49) și-a încercat din nou șansa de la distanță, dar fără succes.

La un rar contraatac al echipei antrenate de Didier Deschamps, Mbappe a fost lansat de portarul Maignan (52), dar a fost blocat in extremis de Caceres, după ce atacantul lui Real Madrid comisese și henț, neobservat de arbitru.

Kone l-a testat pe Gill (54), cu un șut de la 20 de metri, dar portarul paraguayan s-a remarcat.

Intrarea lui Doue a fost cea care a schimbat soarta jocului, atacantul lui PSG obținând penalty-ul (a fost faultat de Diego Gomez) acordat cu ajutorul arbitrajului video și transformat de Mbappe (70).

Mbappe a ajuns la 10 goluri marcate în ultimele șase meciuri la Cupa Mondială. El are în total 19 goluri în 19 partide la Cupa Mondială, fiind la un singur gol de recordul lui Lionel Messi (20 goluri). Mbappe și Messi au câte 7 goluri marcate la CM 2026, francezul fiind pe primul loc, deoarece este creditat și cu două assist-uri (argentinianul nu are niciunul).

Finalul a fost, totuși, pe muchie de cuțit, echipa lui Gustavo Alfaro forțând egalarea, iar Mauricio (90) a avut un șut care i-a dat emoții lui Maignan.

Pe contraatac, Mbappe a avut șanse de a mai înscrie, dar Gill s-a opus în mai multe rânduri – o dată în min. 89 și de două ori în min. 90+6.

În sferturile de finală, Franța va înfrunta echipa Marocului, pe 9 iulie, la Boston.

Paraguay – Franța 0-1 (0-0)
A marcat: Kylian Mbappe (70 – penalty).
Philadelphia, Philadelphia Stadium: 68.324 spectatori
Cupa Mondială 2026 – optimi de finală

Au evoluat echipele:
Paraguay: 12. Orlando Gill – 4. Juan Jose Caceres, 2. Gustavo Velazquez, 15. Gustavo Gomez (căpitan), 3. Omar Alderete (13. Jose Canale, 58), 6. Junior Alonso – 10. Miguel Almiron (21. Gabriel Avalos, 71), 8. Diego Gomez (11. Mauricio, 71), 14. Andres Cubas, 23. Matias Galarza – 19. Julio Enciso (24. Gustavo Caballero, 61). Selecționer: Gustavo Alfaro.
Rezerve neutilizate: 1. ”Gatito” Fernandez, 22. Gaston Olveira – 5. Fabian Balbuena, 26. Alexandro Maidana, 7. Ramon Sosa, 16. Damian Bobadilla, 20. Braian Ojeda, 9. Antonio Sanabria, 17. Alejandro Romero Gamarra, 18. Alex Arce, 25. Isidro Pitta.
Franța: 16. Mike Maignan – 5. Jules Kounde, 4. Dayot Upamecano, 17. William Saliba, 3. Lucas Digne – 6. Emmanuel Kone, 14. Adrien Rabiot – 7. Ousmane Dembele (24. Rayan Cherki, 84), 11. Michael Olise, 12. Bradley Barcola (20. Desire Doue, 61) – 10. Kylian Mbappe (căpitan). Selecționer: Guy Stephan.
Rezerve neutilizate: 1. Brice Samba, 23. Robin Risser – 2. Malo Gusto, 15. Ibrahima Konate, 19. Theo Hernandez, 21. Lucas Hernandez, 26. Maxence Lacroix, 8. Aurelien Tchouameni, 13. Ngolo Kante, 18. Warren Zaire-Emery, 25. Maghnes Akliouche, 9. Marcus Thuram, 22. Jean-Philippe Mateta.

Arbitru: Ilghiz Tantașev; arbitri asistenți: Andrei Țapenko, Timur Gainulin (toți din Uzbekistan); al patrulea oficial: Abdulrahman Al Jassim (Qatar); arbitru asistent de rezervă: Taleb Al Marri (Qatar)
Arbitru video: Juan Lara (Chile); arbitri asistenți video: Marco Di Bello (Italia), Joe Dickerson (SUA)
Cartonașe galbene: Barcola (19), Kone (81), Olise (90+7).

Sursa: AGERPRES

„În spatele fiecărei medalii se află mii de ore de antrenament, disciplină, sacrificii, seriozitate și dorința permanentă de a fi mai bun. Rezultatele confirmă valoarea sportivilor noștri și profesionalismul colectivului tehnic, dar și faptul că la Clubul Sportiv Universitatea Arad performanța reprezintă un mod de viață. Mulțumim sportivilor pentru dăruire și seriozitate, părinților pentru încrederea acordată, conducerii clubului, în frunte cu directorul Ovidiu Șerban, precum și tuturor partenerilor și susținătorilor care ne sunt alături. Un rol important în obținerea acestor performanțe îl are și recuperarea sportivilor, realizată la Clinica Laser System Arad, unde prevenția, recuperarea și readaptarea la efort contribuie la menținerea sportivilor la cel mai înalt nivel competițional” – spune Cristina Szabo, președinte al secțiilor de Judo și Sambo la CS Universitatea Arad.