ARADON

Ucraina cere Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 32,6 miliarde de euro pentru 2027

ARADON — Sat, 19 Sep 2026 19:43:14 +0300

Kiev. Mesajul a fost transmis de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, la o conferinţă de presă care a urmat reuniunii informale a miniştrilor de finanţe din statele UE desfăşurată în capitala irlandeză Dublin, unde ministrul ucrainean de finanţe a insistat că ţara sa se confruntă în prezent cu „nevoi de finanţare neacoperite” de aproximativ 32,6 miliarde de euro.

Comisarul Dombrovskis a menţionat că Bruxellesul şi Kievul colaborează pentru a stabili nevoile de finanţare ale Ucrainei, iar într-un termen relativ scurt vor putea „cuantifica deficitul” de finanţare al Ucrainei pentru anul viitor.

El a subliniat că Ucraina are o nevoie de finanţare tot mai mare, întrucât „invazia şi agresiunea rusă se intensifică”. De asemenea, comisarul european a semnalat că inclusiv evaluările Fondului Monetar Internaţional (FMI) arată că ajutorul financiar extern deja promis Ucrainei ar putea să nu fie suficient şi să necesite o suplimentare.

Suma de 32,6 miliarde de euro cerută de Kiev s-ar adăuga programului european de asistenţă financiară în derulare în valoare de 90 de miliarde de euro. Acest program constă într-un împrumut din care Ucraina primeşte în tranşe până la sfârşitul anului viitor 60 de miliarde de euro pentru achiziţii militare şi 30 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului bugetar, împrumut pe care Kievul va trebui să-l ramburseze numai dacă Rusia îi va plăti „reparaţii de război”, altfel va fi plătit de statele UE care au acceptat să-l garanteze, singurele care au refuzat fiind Ungaria, Cehia şi Slovacia.

Cât despre posibile noi opţiuni pentru finanţarea Kievului, comisarul european Dombrovskis a afirmat că executivul comunitar nu exclude repunerea în discuţie a propunerii de anul trecut de utilizare a activelor ruseşti îngheţate în UE în urma sancţiunilor impuse Moscovei, aşa cum au cerut luna trecută Spania, Polonia, Olanda şi Suedia într-o scrisoare în care au avertizat că împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina nu ar fi suficient.

Respectiva propunere de folosire a activelor ruseşti pentru a finanţa Ucraina a fost discutată în decembrie 2025, dar statele UE nu au ajuns atunci la un consens în favoarea acestei măsuri, în principal din cauza opoziţiei Belgiei, unde se află majoritatea acestor active şi al cărei guvern se teme de represaliile Moscovei. În cele din urmă, statele membre au convenit ca împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei să fie finanţat prin emiterea de datorie comună a UE, cu garanţia statelor UE, cu excepţia celor trei menţionate, care au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, ameninţând că în caz contrar l-ar fi blocat prin veto.

Sursa: AGERPRES

Șofer condamnat pentru o mită de 50 de euro

Eugen Rogojan — Sat, 19 Sep 2026 18:21:02 +0300

Procurorul desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad a încheiat, la data de 17 septembrie 2026, un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul S.M.I, cercetat într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Conform procurorului, în noaptea de 7 septembrie 2026, în jurul orei 00:30, fiind oprit în trafic în faţa cofetăriei Libelula din municipiul Arad de organele de poliţie, șoferul i-a oferit suma de 50 euro martorului denunţător C.S.I, agent de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului Arad-Biroul de Ordine Publică, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pentru ca agentul de poliţie să nu-l sancţioneze contravenţional şi să nu-i reţină permisul de conducere inculpatului. Șoferul încălcase regulile de circulaţie, în timp ce conducea mașina, neacordând prioritate de trecere autoturismelor care se deplasau din direcţia străzii Mihai Eminescu spre Bulevardul Revoluţiei sau strada Unirii din municipiul Arad.

