”O anchetă este în curs pentru a determina când şi unde exact a început această epidemie”, le-a declarat reporterilor la Geneva Anais Legand, ofiţer tehnic OMS în domeniul ameninţărilor virale.

”Având în vedere amploarea, credem că probabil a început acum vreo două luni”.

Un număr de 600 de cazuri suspecte şi 139 de decese au fost înregistrate până în prezent, le-a spus reporterilor din Geneva directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Un număr de 51 de cazuri au fost confirmate în urma testelor de laborator în RDC, iar două cazuri a fost confirmate în ţara vecină Uganda. Directorul OMS a spus că un Comitet de Urgenţă al OMS s-a întrunit marţi şi a confirmat că epidemia este o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, dar nu o urgenţă în sensul unei pandemii. Acesta a declarat urgenţa sanitară în timpul weekendului, fiind pentru prima dată când un director OMS face acest pas fără să se consulte mai întâi cu experţii în contextul caracterului urgent al situaţiei.

”OMS estimează riscul epidemic ca fiind ridicat la nivel naţional şi regional, dar scăzut la nivel global”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Tulpina Bundibugyo a Ebola care a provocat focarul are o rată medie de mortalitate de circa 40%, potrivit OMS. Spre deosebire de Zair, care este o tulpină mai comună, nu există tratamente sau vaccinuri specifice aprobate, iar capacitatea de testare este limitată.

Experţii OMS au preciza că două posibile vaccinuri sunt luate în considerare pentru a fi utilizate în contextul epidemiei, dar că ar putea dura între trei şi nouă luni până sunt dezvoltate.

O epidemiei cu tulpina Zair în perioada 2018-2020 în estul RDC a fost a doua cea mai mortală de până acum, soldându-se cu moartea a 2.300 de persoane.

”Prioritatea noastră absolută acum este să identificăm toate canalele existente de transmitere… care ne vor permite să definim amploarea epidemiei şi să putem oferi asistenţă”, a spus Chikwe Ihekweazu, directorul departamentului pentru situaţii de urgenţă în cadrul OMS.

Experţii OMS spun că primul deces suspect de Ebola a fost raportat pe 20 aprilie. Aceştia sunt de părere că primul deces a fost urmat de un eveniment cu potenţial de răspândire rapidă a virusului cum ar fi o înmormântare sau o unitate medicală.

Reuters a relatat luni că procesul de confirmare al epidemiei a fost încetinit de erori comise de personalul medical, inclusiv o omisiune iniţială de a trimite probele pentru analize suplimentare după ce acestea au ieşit negative la tulpina Zair.

Printre cazurile confirmate de Ebola se numără şi un medic american care lucra în Congo şi care a fost transferat în Germania. Un alt medic american care a intrat în contact cu un pacient infectat cu Ebola este transferat din Uganda la un spital din Praga, au spus miercuri oficialii cehi.

Sursa: AGERPRES

“Chiar ieri, în cadrul misiunii NATO de patrulare aeriană în regiunea baltică, un avion F-16 românesc au doborât o dronă deasupra Estoniei. Era vorba de o dronă ucraineană, dar aceasta nu s-ar fi aflat acolo dacă nu ar fi fost agresiunea Rusiei. Concluzia este că sistemele de apărare aeriană ale NATO s-au dovedit din nou eficiente şi vom continua să ne îmbunătăţim capacitatea de a face faţă oricărei ameninţări la adresa teritoriului nostru sau a populaţiei noastre”, a declarat Rutte.

Potrivit acestuia, astfel de situaţii reprezintă exact tipul de scenarii pentru care Alianţa se pregăteşte în prezent.

“Acesta este exact genul de situaţie pentru care ne antrenăm şi ne pregătim”, a transmis secretarul general, subliniind că NATO îşi adaptează constant capabilităţile pentru a răspunde ameninţărilor emergente.

El a adăugat că lecţiile învăţate din războiul din Ucraina, unde utilizarea dronelor a devenit un element central al conflictului, sunt integrate în dezvoltarea sistemelor de apărare ale Alianţei.

