‘Un an de consolidare și cea mai ambițioasă corecție fiscal-bugetară din UE: de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiții și dezvoltare pe termen lung. În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, în timp ce media UE a fost de 3,1%’, a notat, luni, ministrul Finanțelor.

În opinia sa, acesta a fost punctul de plecare pentru consolidarea fiscală pe care România a traversat-o în ultimul an. Potrivit prognozei Comisiei Europene, deficitul anual al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an la rând, România are cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE.

‘Astăzi, la puțin peste un an de când am schimbat paradigma finanțelor publice și după primele șapte luni din 2026, avem o imagine clară a direcției în care mergem. Deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026. Înseamnă 28,36 miliarde de lei mai puțin, o reducere de aproximativ 37%. Această evoluție nu este întâmplătoare. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei’, menționează Nazare.

El consideră că, după un an de consolidare, România nu mai este nici pe departe în situația de la începutul anului 2025, când acumularea unui deficit de peste 9% însemna o economie dependentă de împrumuturi pentru a susține un nivel de cheltuieli pe care veniturile statului nu îl puteau acoperi.

‘Dar nici nu suntem la capăt de drum. Am schimbat radical direcția, dar este obligatoriu să menținem aceeași traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanțele publice pe o bază sustenabilă și pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei. În acest context, este important să vorbim despre datorie, pentru a înțelege amploarea schimbării pe care o operăm în modul în care gestionăm banii publici’, a adăugat șeful de la Finanțe.

Conform acestuia, necesarul brut de finanțare al statului a ajuns de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Acesta include atât finanțarea deficitului nou, cât și refinanțarea datoriei acumulate care ajunge la scadență. Datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei.

De aceea, subliniază Nazare, reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni și nu mai poate fi amânată pentru că ‘deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine’.

‘Iar costul acestei datorii este unul foarte concret: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru școli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât și-a permis’, a precizat ministrul.

Totuși, în acest context de presiune ridicată asupra finanțelor publice, corecția deficitului nu s-a făcut prin tăieri de investiții și nici prin sacrificarea dezvoltării pe termen lung – dimpotrivă, investițiile au continuat să crească. Aici este una dintre cele mai importante diferențe față de o ajustare fiscală făcută exclusiv prin reducerea cheltuielilor, a arătat Nazare.

În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut – iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR. În același timp, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv 60,08%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit sursei citate, direcția susținută la Ministerul Finanțelor vizează reducerea cheltuielilor ‘care apasă permanent asupra bugetului’ și protejarea cheltuielilor ‘care dezvoltă România’.

‘Am început să mutăm centrul de greutate al economiei de la consum și cheltuieli curente susținute prin datorie către investiții, producție, infrastructură, activitate pentru companii și locuri de muncă. România trebuie să facă, în continuare, o schimbare mult mai profundă decât simpla reducere a deficitului. Trebuie să schimbăm modelul de creștere economică’, consideră Alexandru Nazare.

Șeful de la Finanțe a atenționat că, în ultimii ani, cererea a crescut mai repede decât producția, iar consumul a fost susținut în parte prin deficite și importuri, ceea ce înseamnă un consum nesănătos, alimentat prin împrumuturi și care nu poate constitui baza unei creșteri economice solide și durabile.

‘România trebuie să treacă de la un consum finanțat prin datorie la o creștere bazată pe investiții, producție, productivitate și venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susținută de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri reale, nu de datorie și inflație. Nu este o tranziție lipsită de costuri. Economia traversează o perioadă dificilă, marcată de vulnerabilități externe alături de cele interne, iar corectarea unui deficit atât de ridicat nu poate fi lipsită de efecte. Temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate al ajustării, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa de la care am pornit implica riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mult mai grele pentru populație și companii’, a mai scris ministrul.

În opinia sa, ajustarea fiscală este necesară și pentru reducerea deficitelor gemene – deficitul bugetar al statului și deficitul de cont curent, adică situația în care România cheltuiește în exterior mai mult decât încasează. Împreună, ‘acestea ne fac mai dependenți de finanțarea externă și mai vulnerabili la dobânzi, cursul de schimb, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating’.