„Cercetările au fost efectuate cu sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice. În cauză, s-a stabilit o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pe un termen de supraveghere de 2 ani, obligativitatea prestării muncii neremunerate în folosul comunității pe o durată de 60 de zile şi confiscarea sumei de 50 lei. De asemenea, s-au impus şi celelalte măsuri de supraveghere prevăzute de Codul penal. Dosarul de urmărire penală privindu-l pe inculpat împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Arad”, transmite Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.

Începe lupta pentru cupă sub panoul feminin

ARADON — Sat, 19 Sep 2026 15:16:59 +0300

BUCUREȘTI. Cupa României deschide sezonul sub panoul baschetului feminin. S-au înscris în competiție 11 echipe, cele zece care vor juca și în Liga Națională și CSU UVT Timișoara, din liga secundă. De aceea s-a optat pentru un tur preliminar care opune formația de pe Bega cu una dintre echipele care au urcat în LNBF. A fost o tragere la sorți pentru a determina adversarul din turul preliminar, care va fi CS Oxigen București. Primul meci are loc astăzi, de la ora 18, pe terenul celor de la Oxigen și va fi transmis în direct pe canalul de youtube FRB TV.
CS Oxigen București a apărut în acest an sub panoul feminin, având în componență junioarele de la Dan Dacian, club care s-a remarcat în ultimii ani în competițiile juvenile. Au venit și câteva străine, astfel că formația din București va fi mare favorită contra divizionarei secunde.
Cealaltă variantă la tragerea la sorți pentru adversarul timișorencelor din turul preliminar a fost CSJ Teleorman Alexandria. Teleormănencele vor înfrunta în primul tur pe CSU Politehnica Timișoara, în dublă manșă. Câștigătoarea turului preliminar va întâlni CS Agronomia București în turul 1, care este programat în 26 septembrie și 7 octombrie. Cele două câștigătoare din primul tur vor avansa în turul secund.
Acolo le așteaptă celelalte șase echipe din LNBF: FCC UAV ICIM Arad (finalista ediției precedente a Cupei României), CS Rapid București (deținătoarea trofeului), CSM Târgoviște, ACS Sepsi SIC Sfântu Gheorghe, Universitatea Cluj-Napoca și C Sportul Studențesc București. Pentru turul secund se va face o nou tragere la sorți, meciurile fiind programate în 9 și 23 decembrie.
Câștigătoarele vor obține biletele pentru Final 4, programat în 26-28 februarie la Sighetu Marmației.

83 de amenzi în 4 ore, pe DN 7

Eugen Rogojan — Sat, 19 Sep 2026 14:57:19 +0300

În urma acțiunii de tip releu, desfășurată vineri, 18 septembrie 2026 pe DN 7, au fost aplicate 83 de sancțiuni contravenționale, din care 44 pentru depășirea vitezei legale de deplasare, 11 pentru nepurtarea centurii de siguranță, 2 pentru folosirea telefonului la volan, iar restul pentru alte abateri. Valoarea sancțiunilor a fost de 32.863 de lei, fiind totodată reținute 2 permise de conducere și retrase 3 certificate de înmatriculare.

Vineri, 18 septembrie 2026, între orele 14 și 18, polițiștii rutieri arădeni au acționat pe DN7 pentru creșterea siguranței rutiere și prevenirea accidentelor, într-o acțiune de tip releu.

În cadrul activităților au fost vizate nerespectarea regimului legal de viteză, conducerea vehiculelor sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise, neacordarea priorității de trecere, adoptarea unui comportament agresiv în trafic.

„Polițiștii recomandă tuturor participanților la trafic să respecte regulile de circulație și să adopte o conduită preventivă la volan. Aceste acțiuni au caracter permanent urmând a fi desfășurate și în perioada următoare”, transmite Inspectoratul de Poliție Județean Arad.

A încercat să-și „spele” tatăl violator

Eugen Rogojan — Sat, 19 Sep 2026 14:46:45 +0300

Fiica unui bărbat condamnat pentru agresiuni sexuale asupra unei minore de 12 ani a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, după ce a încercat să influențeze declarațiile victimei în procesul în care era judecat tatăl său.

