JA: – Care au fost principalele priorități ale mandatului și unde vă aflați acum cu ele?

O.G.– Una dintre priorități a fost rezolvarea situației cadastrale. Majoritatea proprietarilor au acum cărți funciare, iar lucrările continuă în Nădab. Un alt obiectiv a fost dezvoltarea serviciilor medicale. În această săptămână urmează să fie semnat contractul pentru policlinică. Este un proiect important pentru oraș, pentru că vorbim despre servicii medicale de care oamenii au nevoie și pe care vrem să le aibă cât mai aproape de casă. Am pus pe lista priorităților și noua școală, asfaltarea străzilor și refacerea trotuarelor, cu o atenție specială pentru Nădab, unde este nevoie de astfel de investiții.

JA: – Care sunt proiectele deja finalizate sau suficient de avansate pentru ca rezultatele să înceapă să se vadă?

Pe șantierul noii săli de sport/FOTO: FAN

O.G. – Sala de sport și terenurile aferente reprezintă una dintre investițiile importante realizate din bugetul local. Avem și anveloparea liceului, care este finalizată. Grădinița din Pădureni ajunge și ea, după patru ani, la final. Acolo au existat probleme legate de avize și au fost necesare modificări ale proiectului, ceea ce a dus la întârzieri. Proiectele mari care urmează sunt în procedură de licitație. Este vorba despre anveloparea blocurilor și construirea noii clădiri a liceului.

Investiție într-o nouă școală/FOTO: FAN

JA: – Care dintre proiecte a generat cel mai mare interes în rândul locuitorilor?

O.G. – Cred că proiectul pieței este unul dintre cele mai așteptate. Piața a fost mutată într-o zonă mai puțin accesibilă, iar noi vrem să o readucem în zona Avram Iancu. Pentru Chișineu-Criș, piața a însemnat întotdeauna mai mult decât comerț. În fiecare marți, aici veneau oameni din întreaga zonă a fostului raion Criș. Era un loc de întâlnire pentru comunitate. Vrem să readucem piața în această zonă și să oferim condiții mai bune atât comercianților, cât și cumpărătorilor.

Proiect pentru noua piață/FOTO: FAN

JA: – Ați vorbit mult și despre Nădab și Pădureni. Ce s-a făcut și ce urmează în cele două zone?

O.G.: – Sunt multe lucrări necesare, inclusiv unele care nu ies imediat în evidență. Am curățat terenuri care nu mai fuseseră întreținute de ani de zile și am pus în ordine cimitirele din Chișineu-Criș, Nădab și Pădureni. La capelele din Nădab și Pădureni avem lucrări de închidere perimetrală. La Nădab avem în program reparații și marcaje rutiere, refacerea trotuarelor, un nou parc pentru copii, amenajarea unor drumuri agricole, reabilitarea căminului cultural și finalizarea întabulărilor pentru mai multe străzi.
În Pădureni lucrăm la întabularea străzilor Brândușei și Florilor, refacerea canalizării și a curții dintre blocuri și refacerea trotuarelor acolo unde acestea nu se suprapun cu proiectul Anghel Saligny. Pregătim și proiecte tehnice pentru terenul de sport, vestiare, sala de protocol și canalizarea de pe strada Florilor.

JA: – Orașul va avea și un sistem extins de supraveghere video. Care este scopul acestuia?

O.G.: – Trebuie să finalizăm proiectul și vom ajunge la aproximativ 200 de camere de supraveghere. Sistemul va fi folosit pentru monitorizarea traficului, dar și pentru problemele legate de curățenia orașului. Cred că un oraș trebuie să fie sigur, dar trebuie și să avem instrumentele necesare pentru a-i identifica pe cei care nu respectă regulile sau care aruncă deșeuri unde nu trebuie.

JA: – Ați întâmpinat și blocaje sau întârzieri la unele investiții?

