Potrivit acestuia, „în fața Comisiei Europene, PSD va trebui să explice cum o lege-jalon de 770 de milioane de euro a fost transformată într-o armă împotriva unui primar ales de două ori”.

„În fața investitorilor, va fi mai greu de explicat de ce să creeze locuri de muncă la noi dacă tot statul e la cheremul unui singur partid corupt. Ziua de azi spulberă orice iluzie că există un PSD ‘curat, pro-european’ cu care s-ar putea coabita. PSD vrea puterea totală în stat, pentru că doar așa poate fura nestingherit. Din păcate, au reușit să controleze instituții precum ANI, părți din justiție și din televiziuni și chiar Curtea Constituțională. Ce nu poate controla PSD sunt milioanele de români corecți care s-au săturat de prețuri crescute doar ca să li se umple lor cutiile de pantofi. Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff. Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni”, a punctat președintele USR.

El a reamintit că „fapta” lui a fost să semneze „o dublură a unui referat deja semnat de fostul primar, în a doua zi de primărie în 2020, pentru un PUZ elaborat în integralitate” înainte să ajungă primar.

„Ca să vă dați seama de perversitatea cu care au acționat: după noua lege, actele normative, adică cele destinate tuturor, cum e un PUZ, nu mai pot fi încadrate la conflict de interese. Deci ANI, dacă ar analiza azi semnătura mea din 2020, n-ar mai putea nici cu cea mai răutăcioasă și abuzivă interpretare să constate un conflict de interese. O lege care elimină fapta în viitor dar inventează o nouă sancțiune pentru cei care presupus au comis-o în trecut: bine ați venit în dictatura PSD”, a susținut Fritz.

Curtea Constituțională a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile.

Cu majoritate de voturi, CCR a declarat ca fiind constituțională prevederea din lege care stipulează încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Sursa: AGERPRES

Reprezentanții USR au reclamat faptul că acest amendament introdus în lege îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și poate să-și piardă funcția de primar al municipiului Timișoara.

Articolul la care se face referire în are următorul conținut: „Persoanelor față de care, pana la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Președintele Nicușor Dan a criticat, în sesizarea trimisă pe masa judecătorilor constituționali, claritatea normativă și legalitatea sancțiunii cu privire la sintagma ”persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, regăsită în textul legii care a ajuns la promulgare.

„Cele două texte extind obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la ‘soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, sub sancțiunea contravențională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficiență ține de claritatea normei: legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv – durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației. Nu sunt reglementate nici ipoteza relației începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relației, nici situația relațiilor succesive. Sub aspectul previzibilității conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) și alineat (5) din Constituție, care impun ca legea să fie clară și accesibilă, astfel încât destinatarul să își poată adapta comportamentul”, se evidențiază în sesizare.

Nicușor Dan aprecia că „deficiența capătă însă o gravitate specifică atunci când este privită prin prisma naturii sancționatorii a normei, iar nu doar a clarității ei generale”.

„O incriminare contravențională nu poate lăsa persoanei vizate sarcina de a stabili, prin autoevaluare, dacă intră sau nu în sfera de aplicare a sancțiunii – elementul constitutiv al faptei trebuie să poată fi verificat în mod obiectiv. În lipsa unor criterii legale, norma deleagă practic organului de control sarcina de a defini, de la caz la caz, conținutul incriminării, aspect ce excede exigențelor articolului 1 alineat (5) aplicabile actelor normative cu caracter sancționator”, susținea președintele.

Totodată, erau analizate în sesizare, raportat la legea atacată la CCR, și dreptul la viață privată al terțului, natura personală a răspunderii și discriminarea între demnitari.

În acest sens, considera șeful statului, „ingerința pe care norma criticată o produce asupra vieții private a terțului nu rezistă testului de proporționalitate impus de articolul 26 din Constituție, coroborat cu articolul 20 din Constituție și cu articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.