Potrivit lui Nazare, costurile ajustării trebuie însă limitate și distribuite echitabil, cu protejarea persoanelor vulnerabile, iar ‘consolidarea fiscală înseamnă, în esență, să refacem echilibrele fără să blocăm dezvoltarea’.

‘Datele la septembrie 2026 arată o direcție clară: am redus semnificativ deficitul, am ținut sub control cheltuielile și am protejat în același timp investițiile. România încă refinanțează datorii mari și plătește dobânzi ridicate. Nu este o factură acumulată care să poate fi ștearsă într-un singur an. Ceea ce putem face însă este să reducem deficitul care o alimentează și să schimbăm treptat direcția. Aceasta cred că este obligația morală a generației noastre. Mai puțini bani pentru dobânzi și pentru funcționarea ineficientă a statului și mutarea accentului pe investițiile care dezvoltă România și creează oportunități pentru generațiile următoare’, a concluzionat ministrul Finanțelor.

Sursa: AGERPRES

INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul II din 2026 în varianta provizorie, față de varianta ‘semnal’ publicată în 14 august 2026.

Produsul Intern Brut (date ajustate sezonier) estimat pentru trimestrul al doilea din 2026 a fost de 521,099 miliarde de lei prețuri curente.

‘În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut s-a menținut nemodificat și a înregistrat o scădere cu 2,0 % față de trimestrul II 2025’, se arată într-un comunicat al INS, remis luni AGERPRES.

PIB-ul estimat pentru semestrul I al anului a fost de 1.023,031 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,6% față de semestrul I 2025.

Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al doilea din 2026 a fost de 494,446 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,4% față de trimestrul II din 2025.

PIB-ul estimat pentru primul semestru al acestui an a fost de 900,354 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,7% față de semestrul I din 2025.

La creșterea PIB, în semestrul I 2026 față de perioada similară a anului trecut, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice: construcțiile (+0,7%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +12,3%; activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,4%), cu o pondere de 4,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +11,7%; agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,1%), cu o pondere de 1,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +3,5%.

O contribuție negativă la creșterea PIB au înregistrat-o: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele (-0,9%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu -3,9%; industria (-0,5%), cu o pondere de 16% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a scăzut cu -2,9%; informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a micșorat cu -3,5%; tranzacțiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu -4,5%; administrația publică și apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învățământul, sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 12,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu -1,7%.

Următoarele sectoare nu au contribuit la creșterea PIB: intermedierile financiare și asigurările, cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,2%; activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport, cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu -0,6%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 11,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creșterea PIB, volumul lor majorându-se cu +2,5%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, în semestrul I al anului 2026 față de același semestru din 2025, evoluția s-a datorat în principal următorilor indicatori: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a redus cu -2,5%, contribuind cu -1,5% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu +1,7%, contribuind cu +0,1% la creșterea PIB; consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +6.0%, contribuind cu +0,6% la creșterea PIB; formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu +10,9%, contribuind cu +2,4% la creșterea PIB.

Exportul net a avut o contribuție negativă la modificarea PIB (-0,1%), consecință a creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii, cu +1,6% corelat cu o creștere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri și servicii (+1,3%).

Sursa: AGERPRES

Compania a transmis oferte cu un preț de 0,515 lei/kWh, față de 0,45 lei/kWh în prezent, la care se adaugă costurile de rețea și taxele. Noul tarif se aplică noilor clienți și contractelor care urmează să fie prelungite.

În facturile consumatorilor, scumpirea ar putea ajunge până la 7%. Hidroelectrica administrează 188 de hidrocentrale și parcul eolian Crucea Nord. Compania de stat furnizează energie electrică pentru aproximativ 1,2 milioane de clienți.

Premierul interimar a prezentat și principalele investiții realizate în infrastructura educațională, printre acestea numărându-se modernizarea sălilor de clasă și dotarea școlilor cu mobilier și echipamente noi.