Potrivit hotărârii instanței, în august 2022, femeia s-a deplasat la domiciliul victimei și al mamei acesteia, în contextul în care tatăl său era cercetat și se afla în arest preventiv. În cadrul întâlnirii, aceasta le-ar fi făcut propuneri financiare pentru ca minora să-și schimbe declarațiile date în dosarul penal. Mai exact, femeia le-a promis fetei și mamei sale o mie de euro lunar pentru a-și retrage plângerea. „O zis tati că merge la lucru în Germania şi 1.000 euro trimite şi nu se mai apropie de tine (…) o zis că lucrează pentru voi dacă trebuie, o viaţă”, le-a transmis femeia celor două, promisiune înregistrată audio de mama victimei. Probele administrate în cauză au inclus înregistrarea audio a discuției dintre inculpată, victimă și mama acesteia, din înregistrare rezultând că femeia încerca să o determine pe minoră să prezinte o versiune favorabilă tatălui său și să susțină că aceasta l-ar fi provocat să aibă un comportament sexual nepotrivit. Mama și minora au refuzat propunerile și au declarat că nu își vor modifica declarațiile și că vor relata autorităților cele întâmplate.

Condamnată

Tatăl femeii fusese trimis în judecată pentru o faptă de natură sexuală comisă asupra minorei în iulie 2022. Femeia le-a spus fetei și mamei sale că vrea doar „să-l văd pe tati liber”, rugând-o pe mama fetei să o convingă pe cea mică „să zică ea, că şi ea o vrut (…) te-ai dezbrăcat în faţa lui, i-ai făcut provocările”, „să spui că ţi-o fost frică să recunoşti adevărul”. În fața anchetatorilor, femeia a recunoscut integral fapta și a solicitat judecarea cauzei prin procedura simplificată. Instanța a condamnat-o pentru infracțiunea de influențarea declarațiilor la un an de închisoare, însă a dispus amânarea aplicării pedepsei. Termenul de supraveghere a fost stabilit la doi ani. În această perioadă, femeia trebuie să respecte mai multe obligații impuse de instanță și să se afle sub supravegherea Serviciului de Probațiune.

În închisoare

Tatăl femeii, prin sentinţa penală pronunţată de Judecătoria Arad, modificată şi definitivă prin decizia penală a Curţii de Apel Timişoara, a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de viol, „constând în aceea că în data de 15.07.2022, în timp ce se afla la locuinţa sa prin constrângere, împotriva voinţei persoanei vătămate, în vârstă de 12 ani, a început să o atingă în zonele intime, să o sărute, i-a penetrat vaginul cu degetele prin mai multe mişcări rapide, a început să se masturbeze în faţa victimei şi i-a solicitat minorei să îi facă un act sexual oral, persoana vătămată refuzând şi strigând după ajutor”.

GALERIE FOTO| Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, omagiat la Arad

Sorina Ambruș — Sat, 19 Sep 2026 12:06:34 +0300

Evenimentele au făcut parte din prima ediție „PATRIMONIUM. Tradiție, Comunitate, Valori. Zilele teologiei și culturii arădene”, organizată în perioada 16-19 septembrie de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea”, împreună cu Arhiepiscopia Aradului și mai mulți parteneri instituționali.

Joi, 17 septembrie, la Facultatea de Teologie, unde Arhiepiscopul Aradului, IPS Timotei, a sfințit două icoane în mozaic, reprezentându-i pe Sfântul Maxim Mărturisitorul și Sfântul Grigorie Palama.

Lucrările au fost realizate de lect. univ. dr. Cătălin Băluț, cu sprijinul donatorilor Constantin Beu și Elena Gherghinescu Ziegler.

Șase ierarhi la Catedrala Veche

Vineri dimineața, în ziua de prăznuire, la Catedrala Veche – biserica în care Ilarion Felea a slujit și a predicat timp de două decenii – a fost oficiată Sfânta Liturghie.

Slujba s-a desfășurat în prezența a șase ierarhi: IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului, PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, PS Sofronie, Episcopul Oradiei, PS Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, PS Ieronim, Episcopul Daciei Felix, și PS Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de PS Sofronie, Episcopul Oradiei.

La slujbă au fost prezenți, între alții, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, prefectul Mihai Pașca, reprezentanți ai mediului academic, studenți, seminariști, membri ASCOR și credincioși.