O.G.: – Da. Grădinița din Pădureni este unul dintre proiectele care au avut întârzieri. Au existat probleme și la unele proiecte de anvelopare. O parte dintre întârzieri au fost generate de schimbările intervenite în cazul proiectelor PNRR și de procedurile pentru obținerea avizelor de mediu. Sunt și proiecte care nu au mai putut continua pe finanțarea inițială, în urma modificărilor apărute la nivelul PNRR. Este vorba despre PUG-ul orașului, anveloparea Liceului Tehnologic și anveloparea Primăriei. Nu renunțăm la ele, dar trebuie să identificăm alte surse de finanțare. Avem pregătite și proiectele pentru consolidarea și anveloparea Casei de Cultură. În plus, depunem un proiect pentru infrastructură verde, prin care vrem să amenajăm un parc de aproximativ 4.500 de metri pătrați în spatele Ocolului Silvic. Va fi o zonă deschisă orașului, pentru recreere și activități în aer liber.

Liceul, reabilitat termic/FOTO: FAN

JA: – Cum reușiți să susțineți financiar un număr atât de mare de proiecte?

O.G.: – Investițiile sunt stabilite în funcție de buget și de posibilitățile reale ale orașului. Chișineu-Criș are o economie locală puternică și avem avantajul firmelor care activează aici. Impozitele plătite de companii și sumele care revin orașului ne oferă posibilitatea de a susține investițiile pe care ni le-am propus. Acest lucru nu înseamnă că putem cheltui fără măsură. Din contră, trebuie să prioritizăm și să păstrăm un echilibru. Bugetul pentru 2026 reflectă această direcție. Educația rămâne prioritară, iar pentru învățământ au fost alocate 28 de milioane de lei.

JA: – Ce vă cer cel mai des locuitorii orașului?

O.G.: – Un ștrand. Aceasta este una dintre solicitările pe care le aud cel mai des. Mi-aș dori ca, în acești ani de administrație, să reușim cel puțin să realizăm un bazin de înot pentru copii. Este un obiectiv pe care îl am în vedere și sper să găsim soluția pentru a-l concretiza.

JA: – Parcările sunt o altă problemă a orașului…

O.G.: – Da, avem nevoie de mai multe locuri de parcare, atât în curțile blocurilor, cât și în zona centrală. Pentru anul acesta avem în vedere amenajarea unei parcări în spatele blocurilor de pe strada Primăverii, pentru fluidizarea traficului. Pentru viitor analizăm inclusiv varianta unei parcări etajate, dar aici trebuie să identificăm un amplasament potrivit. În zona centrală spațiul este limitat și trebuie să găsim o soluție care să fie cu adevărat utilă.

JA: – Care sunt celelalte investiții importante pregătite pentru oraș?

O.G.: – Avem un program amplu de lucrări și proiecte. Vorbim despre reparații de asfalt și marcaje rutiere, proiecte tehnice pentru străzile Păcii, Carpați, Bucegi și cartierul Hada, amenajarea unor treceri de pietoni pe strada Gării, extinderea rețelei de gaz acolo unde este necesar și înlocuirea conductei de apă de pe strada Vasile Alecsandri. În zona centrală avem proiectul pentru o nouă canalizare pe strada Înfrățirii, de la intersecția cu strada Bicazului până la strada Teilor. Vrem să introducem cablurile electrice în subteran și să montăm stâlpi pentru iluminatul pietonal și stradal. Vom reface canalizarea din fața Primăriei și a unităților sanitare, vom reamenaja parcarea din curtea unităților sanitare și vom continua proiectul de iluminat pietonal. Avem și proiecte pentru petrecerea timpului liber. Vom amenaja locuri de joacă pe străzile Primăverii, Teilor și Câmpului și vrem să amenajăm digul pentru cicloturism și plimbări în aer liber.

JA: – Ce schimbare ați vrea să fie cel mai ușor de observat la finalul primului mandat?

O.G.: – Vreau să fie un oraș mai curat. Un oraș mai îngrijit și mai plăcut pentru oamenii care trăiesc aici. Proiectele mari sunt importante și schimbă orașul pe termen lung, dar oamenii trebuie să vadă schimbări și în viața de zi cu zi: străzi, trotuare, locuri de joacă, iluminat, spații verzi, flori, curățenie.