“În ceea ce priveşte întrebarea mai largă despre cum putem contracara cel mai bine dronele, acest lucru depinde, desigur, de situaţie – de contextul în care ai nevoie de avioane de luptă sau de alte sisteme. În general, însă, aşa cum ştiţi, flancul estic presupune reunirea tuturor capabilităţilor noastre. Trebuie să învăţăm toate lecţiile din Ucraina, din războiul dronelor. Ucraina luptă cu succes împotriva Rusiei şi trebuie să integrăm aceste lecţii în sistemele, modelele şi abordarea NATO. Pentru că, în cele din urmă, trebuie să fim conştienţi de un fapt: modul de a duce războiul s-a schimbat, iar Ucraina ne arată acest lucru”, a declarat secretarul general, conform înregistrării video a conferinţei de presă postate pe site-ul NATO.

Rutte a reiterat că prioritatea organizaţiei este consolidarea apărării aeriene şi a capacităţilor anti-dronă pe flancul estic, precum şi îmbunătăţirea coordonării între statele membre pentru a răspunde rapid unor astfel de situaţii.

Sursa: AGERPRES

Legea ar permite Moscovei să intervină militar în țări terțe care amenință libertatea cetățenilor ruși prin procese judiciare, arestări sau detenții fără participarea Rusiei și a căror decizie nu se bazează pe un tratat internațional sau pe o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.

Proiectul de lege a fost aprobat săptămâna trecută în a treia lectură de către Duma de Stat (Camera Deputaților).

În absența aprobării președintelui rus Vladimir Putin, legea ar urma să intre în vigoare la zece zile după publicarea sa în buletinul oficial.

Anterior, președintele comisiei pentru legislație constituțională din cadrul Consiliului Federației, Andrei Klișas, a susținut că măsura are un caracter preventiv, va îmbunătăți prestigiul internațional al Rusiei și îi va proteja pe cetățenii săi.

Șeful comisiei pentru apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a afirmat că schimbarea legislației va permite evitarea situațiilor precum cea în care s-a aflat arheologul rus Aleksandr Butiaghin, arestat în Polonia la cererea Kievului pentru realizarea de săpături în Crimeea, peninsula anexată de Moscova în 2014, pe care Ucraina le consideră ‘ilegale’.

În aprilie 2023, autoritățile ruse au introdus un amendament la legea federală ‘Despre securitate’ care permite șefului statului ‘să ia măsuri pentru apărarea Rusiei și a cetățenilor săi în cazul în care organizații străine și internaționale iau măsuri sau adoptă acțiuni care contrazic interesele Federației Ruse’.

Acel amendament nu preciza ce mijloace putea utiliza președintele Rusiei pentru a respecta prevederile legii, aspect clarificat în această nouă lege.

Conducătorii ruși susțin că actuala campanie militară di Ucraina, care durează deja de mai bine de patru ani, urmărește să garanteze securitatea etnicilor ruși presupus a fi persecutați de către autoritățile de la Kiev.

Experții se tem că astfel de măsuri ar putea servi Kremlinului pentru viitoare ‘casus belli’.

Sursa: AGERPRES

Ulterior, președinții Xi și Putin au prezidat, de asemenea, semnarea a aproximativ 20 de acorduri și memorandumuri de înțelegere bilaterale.

Printre documentele semnate se numără memorandumuri privind cooperarea științifico-tehnică, energetică, pregătirea cadrelor, politicile antimonopol și transportul feroviar.

Președintele chinez Xi Jinping l-a primit miercuri cu onoruri la Marele Palat al Poporului din Beijing pe omologul său rus, care a sosit marți seara în capitala Chinei în cea de-a 25-a vizită în această țară, la mai puțin de o săptămână după călătoria efectuată de președintele american Donald Trump.