Un al doilea viciu invocat, distinct de intruziunea în viața privată, era „extinderea directă a răspunderii asupra unei persoane care nu și-a asumat niciodată statutul generator al obligației”.

„Independent de critica privind confidențialitatea, norma ridică o problemă separată, care ține de fundamentul răspunderii instituite. Prin Decizia nr. 297/2025, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea articolului 3 alineat (2) din Legea nr. 176/2010 nu pentru că obligația de declarare a veniturilor soțului sau ale copiilor majori ar fi, prin ea însăși, neconstituțională, ci pentru că norma angaja răspunderea declarantului pentru corectitudinea unor date furnizate de un terț – soluție incompatibilă cu caracterul personal al răspunderii juridice, penale sau contravenționale. Miza deciziei din 2025 a fost, așadar, individualizarea răspunderii, iar nu protecția confidențialității datelor”, se argumentează în sesizare.

Norma criticată nu reia acest viciu, potrivit președintelui Nicușor Dan, ci îl depășește.

„În speță, nu mai este vorba despre răspunderea demnitarului pentru o informație furnizată de altcineva, ci despre răspunderea contravențională proprie a terțului, respectiv o persoană care nu deține nicio funcție publică, nu exercită nicio prerogativă de autoritate și nu a săvârșit niciun act propriu prin care să-și asume statutul generator al obligației. Legătura sa afectivă cu demnitarul devine, prin simpla ei existență, temei suficient pentru angajarea unei răspunderi contravenționale proprii. Este, în esență, o variantă agravată a viciului identificat de instanța constituțională prin Decizia nr. 297/2025, întrucât nu mai este răspunderea cuiva pentru fapta altuia, ci răspunderea unui terț pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o niciodată, prin nicio manifestare de voință proprie legată de exercițiul funcției publice”, se explică în sesizare.

O altă critică adusă legii viza „discriminarea între demnitari, în funcție de forma juridică a relației personale”.

„Norma criticată produce și o discriminare între demnitari, contrară articolul 16 alineat (1) din Constituție, întrucât cel căsătorit beneficiază de un criteriu formal și verificabil obiectiv – actul de căsătorie – pentru identificarea persoanei obligate să declare, iar cel aflat într-o relație de fapt este expus, împreună cu partenerul său, unei incertitudini pe care legea nu o rezolvă. Această asimetrie este de natură să genereze un stimulent invers pentru demnitar, care poate evita formalizarea relației tocmai pentru a beneficia de imprevizibilitatea normei, efect contrar chiar scopului declarat de prevenire a conflictelor de interese”, conform șefului statului.

Sursa: AGERPRES

În cazul drumului expres Oradea-Arad, Bolojan a explicat că întârzierea este legată în principal de situația financiară a proiectelor de investiții. El a susținut că una dintre problemele create în ultimii ani a fost semnarea unor contracte pentru lucrări într-un volum mult mai mare decât fondurile disponibile.

„În ceea ce privește începerea lucrărilor la drumul expres Arad-Oradea, trebuie să fim corecți cu românii și cu cetățenii din această parte de țară. Dau niște cifre rotunjite, una din erorile pe care le-am făcut în acești ani a fost supracontractarea lucrărilor de construcții și de investiții. De exemplu, la Ministerul Transporturilor am avut inițial un PNRR alocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro, după care în baza evaluării n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5. Deci, gândiți-vă că noi am semnat, am supracontractat în general pe toate axele, nu știu, transporturi sau pe rețele de apă și canalizare, 300% supracontractare.” a ținut să precizeze Bolojan.

Premierul interimar a explicat că semnarea contractelor nu este suficientă dacă statul nu poate asigura ulterior banii necesari pentru lucrări. În această situație, constructorii nu își pot organiza șantierele, iar lucrările ajung să fie întârziate.

Mai multe detalii AICI.

Conform surselor citate, în contextul criticilor formulate de PSD, CSM și Instanța supremă la adresa Siminei Tănăsescu pe tema întâlnirii acesteia cu premierul interimar Ilie Bolojan, șefa CCR l-a desemnat în locul ei, ca raportor, pe Csaba Asztalos.