JA: – În zona industrială au început din nou angajări. Ce efect are acest lucru asupra orașului?

O.G.: – Efectul este unul important. Șomajul este practic zero, iar noile locuri de muncă înseamnă mai mult decât angajări. Înseamnă putere de cumpărare mai mare și bani care rămân în economia locală. Acest lucru se vede deja. Oamenii care vin să lucreze aici cumpără din magazinele orașului, mănâncă la restaurante și folosesc serviciile locale. Beneficiile se resimt atât la nivelul comunității, cât și în mediul privat. Pentru Chișineu-Criș, o zonă industrială puternică este esențială. Înseamnă locuri de muncă, stabilitate economică și resurse care ne permit să continuăm dezvoltarea orașului.

JA: – Cum ați descrie colaborarea cu Consiliul Județean Arad?

O.G.: – Avem o colaborare bună și am găsit deschidere atunci când am avut nevoie de sprijin. Cu sprijinul Consiliului Județean și al președintelui instituției am reușit să accesăm finanțări pentru proiectele noastre prin ADR Vest. Sper ca această colaborare să continue. Avem proiecte mari, iar pentru un oraș este important să existe colaborare între instituții. Avem și probleme pentru care trebuie să găsim soluții împreună. Una dintre ele este accesul fermierilor și crescătorilor de animale la pășunile dinspre Socodor. Vorbim despre aproximativ 2.500 de hectare, dar accesul animalelor este îngreunat de calea ferată și de drumul european. Avem, de asemenea, resurse financiare pe care le păstrăm pentru proiectul noii școli, investiție care va fi susținută din mai multe surse de finanțare.

JA: – Dacă ar fi să rezumați în câteva cuvinte ce vă propuneți pentru următoarea perioadă?

– Să continuăm ceea ce am început și să ducem proiectele la capăt. Avem investiții mari, cu finanțare europeană, dar și proiecte mai mici, care contează în viața de zi cu zi a comunității. Pentru mine, administrația trebuie să însemne rezultate. Oamenii nu au nevoie de promisiuni, ci de lucruri care se văd și care le fac viața mai bună.

Mai mult de jumătate (56,1%) dintre respondenți nu sunt de acord cu niciuna dintre propunerile vehiculate pentru funcția de nou premier, 11,6% l-ar agrea pe Sorin Grindeanu, 8,7% pe Siegfried Mureșan, 2,6% pe Adrian Veștea, 1,6% pe Eugen Tomac, iar 19,7% nu știu.

Potrivit barometrului ‘După două luni de criză politică’, în condițiile organizării de alegeri parlamentare duminica viitoare, rata participării la vot, pe o scală de 1 (‘deloc probabil’) – 10 (‘foarte probabil’), s-ar situa între 13% (‘deloc probabil’) și 54,9% (‘foarte probabil’).

Fără a lua în calcul nehotărâții, pe cei care nu ar vota sau pe cei care nu au răspuns, la eventualele alegeri parlamentare AUR ar fi votat de 36,4% dintre alegători, PNL – 22,4%, PSD – 17,9%, USR – 10,5%, UDMR – 4,9%, S.O.S. România – 2,9%, SENS – 1,9%, POT și PMP câte 1,3%, REPER – 0,6%.

Conform cercetării, după două luni de criză politică, încrederea în premierul Ilie Bolojan, președinții AUR și USR, George Simion și Dominic Fritz, a crescut, în timp ce încrederea în șeful statului, Nicușor Dan, și liderul PSD, Sorin Grindeanu, se mențin aproape constante.

Încrederea în Ilie Bolojan a crescut de la 21,8% la 29,5%, în Dominic Fritz de la 13,4% la 20,1% și în George Simion de la 31,3% la 35%, iar șeful statului, Nicușor Dan, a stagnat la 24,2% și Sorin Grindeanu a crescut cu 0,2% (de la 13,9% la 14,1%). George Simion este liderul politic cu cea mai mare încredere – 35%, acesta fiind urmat de Ilie Bolojan (29,5%), Nicușor Dan (24,2%), Dominic Fritz (20,1%) și Oana Gheorghiu (17,7%).