Opt noi volume din opera lui Ilarion Felea

Manifestările au continuat vineri seara, tot la Catedrala Veche, cu prezentarea a opt noi volume din colecția „Ilarion Felea – Opere complete”, editată de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad.

Noile apariții cuprind scrieri publicate de Ilarion Felea în „Revista Teologică”, „Biserica și Școala”, „Calea Mântuirii” și „Viața ilustrată”, precum și lucrările „Dumnezeu și sufletul în poezia română contemporană”, „Paisie și paisianismul”, „Pildele Mântuitorului”, „Teologie și Preoție”, „Drumul Crucii”, „Catehism creștin ortodox”, „Despre eretici și erezii” și „Calendarul creștinului ortodox”.

Decanul Facultății de Teologie, prof. univ. dr. Cristinel Ioja, a arătat că proiectul de editare a scrierilor lui Ilarion Felea a început în 2023 și este gândit în 20 de volume.

„Nu avem sfinte moaște ca semn al biruinței asupra morții și a lucrării Duhului, nu-i cunoaștem mormântul pentru a merge la închinare – Râpa Robilor de la Aiud era o groapă comună. Ne-au rămas puține obiecte ale Sfântului Ilarion în custodia familiei Felea-Darian, ne-au rămas câteva mărturii vii ale celor care l-au cunoscut și ne-a rămas o operă impresionantă ca mesaj al Sfântului Ilarion pentru generațiile de azi și de mâine”, a spus Cristinel Ioja.

La prezentarea colecției au vorbit și episcopii Lucian al Caransebeșului, Sofronie al Oradiei, Nicodim al Severinului și Strehaiei, Ieronim al Daciei Felix și Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Ungariei, fiecare abordând diferite aspecte ale operei și activității lui Ilarion Felea. Arhiepiscopul Timotei a vorbit, la rândul său, despre ecoul pe care activitatea și scrierile lui Ilarion Felea l-au avut în mediul bisericesc.

FOTO | Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, omagiat la Arad

Vânătoarea de câini și pisici, în Arad. 12 mii de animale „recoltate” în ultimii ani

Eugen Rogojan — Sat, 19 Sep 2026 11:06:11 +0300

Legea 149/2015, privind actualizarea legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic arată, la art.19, alin (3) că „Pisicile hoinare și câinii sălbatici sau hoinari găsiți pe suprafețele productive ale fondurilor cinegetice se capturează sau se împușcă fără restricții și fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu poate fi sancționată”. Aceeași lege arată, la art. 34 alin (1) că „În interesul protejării faunei și florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănatății și securitatii publice sau pentru alte rațiuni de interes public major, pe suprafetele din perimetrul intravilan, aeroporturi, gări, unități militare, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică, a pisicilor și a câinilor hoinari se realizează în condițiile prezentei legi și ale cotelor de recoltă aprobate de gestionarul fondului cinegetic limitrof (…) la solicitarea consiliului local sau a administrației suprafeței împrejmuite, după caz, și cu acordul prealabil al proprietarului de teren.”

Conform legii, este considerat câine hoinar orice câine găsit liber în fondul cinegetic, care nu este câine de vânătoare și al cărui stăpân nu poate fi identificat în acel moment. Pisica hoinară este considerată pisica domestică găsită în fondul cinegetic, la mai mult de 200 de metri de ultima locuință. Pe scurt, orice câine sau pisică ce pleacă de acasă, dar are ghinionul să calce într-un fond cinegetic, ar putea fi împușcat/ă.

Am vrut să aflăm câte astfel de animale au fost recoltate din fondurile cinegetice arădene, în perioada 2022-2026. Întrucât „recoltarea” poate însemna fie relocarea animalului, fie împușcarea acestuia, nu știm concret câți câini și câte pisici au fost ucise pentru că au ajuns în fondurile cinegetice.

Totuși, în urma discuțiilor purtate cu mai mulți vânători, care au preferat să nu-și dezvăluie identitatea, am aflat că rareori poate fi vorba despre relocare, de regulă fiind vorba despre împușcarea „animalelor hoinare”.