Vizita coincide cu cea de-a 25-a aniversare a Tratatului de Vecinătate, Prietenie și Cooperare între China și Rusia și cu cea de-a 30-a aniversare a stabilirii parteneriatului strategic, două repere pe care ambele guverne le-au folosit pentru a sublinia continuitatea relațiilor bilaterale.

Președintele Vladimir Putin a difuzat, înainte de a ateriza la Beijing, un mesaj adresat poporului chinez în care l-a numit pe președintele Xi Jinping un ‘prieten bun’, a afirmat că relațiile dintre cele două țări au atins un nivel ‘fără precedent’ și a susținut că Moscova și Beijing joacă un rol ‘stabilizator’ pe scena internațională.

Cu puțin timp înainte de începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina în 2022, președinții Xi și Putin au proclamat la Beijing o ‘prietenie fără limite’, o formulă care, de atunci, a însoțit apropierea legăturilor politice, comerciale și energetice bilaterale.

Sursa: AGERPRES

‘Sunt în legătură cu Ambasada României din Berlin și cu Ministerul de Externe din București pentru a coordona tot ce este necesar pentru cetățenii români afectați de această situație. Rog media din România să aibă răbdare și respect în aceste momente grele pentru concetățenii noștri’, este mesajul primarului din Goerlitz, transmis de ministerul român.

MAE reamintește că cetățenii români aflați în Germania pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice și ale oficiilor consulare române din Republica Federală Germania, în funcție de circumscripția consulară, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență:

– Ambasada României la Berlin: + 49 30 21 239 555, + 49 30 21 239 514, + 49 30 21 239 516;

– Consulatul General al României la Bonn: +49 22 86 838 135, +49 22 86 838 211, +49 22 86 838 244, +49 22 86 838 254;

– Consulatul General al României la Munchen: +49 89 55 3307, +49 89 98 106 143;

– Consulatul General al României la Stuttgart: +49 71 16 648 611, +49 71 16 648 612, +49 71 16 648 613, +49 71 16 648 614, +49 71 16 648 615.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție următoarele numere de telefon de permanență, în funcție de circumscripția consulară:

– Ambasada României la Berlin: +49 16 01 579 938;

– Consulatul General al României la Bonn: +49 17 35 757 585;

– Consulatul General al României la Munchen: +49 16 02 087 789;

– Consulatul General al României la Stuttgart: +49 17 16 813 450.

Ministerul Afacerilor Externe a fost informat de către autoritățile din Republica Federală Germania cu privire la faptul că două persoane de cetățenie română sunt date dispărute în urma unei explozii care a avut loc în localitatea Goerlitz, în cursul nopții de luni.

În acest context, a transmis MAE marți, Ambasada României la Berlin și echipele consulare mențin legătura cu apropiații celor doi cetățeni români.

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avut atunci o discuție telefonică cu primarul din Goerlitz, Octavian Ursu, care a dat asigurări că sunt făcute toate demersurile pentru descarcerarea și salvarea eventualelor victime prinse sub dărâmături.

‘Până acum avem confirmarea că două persoane cu cetățenie română, două femei, se aflau în clădire la momentul prăbușirii și autoritățile au echipe la fața locului. Autoritățile estimează trei persoane presupuse a fi prinse sub dărâmături în acest moment. Desigur, ca în orice situație de acest fel, am întrebat dacă și cum putem ajuta. Ne-au confirmat alocarea tuturor resurselor necesare, inclusiv echipe cu câini utilitari antrenați pentru detectarea supraviețuitorilor blocați sub dărâmături, iar domnul primar Octavian Ursu este prezent pe teren și alături de cei afectați’, a scris Oana Țoiu pe Facebook.

Sursa: AGERPRES

„S-a constatat, din cercetările care s-au făcut până în acest moment, că între copii a existat un istoric de hărțuire în care agresorul de acum două săptămâni fusese victimă. Un istoric care putea fi mai bine gestionat. Au existat și raportări de abateri, comise anterior acestui moment, de copilul care a fost agresat, dar ele nu au produs efecte sau, în orice caz, măsurile luat nu au avut rezultatul așteptat”, a declarat prefectul.