Intervievații consideră că principalul responsabil pentru criza politică prelungită din ultimele luni din România este PSD (21,7%), ‘toți în mod egal’ (21,4%), premierul Bolojan (15,7%), președintele Nicușor Dan (14,8%), AUR (4,4%), PNL (2,7%), USR (1,5%), UDMR (0,6%), în timp ce 7,4% dintre respondenți declară că nu au urmărit știrile și 9,7% au spus că nu știu.

Referitor la Nicușor Dan, 33,7% spun că acesta nu ar fi avut un plan și ‘doar a reacționat la evenimente’, 19% îl văd ‘mai degrabă neutru’ și susțin că a mediat între partide, 14,3% sunt de părere că șeful statului a fost ‘părtinitor’ și ‘a favorizat PSD’, 14,2% că ar fi ‘favorizat’ PNL și pe Ilie Bolojan, iar 18,7% au răspuns că nu știu.

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), în perioada 30 iunie – 3 iulie, telefonic și online, pe un eșantion de 1.774 de persoane de peste 18 ani, eroarea statistică la nivel național fiind de 2,8%.

Citește sondajul integral AICI:

Sursa: AGERPRES

„Pentru protejarea sectorului economic de creștere a rumegătoarelor mici, au intrat în vigoare următoarele măsuri obligatorii: *carantină națională de 30 de zile – toate mișcările de ovine și caprine pe teritoriul României sunt suspendate; *excepție pentru abatoare – este permis doar transportul direct din exploatații sau centre de colectare către abator, aprobat exclusiv în baza unei solicitări scrise verificate de DSVSA teritorială; *restricții la pășunat – se elimină contactul dintre turme prin interzicerea pășunatului în zonele afectate și interzicerea utilizării aceleiași pășuni de către mai mulți crescători; *filtre rutiere și intervenție în 60 de minute – Poliția, Jandarmeria și Poliția de Frontieră intensifică controalele. În cazul interceptării unui transport clandestin, animalele sunt reținute, iar un medic veterinar DSVSA va sosi la fața locului în maximum 60 de minute; *monitorizarea fondurilor de vânătoare – Gestionarii au obligația de a colecta și transporta de urgență la laboratoarele DSVSA toate cadavrele de rumegătoare, cervide și porcine găsite în sălbăticie; *neutralizarea carcaselor – primăriile din zonele de restricție sunt obligate să asigure facilitățile logistice pentru neutralizarea în siguranță a cadavrelor din exploatații”, a transmis printr-un comunicat de presă ANSVSA.

„Anterior soluționării contestațiilor, la nivelul județului Arad, procentul mediilor peste 5 a fost de 73,23%. Astfel, din totalul celor 3.045 de candidați care au fost prezenți la toate probele susținute în cadrul examenului, 2.230 de elevi au obținut o medie finală de cel puțin 5. În urma reevaluării lucrărilor și a soluționării contestațiilor, procentul mediilor peste 5 la nivelul județului Arad este de 73,27%”, transmite IȘJ Arad.

Andras Mako, vicepreşedinte AJF Arad, nu şi-a ascuns dezamăgirea faţă de numărul tot mai mic de echipe înscrise de la an la an:

„Îmi amintesc că la prima ediție de vară a Cupei Satelor am avut 64 de echipe la start, dintre care şase s-au înscris mai apoi în Liga 6-a. După pandemie tot mai puţine echipe onorează Cupa Satelor. Am ajuns să începem competiția cu doar 16 echipe, repartizate în patru zone. Dintre acestea, avem semnale că 2-3 se vor înscrie, în toamnă, la Liga a 6-a. Câștigătoarele zonelor vor accede la turneul final care va avea loc în primul weekend din luna august”.

Șoferul autocamionului a refuzat transportul la spital. Pompierii militari arădeni au acționat, de asemenea, pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor la locul evenimentului”, a transmis ISU Arad.