„Ce a însemnat asta? Modernizarea sălilor de clasă, mobilier nou și echipamente în peste 90.000 de săli de clasă și cabinete școlare, din peste 4.000 de școli. Un salt digital pentru licee, peste 1.000 de licee au fost dotate cu laboratoare inteligente. Creșe noi pentru copii – au fost construite peste 100 de creșe, cu peste 6.600 de locuri noi pentru copii. Susținerea învățământului profesional – au fost construite și dotate 7 campusuri pentru învățământul dual”, a evidențiat Bolojan.

Bolojan a menționat și măsurile destinate reducerii abandonului școlar și sprijinirii elevilor din comunitățile vulnerabile.

„Peste 1.500 de școli au primit sprijin pentru reducerea abandonului școlar, astfel încât cât mai mulți elevi să aibă acces la o educație de calitate, indiferent de zona în care locuiesc. (…) Peste 95.000 de profesori au fost formați în pedagogie digitală, pentru ca noile echipamente să fie folosite cât mai bine în procesul de învățare. Alocările pentru educație sunt investiții ale căror beneficii se văd generație după generație”, a mai afirmat Bolojan.

Sursa: AGERPRES

Liderul american a mai spus că „este mult mai prestigios și mai frumos pentru locuitorii acestui stat care are un potențial incredibil. Wow, îmi place asta!!!”

Propunerea sa, care a fost imediat respinsă de guvernatoarea statului, intervine la câteva zile după ce Trump a semnat un ordin pentru a redenumi Lacul Ontario (nord-est) Lacul America, în plin război comercial cu țara vecină Canada. Canada a respins inițiativa de redenumire a Lacului Ontario, care constituie parte din granița comună.

Casa Albă a repostat o imagine de pe contul Truth Social al lui Donald Trump, în care cuvântul „Mexico” din numele statului New Mexico este tăiată și înlocuită cu „America”.

Potrivit presei americane, această idee provine dintr-o farsă pe internet.

Guvernatoarea democrată a statului, Michelle Lujan Grisham, a declarat pentru Fox News că acest nume „nu este subiect de dezbatere; este al nostru cu mult înaintea creării Statelor Unite”. Ea a adăugat că Trump încearcă să „distragă atenția americanilor” de la probleme precum creșterea prețului benzinei.

Săptămâna trecută, președintele american a propus ca Strâmtoarea Ormuz, un punct de trecere strategic și de tensiune în războiul declanșat în februarie de SUA și aliatul lor Israel împotriva Iranului, să fie redenumită Strâmtoarea Trump.

De asemenea, în ianuarie 2025, la începutul celui de-al doilea mandat de președinte, Trump a redenumit în mod unilateral Golful Mexicului drept Golful Americii, decizie contestată de Mexic.

Această obsesie pentru schimbarea numelor este percepută de observatori și de critici ca o încercare de a distrage atenția de la probleme cu adevărat importante.

Popularitatea lui Trump este la cel mai scăzut nivel, iar formațiunea sa politică, Partidul Republican, se teme de o înfrângere usturătoare la alegerile din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului, până acum majoritar conservator.

Un influencer al dreptei radicale, Matt Walsh, vede chiar în acest timp de declarații un „cadou” pentru stânga, în timp ce „provocarea numărul unu a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului va fi să răspundă acuzației că nu și-au folosit mandatul pentru a servi interesele americanilor obișnuiți”.

Sursa: AGERPRES

Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la Planul de înzestrare a Armatei României 2027-2036, Programul Armata României 2044, Documentul de analiză privind implementarea programului SAFE, aprobat în ședința de lucru interinstituțională din data de 13.08.2026, termeni de referință privind revizuirea, la nivelul Departamentului de Război, a posturii Forțelor SUA și a locațiilor de dislocare în Europa.

De asemenea, pe agendă se va afla și consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul României.

În cadrul ședinței Consiliului, vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, precizează sursa citată.

Sursa: AGERPRES