Acesta a explicat că tocmai existența unor tensiuni anterioare face ca întregul caz să ridice întrebări serioase despre modul în care școala și instituțiile reușesc să intervină în situații de bullying și conflicte între elevi, înainte ca acestea să escaladeze:

„Cert este că un copil de 12 ani a introdus într-o unitate de învățământ un cuțit de bucătărie de dimensiuni mari. Fapt care a fost observat de către colegii săi, însă niciunul dintre ei nu a informat personalul didactic, înainte de petrecerea tragediri. Unii au crezut că este vorba despre o jucărie. Din păcate, n-a existat o reacție nici măcar din partea colegilor de clasă, care să prevină cele întâmplate.”

Din punct de vedere penal, oficialul a precizat că soluția este una previzibilă, întrucât agresorul are doar 12 ani și se află sub limita răspunderii penale.

Raport complet
După incident, Prefectura a cerut Inspectoratului Școlar Județean un raport complet privind contextul care a precedat atacul, istoricul relației dintre cei doi elevi și modul în care cadrele didactice și conducerea școlii și-au îndeplinit atribuțiile privind prevenirea violenței școlare.

„Raportul întocmit de Inspectoratul Școlar Județean a consemnat o serie de deficiențe, acestea fiind comunicate conducerii Liceului Tehnologic din Vinga, pentru că acolo se vor lua măsurile legale. Eu personal voi urmări care vor fi aceste măsuri și voi ține sub observație situația”, a declarat prefectul.

În paralel, DGASPC a evaluat starea copiilor implicați. Potrivit prefectului, agresorul a fost inițial internat în centrul de urgență, apoi plasat sub supravegherea familiei, fiind monitorizat săptămânal.

„În 12 mai copilul agresor a fost evaluat de către Comisia pentru Protecția Copilului. Inițial el fusese internat în centrul de urgență, apoi a fost plasat în grija familiei sub măsura supravegherii specializate, urmând a fi verificat săptămânal de către personalul DGASPC. Totodată, minorul urmează să parcurgă procedura unei expertize psihojudiciare, care a fost deja demarată, și se analizează oportunitatea unui consult psihiatric.S-a stabilit, din motive lesne de înțeles, ca minorul să finalizeze anul de învățământ online și cel mai probabil următorul an îl va urma într-o altă unitate școlară”, a explicat Pașca.

În ceea ce privește victima, starea este bună, copilul fiind deja externat și consiliat psihologic.

Popuneri
Prefectul a atras atenția că incidentul de la Vinga trebuie privit în contextul unei creșteri a fenomenului de violență în rândul copiilor și adolescenților.

„În urmă cu patru luni, am avut un eveniment similar în Timiș, unde trei copii au ucis un al patrulea copil. În urmă cu câțiva ani am avut un incident într-o școală din București unde un cadru didactic a fost atacat cu un cuțit. Putem să ne facem că nu vedem aceste situații sau să le tratăm ca pe incidente izolate, sau să recunoaștem că avem o problemă la nivelul societății în general”, a afirmat acesta.

În opinia prefectului, soluția nu este modificarea legislației penale, ci intervenția timpurie și prevenția.
În acest context, Prefectura Arad lucrează la un set de propuneri privind îmbunătățirea procedurilor de prevenire și gestionare a violenței școlare, document care va fi transmis Guvernului României după consultări cu directorii unităților de învățământ, Inspectoratul Școlar, Poliția, DGASPC și reprezentanții asociațiilor de părinți.

Citește și:

Elevul de 12 ani înjunghiat la şcoala din Vinga, în stare stabilă. Agresorul, preluat de DGASPC

Ce spun autoritățile în cazul minorului înjunghiat la Vinga

‘Cred că aceste alegeri sunt posibile abia după trei luni de la încheierea unui armistițiu de lungă durată. Cam așa ceva. Nu este vorba de alegerile în sine, ci de lansarea propriu-zis a procedurii în vederea unui scrutin. Dar cu siguranță nu este posibil în această primăvară sau chiar în toamnă’, a afirmat Podoliak.