La intervenție au fost mobilizați pompierii militari din cadrul Detașamentului Arad, cu o autospecială de descarcerare și două ambulanțe SMURD, dintre care una de Terapie Intensivă Mobilă. În sprijin intervine și o autospecială de stingere din cadrul ISU Timiș.

La momentul transmiterii acestei informări, intervenția este în desfășurare.

El a spus că în proiectul de Declarație se menționează unitatea, Articolul 5 al Tratatului NATO și legătura transatlantică.

De asemenea, a evidențiat că acesta este un summit în care s-a agreat o creștere a cheltuielilor militare iar ‘întrebarea este în ce măsură banii se transformă în echipamente’.

‘Important este că în proiectul de Declarație se menționează amenințarea rusă, deci implicit Flancul estic, evident războiul din Ucraina’, a explicat șeful statului.

În acest context, Nicușor Dan a afirmat că nu vede un risc în retragerea în viitor a trupelor americane de pe Flancul estic.

Sursa: AGERPRES

Acest acord prevede în special redeschiderea Strâmtorii Ormuz – prin care tranzitează în mod normal 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat (GNL) mondial și a cărui închidere de către Teheran a destabilizat economia globală și a provocat creșterea prețurilor -, precum și ridicarea sancțiunilor americane asupra petrolului iranian.

Trei nave au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz în decurs de 24 de ore, a relatat marți agenția britanică de securitate maritimă UKMTO. Qatarul și Arabia Saudită au dat vina pe Iran pentru două dintre atacuri.

Denunțând ‘atacurile iraniene’ și o ‘încălcare flagrantă a armistițiului’, armata americană a lansat o serie de ‘atacuri puternice’ împotriva Iranului, susținând că a lovit ‘peste 80 de ținte’, inclusiv ‘sisteme iraniene de apărare antiaeriană’, a detaliat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) într-un comunicat.

Footage of US airstrikes hitting Iran’s Bandar Abbas tonight: pic.twitter.com/ycUezpWhCH

— OSINTtechnical (@Osinttechnical) July 7, 2026

Iranul, unde media au raportat explozii marți în locuri din apropierea Strâmtorii Ormuz, a avertizat imediat Statele Unite împotriva acestei ‘încălcări’ a memorandumului de înțelegere, declarând că va ‘lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională’, conform unui comunicat al Ministerului său de Externe.

Câteva ore mai târziu, miercuri, Gardienii Revoluției din Iran a anunțat că au lovit 85 de instalații din bazele militare americane din Kuweit și Bahrain, conform televiziunii de stat.

Într-un ‘prim răspuns’ la atacurile americane, ‘Marina și Forța Aerospațială a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) au efectuat o operațiune comună cu rachete și drone, atacând 85 de instalații militare strategice americane’ și doborând o dronă MQ-9, conform unui comunicat difuzat de rețeaua de televiziune de stat IRIB.

Sirenele de raid aerian au răsunat în Bahrain, a anunțat Ministerul de Interne al acestui stat din Golf, fără a oferi detalii suplimentare. Armata kuweitiană a raportat, de asemenea, miercuri, că răspunde la atacuri cu drone și rachete, fără a specifica originea acestora.

‘Acțiunile Iranului în Strâmtoarea Ormuz sunt total inacceptabile pentru Statele Unite și nu vor rămâne nepedepsite’, a declarat un oficial al administrației americane sub condiția anonimatului, după ce Departamentul Trezoreriei a publicat un document care interzice ‘noi tranzacții’ cu hidrocarburi iraniene începând de marți.

În mijlocul acestor tensiuni, prețul barilului de țiței WTI american a crescut cu 2,63%, ajungând la 72,29 dolari, la deschiderea piețelor asiatice.

Navigația fusese reluată în Strâmtoarea Ormuz după semnarea memorandumului de înțelegere, în ciuda unor incidente.

La sfârșitul lunii iunie, acuzând Teheranul că a vizat două nave, Statele Unite au bombardat Iranul, care a ripostat vizând vecinii din Golf ai acestuia, Kuweitul și Bahrainul. Washingtonul și Teheranul au convenit ulterior să înceteze aceste ostilități.