Pentru a afla câte animale au fost „recoltate” în județul Arad în perioada menționată, am solicitat de la Garda Forestieră Oradea, instituție care are în subordine și județul Arad, această informație. Garda Forestieră Oradea ne-a transmis că din 2022 și până la finalul lunii iulie 2026 au fost „recoltate” 12.564 de animale, din care 5.168 de pisici și 7.396 de câini.

„Precizăm că aceste date sunt cele furnizate de către gestionarii fondurilor cinegetice annual și înscrise în Anexele G1 întocmite de către aceștia și depuse la Gărzile Forestiere cu ocazia realizării Studiilor de evaluare a efectivelor speciilor sedentare admise la vânătoare, studii ce se întocmesc anual de către personalul cu specialziare silvică sau cinegetică, angajat al gestionarului fondurilor cinegetice, sub coordonarea autoritățile publice centrale care răspund de vânătoare”, menționează cei de la Garda Forestieră Oradea.

Nu pot fi verificate

Aceștia recunosc, însă, că „Gărzile Forestiere nu au posibilitatea certificării datelor privind numărul de câini și pisici hoinare înscrise de gestionarii fondurilor cinegetice în Anexele G1 întocmite anual pentru fiecare fond cinegetic, întrucât în conformitate cu Art. 17, lit. (1) și (2) din Ordinul MADR nr. 353 din 04.06.2008 pentru aprobarea Regulamentului pentru autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, cu modificările și completările ulterioare, pisicile și câinii sălbăticiți sau hoinari se pot împușca fără autorizare de vânătoare de către personalul cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului pe fondul cinegetic”, Garda Forestieră Oradea menționând că „recoltarea acestora nu poate fi legal înscrisă în autorizațiile de vânătoare, ce reprezintă singurele documente primare oficiale care servesc la ținerea evidenței vânatului recoltat în cadrul cotei de recoltă”. Așadar, pe scurt, câinii și pisicile ajunse în fondurile cinegetice pot fi împușcate fără vreun fel de autorizare prealabilă, iar raportarea acestora se bazează mai degrabă pe „încrederea” în administratorii fondurilor cinegetice, decât pe date reale și verificabile.

Datele furnizate de instituția din Oradea arată că în județul Arad au fost recoltate, în perioada 2022-2026, 12.564 de animale hoinare sau sălbăticite. În 2022 au fost 1.501 pisici și 1.869 de câini, în 2023 au fost 1.007 pisici și 1.498 de câini, în 2024 au fost 1.031 de pisici și 1.597 de câini, în 2025 au fost 921 de pisici și 1.362 de câini, iar în 2026, până în prezent, au fost 708 pisici și 1.070 de câini. Cei mai „activi” în acest sens au fost cei de pe fondurile cinegetice Seleuș, cu 1.015 animale recoltate în cei 4 ani și jumătate, respectiv Rovina, cu 1.005 animale recoltate în aceeași perioadă. Ambele fonduri cinegetice sunt gestionate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (A.J.V.P.S.) Arad. AJVPS Arad gestionează în total 24 din cele 74 de fonduri cinegetice din județ, iar pe raza acestora au fost „recoltate” 9.683 de animale „rătăcite”.

Veridicitatea datelor

Datele furnizate de administratorii fondurilor cinegetice sunt, însă, departe de realitate, ne spune un vânător, membru al AJVPS Arad. „Cred că asociația noastră e printre singurele care chiar declară toate recoltările de câini și pisici din fondurile pe care le adminsitrează. Ăsta e motivul pentru care noi avem aproape 80 la sută din totalul animalelor recoltate în județ”, spune acesta. Varianta înaintată de acesta este foarte plauzibilă, dat fiind faptul că din cele 74 de fonduri cinegetice din județul Arad, 23 au raportat că nu au avut niciun câine și nicio pisică recoltate în ultimii 5 ani.