Kievul, potrivit lui Podoliak, asociază organizarea alegerilor de succesul teoretic al operațiunilor militare. Aceste eforturi, a spus el, se așteaptă să conducă la o încetare a ostilităților de-a lungul liniei de contact, iar forțele ucrainene să-și păstreze mai degrabă pozițiile actuale în restul părților rămase sub controlul Kievului în Donbas decât o retragere a trupelor de acolo.

Rusia controlează aproape complet – 99% – regiunea Lugansk și în proporție de peste 70% regiunea Donețk, cele două componente ale zonei miniere Donbas. În plus, Moscova condiționează încetarea ostilităților și relansarea discuțiilor de pace de retragerea unilaterală a trupelor ucrainene din zona centurii de orașe fortificate din regiunea Donețk, condiție considerată inacceptabilă de către Kiev, întrucât ar lăsa cale deschisă armatei ruse spre capitala ucraineană și spre sudul Ucrainei.

Podoliak a menționat că Kievul intenționează să continue atacurile asupra ‘industriilor rusești orientate spre export’.

Cu toate acestea, consilierul președinției ucrainene a subliniat că eficacitatea acestei abordări depinde de atingerea unor indicatori-cheie de performanță operațională de ‘peste 50%’, precum și de o ‘presiune sistemică’ susținută asupra Rusiei din partea partenerilor occidentali ai Ucrainei.

Aceste declarații intervin într-un moment în care legea marțială continuă să funcționeze în Ucraina, aplicarea ei fiind prelungită până la 2 august 2026 și în cadrul căreia nu se organizează alegeri naționale.

Președintele Volodimir Zelenski, care a preluat funcția în primăvara anului 2019, succedându-i lui Petro Poroșenko, a rămas la putere după expirarea mandatului său. Alegerile prezidențiale la termen urmau să aibă loc în martie 2024, dar au fost amânate din cauza războiului declanșat de Rusia.

Sursa: AGERPRES

‘Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării’, se susține în sesizare.

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea ‘substanțială’ a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

‘Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că ‘Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție’, se mai explică în sesizare.

Sursa: AGERPRES

În sala de judecată au fost prezenți și câțiva viitori magistrați, cursanți la Institutul Național al Magistraturii, care au venit să asculte pledoariile finale în acest proces.

Reprezentantul Parchetului a solicitat instanței aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru cei trei foști șefi ai Jandarmeriei, cu aplicarea unui spor pentru circumstanțe agravante.

Pentru colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș și colonelul Cătălin Sindile, procurorul a cerut închisoare cu executarea pedepsei, în timp ce pentru Laurențiu Cazan a fost solicitată o pedeapsă mai blândă, respectiv închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității, având în vedere atitudinea acestuia în timpul procesului – a fost singurul dintre cei trei care a dat o declarație în fața instanței, dar și faptul că pentru una dintre infracțiuni a intervenit prescripția.

De asemenea, în cazul altor șapte jandarmi trimiși în judecată pentru purtare abuzivă, faptele s-au prescris.

În opinia procurorului, chiar dacă o parte dintre fapte s-au prescris, jandarmii trebuie să plătească daune morale către protestatarii care au avut de suferit în urma intervenției în forță a autorităților.

În luna august 2023, foștii șefi ai Jandarmeriei au fost trimiși în judecată de procurorii Secției Militare a Parchetului General în dosarul privind protestul din 10 august 2018, 312 persoane vătămate constituindu-se părți civile în proces.

Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, în prezent ofițer în cadrul acestei structuri, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române sunt acuzați de abuz în serviciu.