Arabia Saudită a condamnat marți ‘luarea ca țintă de către Republica Islamică Iran a petrolierului saudit Wedyan’, care tranzita Strâmtoarea Ormuz, precum și atacul asupra navei qatareze de transport de GNL Al-Rakayyat, denunțându-l ca fiind un atac la adresa securității navigației internaționale și a securității aprovizionării cu energie la nivel mondial.

Conform CENTCOM, navele vizate au fost Al-Rakayyat, care arbora pavilionul Insulelor Marshall, Wedyan, care arbora pavilion saudit, și Cyprus Prosperity, care arbora pavilion liberian.

Qatar a anunțat că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri iranian, cerând ‘explicații pentru atac’. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaid, a denunțat acuzațiile Qatarului ca fiind inacceptabile.

Fără a atribui responsabilitatea, agenția de știri UKMTO a raportat și alte două incidente marți: un petrolier lovit de un proiectil neidentificat, care a suferit daune structurale, și un petrolier lovit de o dronă de origine necunoscută.

În ciuda opoziției SUA, Iranul exclude orice revenire la situația de dinainte de război, când trecerea prin Strâmtoarea Ormuz era liberă, și amenință navele care încearcă să ocolească singura rută pe care a autorizat-o de-a lungul coastei sale.

Această escaladare a tensiunilor are loc în contextul în care Iranul organizează, de sâmbătă, o înmormântare de stat de șase zile pentru liderul său suprem, Ali Khamenei, ucis în prima zi a războiului de atacuri aeriene israeliano-americane. Trupul său neînsuflețit tocmai a ajuns în Irak pentru procesiuni în Najaf și Karbala, două orașe care adăpostesc cele mai venerate sanctuare ale musulmanilor șiiți.

Sursa: AGERPRES

Columbia a fost echipa care a atacat mai mult, care a creat mai mult, dar Nati a arătat că este o echipă solidă și mai lucidă în momentele importante, precum loviturile de departajare. Pentru elvețieni au transformat Granit Xhaka, Zeki Amdouni, Cedric Itten și Ruben Vargas, care l-a învins în momentul decisiv pe … Camilo Vargas. A ratat doar Manuel Akanji. De la columbieni au înscris Juan Quintero, Jaminton Campaz și Lui Diaz, în timp de Davinson Sanchez și Cucho Hernandez au ratat, șutul ultimului fiind apărat de Gregor Kobel.

Într-un joc destul de închis, cu puține ocazii mare, sud-americanii au avut prima șansă notabilă, prin Puerta (21), al cărui șut cu efect de la 16 metri a fost respins de Kobel.

Echipa din Țara Cantoanelor a avut și ea două oportunități în prima repriză, dar Camilo Vargas a apărat mingile trimise din unghi de Rieder (30) și Ndoye (32).

Rieder a trimis în plasa laterală din lovitură liberă (53), în repriza secundă, iar Diaz a șutat din întoarcere (60), la poarta cealaltă, dar Kobel a reținut.

În prelungiri, odată cu oboseala, s-au înmulțit și ocaziile de gol, ”Cafeteros” avându-le pe cele mai mari. Lucumi (99) trimis mingea în transversală cu o lovitură de cap din 6 metri, după un corner executat de Quintero. Campaz a tras de la 25 de metri (101), iar Kobel a respins cu emoții.

Echipa antrenată de Murat Yakin a trecut pe lângă gol prin Amdouni (104), care a tras din întoarcere de la 10 metri, dar Camilo Vargas a apărat.

Quintero (112) și Xhaka (114) au fost impreciși de la distanță, dar Campaz (115) a ratat, singur cu portarul, șansa de a aduce victoria și calificarea echipei sale, după o greșeală a lui Xhaka.

Acesta a fost al șaselea meci de la CM 2026 care a ajuns în prelungiri (primul din optimi) și al patrulea care a avut nevoie și de lovituri de departajare.

Elveția a pierdut doar unul din ultimele sale 19 meciuri.