În scădere

Numărul pisicilor hoinare și al câinilor sălbăticiți ce au fost recoltați din fondurle cinegetice din județ a scăzut semnificativ în perioada 2022-2026, față de perioada 2016-2021. În acel interval, numărul animalelor recoltate a fost de 24.590, media fiind de aproximativ 4 mii de câini și pisici în fiecare an, în timp ce în intervalul 2022-2026 media anuală a fost de sub 3 mii de animale.

„Împușcate conform legii”

Dintre toți vânătorii cu care am discutat, nimeni nu a dorit să își asume o declarație în acest sens. Unii dintre ei au recunoscut că „n-o să vezi niciun vânător că se chinuie să cheme pisica sau câinele la el, să-l mute din fond. Eventual trag în aer ca să-i alunge”. Ne ajută, însă, să ne dăm seama că rareori este vorba despre relocare, ci mai degrabă este vorba despre împușcarea acestor animale, mesajul celor de la fondul cinegetic Ghioroc, oferit în urmă cu cinci ani. Gestionat de Asociația Vânătorească Săgeata Verde, fondul cinegetic Ghioroc are o suprafață totală de 7.155 de hectare, mare parte fiind teren arabil aflat pe raza comunelor Ghioroc și Păuliș. La capitolul speciilor dăunătoare recoltate, cei care au completat fișa fondului cinegetic au notat doar câte o sută de coțofene vânate în 2018 și 2019. În dreptul câinilor și pisicilor hoinare, aceștia au notat următoarele: „Câinii și pisicile hoinare găsiți pe fondul cinegetic au fost împușcați conform art. 19 alin. (3) si (4) din L. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare; fiind o specie dăunătoare, fără cotă de recoltă, nu s-a contabilizat numărul de exemplare împușcate”. Așadar, nu doar că au recunoscut că nu e vorba despre relocarea animalelor, ci e clar vorba despre împușcare, cei de la Ghioroc recunosc și că nici măcar nu s-au obosit să le mai numere. În răspunsul de anul acesta, însă, același gestionar al fondului cinegetic Ghioroc a menționat că a „vânat” 65 de câini și pisici, în perioada 2022-2026.

Nu pot fi verificate

Veridicitatea datelor

În scădere

„Împușcate conform legii”

Prima sentință din dosarul uciderii lui Mario. Detenție pentru 15 ani și daune morale de un milion de euro

ARADON — Sat, 19 Sep 2026 08:09:26 +0300

Tribunalul Timiș a decis, vineri, internarea într-un centru de detenție pentru 15 ani a unuia dintre minorii implicați în uciderea lui Mario Berinde. Băiatul condamnat avea tot 15 ani la momentul crimei și a fost găsit vinovat de omor calificat și profanare de cadavre. Instanța l-a obligat totodată pe minor să plătească familiei victimei daune morale de peste un milion de euro.

Al doilea minor implicat în crimă, cel de 13 ani la momentul faptei, nu răspunde penal, potrivit legislației din România.

Mai multe detalii AICI.

COMUNICAT DE PRESĂ

ARADON — Sat, 19 Sep 2026 08:00:35 +0300

Denumire beneficiar:
UAT ORAȘUL NĂDLAC

Titlul proiectului:

Eficientizare energetică pentru clădiri de aparamente din orașul Nădlac pentru 3 blocuri

Valoarea totală
7.073.135 lei
Cofinanțarea Uniunii Europene
5.897.292 lei
Perioada de implementare
21.08.2026 – 21.12.2027

Nădlacul se dezvoltă prin eficientizarea energetică a trei blocuri de locuințe: str. G. Coșbuc nr. 56 (bl. C-1, bl. C-2) și Piața Unirii nr. 11, bl B Proiectul aduce modernizări majore pentru confortul locuitorilor și reducerea costurilor la utilități:
– Termoizolație de calitate: Pereții exteriori vor fi izolați cu vată minerală bazaltică de 15 cm.
– Tâmplărie modernă: Înlocuirea geamurilor existente, închiderea balcoanelor cu tâmplărie PVC, montarea de glafuri și șpaleți noilor ferestre.
– Reabilitarea acoperișului și refacerea trotuarelor de gardă din jurul scărilor de acces.
– Energie verde: Instalarea a câte 4 panouri fotovoltaice pentru fiecare casă de scară.
– Accesibilitate: Montarea de covoare tactile de avertizare pentru persoane cu deficiențe de vedere la fiecare intrare.
– Sustenabilitate: Utilizarea de materiale ecologice, reciclabile și prietenoase cu mediul.
Prin implementarea acestei inițiative, asigurăm condiții de locuit moderne, sigure și sustenabile pentru comunitate, contribuind la dezvoltarea durabilă a localității.