În același dosar, au fost trimiși în judecată alți 13 ofițeri și subofițeri de la Jandarmeria Capitalei: col. (r) Laurențiu Ciobanu Cristian, fost comandant de batalion în cadrul DGJMB, col. Răzvan Cătălin Popescu, col. Marian Ion Zăvoianu, lt.col. Adrian Costel Dumitru, mr. Luca Moldoveanu, cpt. Marius Daniel Mihai, plt. adj. (r) Alin Belecciu, plt. maj. Marian Cristian Bîrsan, plt. adj. Cristian Bolat, plt. adj. șef George Buzatu, plt. adj. Florea Carmocanu, plt. adj. șef (r) Bardahan Pavel Custrin și plt. maj. (r) George Constantin Zamfir.

Aceștia sunt acuzați de purtare abuzivă sau complicitate la această infracțiune.

Conform anchetei, colonelul Laurențiu Cazan, în calitate de comandant al acțiunii, precum și Gheorghe Cucoș și Ionuț Sindile, în calitate de coordonatori ai aceleiași acțiuni, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei – aproximativ 30.000 persoane, intervenție pe care ulterior au și condus-o.

Procurorii susțin că intervenția în forță a jandarmilor împotriva întregii mase a protestatarilor din Piața Victoriei, în data de 10 august 2018, a fost nelegală și nejustificată, iar folosirea de către forțele de ordine a unor dispozitive din dotare – bastoane de cauciuc, scuturi de protecție, spray-uri lacrimogene, grenade de mână cu efect acustic și iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și cartușe – poate fi considerată drept un tratament ‘inuman’ și ‘degradant’.

Sursa: AGERPRES

„Comisia Județeană de Fond Funciar Arad a promovat o cerere de revizuire a sentinței civile din 2006, prin care am solicitat desființarea menționatei hotărâri judecătorești, Inițial, Judecătoria Brașov a admis cererea de revizuire, iar acum Tribunalul Brașov a respins definitiv recursul formulat de familia Colțeu împotriva acelei sentințe.”

Potrivit lui Micoroi, efectele hotărârii sunt importante și pentru locuitorii din Nadăș, care ani de zile au trăit sub presiunea litigiului privind terenurile și proprietățile din zonă.
Un rol decisiv în soluționarea dosarului l-a avut și cauza penală instrumentată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin decizia nr. 357 din 2024, instanța supremă a anulat certificatul de calitate de moștenitor, precum și înscrierile efectuate în Cartea Funciară în baza acestuia.

„Dosarul penal al Înaltei Curți a influențat în mod decisiv soluția din litigiul civil care s-a aflat pe rolul Tribunalului Brașov”, a explicat Ovidiu Micoroi.

Muncă de echipă
Prefectul Mihai Pașca a insistat asupra faptului că succesul procesului aparține în principal echipei juridice care a gestionat dosarul în ultimii ani și mai puțin conducerii politice a instituției:

„Acest deznodământ este prea puțin meritul prefectului județului Arad, cât este meritul echipei de consilieri juridici ai acestei instituții și în special al domnului Ovidiu Micoroi, care de ani de zile a gestionat acest dosar.”

Acesta a transmis și un mesaj legat de rolul funcționarilor publici în astfel de cauze complexe:

„Cei care produc rezultate sunt, în primul și în primul rând, funcționarii competenți și corecți, care înțeleg să ducă lupte care câteodată durează, din păcate, mult prea mulți ani”, a spus prefectul, care l-a numit pe Ovidiu Micoroi „eroul zilei de astăzi”.

Au început procedurile
Punerea în executare a hotărârii a început deja. Direcția Silvică Arad a demarat procedurile administrative necesare pentru reintrarea efectivă în posesia terenurilor.

„Este un proces oarecum de durată, trebuie măsurată întreaga suprafață”, a explicat Ovidiu Micoroi, estimând că procedurile ar putea dura câteva luni.

Dosarul Nadăș a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai cunoscute litigii funciare din România, atât prin dimensiunea suprafeței retrocedate, cât și prin implicațiile juridice și sociale generate în comunitatea locală. Decizia definitivă a Tribunalului Brașov închide oficial un conflict care a marcat timp de aproape două decenii viața satului Nadăș și a instituțiilor implicate în proces.