Elveția – Columbia 0-0, după prelungiri; 4-3, la loviturile de departajare
Au executat în ordine loviturile de departajare: Juan Quintero 0-1 (gol), Granit Xhaka 1-1 (gol), Davinson Sanchez 1-1 (ratare – bară), Zeki Amdouni 2-1 (gol), Jaminton Campaz 2-2 (gol), Manuel Akanji 2-2 (ratare – șut peste), Cucho Hernandez 2-2 (ratare – apără Gregor Kobel), Cedric Itten 3-2 (gol), Luis Diaz 3-3 (gol), Ruben Vargas 4-3 (gol).
Vancouver, BC Place de Vancouver: 52.497 spectatori
Cupa Mondială 2026 – optimi de finală

Au evoluat echipele:
Elveția: 1. Gregor Kobel – 6. Denis Zakaria (3. Silvan Widmer, 87), 4. Nico Elvedi, 5. Manuel Akanji, 13. Ricardo Rodriguez (2. Miro Muheim, 71) – 14. Ardon Jashari (15. Djibril Sow, 46), 10. Granit Xhaka (căpitan), 8. Remo Freuler – 11. Dan Ndoye (17. Ruben Vargas, 90+1), 7. Breel Embolo (26. Cedric Itten, 87), 22. Fabian Rieder (23. Zeki Amdouni, 103). Selecționer: Murat Yakin.
Rezerve neutilizate: 12. Yvon Mvogo, 21. Marvin Keller – 18. Eray Comert, 24. Aurele Amenda, 16. Christian Fassnacht, 19. Noah Okafor.
Columbia: 12. Camilo Vargas – 2. Daniel Munoz, 23. Davinson Sanchez, 3. Jhon Lucumi (13. Yerry Mina, 119), 17. Johan Mojica – 16. Jefferson Lerma (6. Richard Rios, 82) – 14. Gustavo Puerta, 11. Jhon Arias (21. Jaminton Campaz, 65) – 10. James Rodriguez (căpitan; 20. Juan Quintero, 66), 25. Luis Suarez (19. Cucho Hernandez, 82), 7. Luis Diaz. Selecționer: Nestor Gabriel Lorenzo.
Rezerve neutilizate: 1. David Ospina, 24. Alvaro Montero – 4. Santiago Arias, 18. Willer Ditta, 22. Deiver Machado, 5. Kevin Castano, 8. Jorge Carrascal, 15. Juan Portilla, 9. Jhon Cordoba, 26. Andres Gomez.

Arbitru: Ivan Barton (El Salvador); arbitri asist: David Moran (El Salvador), Antonio Pupiro (Nicaragua); al patrulea oficial: Katia Garcia (Mexic); arbitru asistent de rezervă: Sandra Ramirez (Mexic)
Arbitru video: Guillermo Pacheco (Mexic); arbitri asistenți: Armando Villarreal (SUA), Ivan Bebek (Croația)
Cartonașe galbene: Xhaka (51), Zakaria (59), Suarez (60), Sanchez (94), Muheim (105).

Sursa: AGERPRES

„Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii. În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei au anunțat intenția de a crea DSRB.

„În vremurile în care țările aliate cresc investițiile în Apărare, extind capacitatea industrială și accelerează producția capabilităților critice, recunoaștem nevoia de a mobiliza capitalul public și privat la nivelul la care apărarea, securitatea și reziliența noastre pot fi susținute”, transmit aceștia în Declarație.

Ei afirmă angajamentul comun de a colabora pentru stabilirea DSRB și precizează că Banca lărgește accesul la capital, reduce costurile de finanțare și susține expansiunea capacității industriale în țările membre.

„Subliniem că DSRB intenționează să fie complementară, nu să duplice alte instrumente naționale și multilaterale care au ca scop producția în apărare. Ne angajăm să aducem leadershipul necesar pentru a evolua în crearea DSRB cu rapiditatea care este cerută de actualul context geopolitic, astfel încât Banca să devină operațională în 2027”, adaugă semnatarii Declarației.

Sursa: AGERPRES