Cod hubb 8239

Siegfried Mureșan: Nu iau în calcul să-mi depun mandatul

ARADON — Fri, 18 Sep 2026 22:09:56 +0300

„Nu iau în calcul să-mi depun mandatul. Obiectivul meu este foarte clar. Președintele României m-a desemnat. Vom lucra la programul de guvernare, după care ne vom întâlni cu parlamentarii. Vom prezenta programul nostru parlamentarilor, după care vom prezenta Cabinetul de miniștri și vom depune Cabinetul de miniștri și programul de guvernare în Parlament. Sper să avem audieri serioase, pentru ca miniștrii buni pe care îi vom propune să-și poată prezenta viziunea în fața Parlamentului și apoi vom avea votul de învestitură”, a spus Siegfried Mureșan, la Digi 24, întrebat dacă va lua în calcul depunerea mandatului în scenariul în care nu va strânge voturile necesare pentru învestirea Guvernului pe care-l va propune.

El a subliniat, întrebat dacă există vreun scenariu în care să-și depună mandatul, că nu are în vedere depunerea mandatului.

Siegfried Mureșan a explicat cum l-a anunțat președintele că îl va desemna premier, precizând că a agreat cu șeful statului să aibă o întâlnire săptămâna viitoare, la revenirea acestuia în țară.

„Președintele României m-a contactat ieri și m-a informat deschis că mă va nominaliza pe mine pentru a forma Guvernul. I-am mulțumit pentru această nominalizare. I-am spus că mi-aș dori să avem o discuție așezată, de vreme ce președintele României și cu mine nu discutaserăm despre formarea Guvernului în această perioadă. I-am spus că mi-aș dori să avem o discuție așezată. Am reflectat atât dumnealui, cât și eu cum putem să discutăm, de vreme ce dumnealui nu se află în București în aceste zile. Și am agreat să fim în legătură, am agreat să ne întâlnim la revenirea în țară a domniei sale săptămâna viitoare”, a precizat Mureșan.

Premierul desemnat a menționat că, după ce a avut o primă discuție cu șeful statului, în care și-au „calibrat punctele de vedere”, l-a informat pe președintele Partidului Național Liberal, premierul interimar Ilie Bolojan.

„A fost pentru noi, mulți colegi liberali, o traumă modul în care s-a încercat formarea Guvernului condus de domnul Adrian Veștea. Am avut o discuție cu președintele Ilie Bolojan. Împreună cu domnia sa am agreat să ne informăm partenerii de la USR și UDMR, fiindcă și acesta este un lucru esențial, adică deschiderea și transparența față de partenerii mei, față de cei care mă susțin sunt importante pentru mine. După care am avut o a doua discuție cu președintele României. Dumnealui m-a anunțat că va anunța și exact așa au decurs lucrurile, vă spun, transparent”, a explicat Mureșan.

Pentru Ilie Bolojan și pentru el, este un demers serios, a menționat acesta, adăugând că afirmația din spațiul public conform căreia ar fi avut vreo ezitare este o interpretare eronată.

„Președintele și cu mine, după cum am spus, am avut ieri o primă discuție pe acest subiect și dacă în 84 de zile nu s-a întâmplat nimic și în 30 de minute, practic, dumnealui m-a anunțat că va nominaliza, eu am anunțat că accept și dumnealui a făcut anunțul. Cred că lucrurile s-au întâmplat foarte rapid ieri. Chiar nu poate fi vorba de ezitări. Cred că 30 de minute e un pic mai scurt și mai rapid decât 84 de zile”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Întrebat de ce nu a fost alături de președinte atunci când a făcut anunțul, el a arătat că președintele României a decis când face anunțul și în ce format.

Sursa: AGERPRES