„În exercitarea atribuțiilor de președinte, Simina Tănăsescu a desemnat un alt judecător raportor pentru dosarul ANI”, au indicat sursele judiciare.

În sesizarea trimisă la CCR, președintele Nicușor Dan susține că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.

Noua lege a integrității a fost contestată și de senatorii USR, alături de opt senatori PNL, fiind vizate două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală.

Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a precizat că au fost atacate la CCR „articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan”.

Sursa: AGERPRES

Bărbatul, care a fost internat la terapie intensivă, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, a decedat în weekend.

O explozie urmată de incendiu s-a produs, joi, la o instalație din curtea CTP Arad, iar un angajat a fost rănit, fiind dus la spital cu arsuri.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Arad informase că la sosirea echipajelor de pompieri incendiul era deja stins de către angajați.

„Explozia s-au produs la instalația de gaz. A rezultat o victimă, conștientă, cooperantă, cu arsuri de gradul III. Victima va fi transportată la spital pentru investigații și îngrijiri medicale suplimentare”, anunțase ISU.

Ulterior, directoarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Arad, Ecaterina Isac, declarase, pentru AGERPRES, că victima avea 57 de ani și lucrase 15 ani la CTP.

„Angajatul a încercat să taie cu flexul capacul unui recipient metalic, care în prealabil a avut substanțe inflamabile și a explodat din cauza gazelor formate”, a precizat Isac.

Inspectorii ITM fac o anchetă pentru a stabili dacă au fost respectate normele de securitate și sănătate în muncă.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Angajatul CTP, rănit în explozia de pe Calea Victoriei, a decedat

UPDATE. Explozie la CTP Arad. O persoană a suferit arsuri grave

„O partidă importantă, o partidă dificilă. Jucăm, până la urmă, împotriva unei echipe care până nu demult a evoluat în cupele europene. Și acum, cu ieșirea din aceste cupe europene, Universitatea devine și mai competitivă. O echipă cu jucători foarte valoroși, de aceea consider că trebuie să avem o prestație cel puțin egală cu cea din ultima partidă, contra Rapidului. Până în momentul de față, jucând și în Europa și în campionat, din trei în trei zile, Bergodi a mixat echipa și a folosit unii jucători în meciurile internaționale și pe alții în campionatul intern. Acum, având doar acest obiectiv, poate și cupa, dar vorbim de campionat, vor miza pe cea mai bună formulă. Și au un lot și numeric și valoros, cu dublaj pe fiecare poziție, chiar și cu trei-patru jucători în aceeași poziție, deci au de unde alege. Până acum, cred că s-au gândit mai mult la Europa și la traseul lor de acolo. Acum, le-a rămas doar campionatul. De asta consider că va fi un meci extrem de dificil” – ne spune Adrian Mihalcea.

Ce face UTA?

Antrenorul UTA-ei susține că e doar început de campionat, așa că e timp ca echipa să-și revină. „Gândurile, ideile și obiectivul impus nu s-a schimbat. Până la urmă au trecut doar patru etape. Trebuie să arătăm aceeași determinare și aceeași atitudine, pe alocuri foarte mult sacrificiu, ca în meciul cu Rapid. Consider că Universitatea Cluj are aceeași valoare și calitate exact ca și ultima echipă cu care am jucat” – susține Mihalcea.

Cine nu joacă?

Antrenorul UTA-ei a vorbit și despre lotul de jucători. „Pe lângă Oaidă și Pitu, care din păcate au două accidentări foarte grave, săptămâna aceasta li s-a alăturat și Padula, cu o leziune musculară. Plus că, de două zile, Pospelov nu s-a antrenat. Totuși, cred că poate fi recuperat, are o încărcătură pe un mușchi aductor. Ca și noutăți, reintră Alomerović după suspendare, avem noul portar Marcio Rosa, care s-a alăturat grupului și, bineînțeles, vom apela și la tineri din Academie” – susține Mihalcea.