‘Am inițiat astăzi procesul de stabilire a unui nou coridor maritim și vom împărți în curând această rută sigură cu industria maritimă pentru a încuraja circulația liberă a comerțului’, afirmă comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper.

După primele informații despre pătrunderea celor două nave militare americane în Golf, Iranul a amenințat cu atacuri asupra acestora și a cerut retragerea lor, solicitare transmisă prin intermediul Pakistanului, care găzduiește și mediază în prezent negocieri americano-iraniene.

Președintele american Donald Trump a afirmat sâmbătă mai devreme că Statele Unite au început ‘procesul de curățare a Strâmtorii Ormuz’ și a atacat verbal din nou țările care i-au respins solicitarea de a efectua singure o operațiune militară împotriva Iranului pentru deblocarea acestui coridor esențial pentru exportul petrolului și gazului din Golful Persic.

‘Începem acum procesul de curățare a Strâmtorii Ormuz, ca o favoare pentru țările din întreaga lume, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franța, Germania și multe altele’, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.

În același mesaj, postat în timp ce în capitala pakistaneză Islamabad au loc negocieri, Trump a afirmat despre Iran că ‘singura lor carte în mână este amenințarea ca o navă să poată ‘lovi’ una dintre minele lor navale’ în Strâmtoarea Ormuz. Dar el a asigurat că forțele navale iraniene nu mai pot plasa mine întrucât ‘toate cele 28 de nave ale lor plasatoare de mine zac pe fundul mării’ în urma campaniei de bombardamente americano-israeliene lansată pe 28 februarie.

Ca represalii după războiul pornit împotriva sa de SUA și Israel, Iranul a blocat de facto acest coridor navigabil esențial exportului petrolului și gazului din Golf, amenințând că va ataca acolo orice navă ce are legături cu SUA, Israel și cu aliații acestora.

Odată cu armistițiul convenit în noaptea de marți și miercuri între Iran și SUA pentru a opri ostilitățile două săptămâni și a negocia în acest timp încheierea războiului, Iranul s-a angajat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz. Dar strâmtoarea a rămas în continuare blocată și puținele nave care au tranzitat-o de atunci au făcut-o numai cu aprobare din partea Teheranului.

Totuși, trei tancuri petroliere au trecut sâmbătă prin strâmtoare, conform datelor de monitorizare a traficului maritim, date conform cărora acestea ar fi primele petroliere care au ieșit din Golful Persic după intrarea în vigoare a armistițiului.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

UTA, victorie chiar înainte de Învierea Domnului!

Două dintre surse susțin că el participă prin conferințe audio la întâlniri cu oficiali de rang înalt și este implicat în luarea deciziilor ce privesc chestiunile majore, inclusiv războiul și negocierile cu SUA.

Locul unde se află Mojtaba Khamenei rămâne însă un mister. De când i-a locul tatălui său, pe 8 martie, el nu a apărut niciodată în public sau în înregistrări video, fiindu-i atribuite doar mesaje scrise.

De asemenea, nu a existat nicio declarație oficială iraniană despre starea noului lider suprem, cu excepția uneia făcute de un prezentator de știri al televiziunii de stat, care l-a descris drept ‘janbaz’, un termen folosit pentru cei grav răniți în război.

Una dintre acele persoane apropiate cercului său afirmă că imagini noi cu Mojtaba Khamenei ar putea fi publicate peste o lună sau două și că el ar putea chiar să apară în public atunci, deși toate cele trei surse au subliniat că el își va face o astfel de apariție numai când starea sa de sănătate și situația de securitate o vor permite.

Aceste relatări despre starea noului lider suprem iranian se potrivesc în mare măsură cu o declarație din 13 martie a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care a spus că Mojtaba Khamenei este ‘rănit și probabil desfigurat’, fiind de asemenea posibil să-și fi pierdut un picior.

În dimineața de 28 februarie, prima zi a războiului, Mojtaba Khamenei se afla în complexul din Teheran unde tatăl său, Ali Khamenei, găzduia o întâlnire cu oficiali politici și militari și unde se aflau de asemenea membri ai familiei sale. Complexul a fost lovit puternic de aviația israeliană, într-un bombardament surpriză care a declanșat războiul. Ali Khamenei, mai mulți membri ai familiei sale și zeci de responsabili iranieni au fost atunci uciși.

Sursa: AGERPRES

‘Începem acum procesul de curățare a Strâmtorii Ormuz, ca o favoare pentru țările din întreaga lume, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franța, Germania și multe altele’, a scris Trump pe platforma sa Truth Social. ‘În mod incredibil, ele nu au curajul sau voința de a face acest lucru singure’, a susținut el.

Nu este clar la ce se referă Trump când menționează ‘curățarea’ strâmtorii, dacă este vorba despre simpla curățare de eventuale mine plasate acolo de Iran sau despre securizarea zonei în fața unor atacuri iraniene asupra navelor comerciale. Potrivit publicației Axios, care citează un oficial american, mai multe nave ale Marinei SUA au traversat sâmbătă Strâmtoarea Ormuz.

În același mesaj, postat în timp ce în capitala pakistaneză Islamabad au loc negocieri americano-iraniene, Trump a afirmat despre Iran că ‘singura lor carte în mână este amenințarea ca o navă să poată ‘lovi’ una dintre minele lor navale’ în Strâmtoarea Ormuz. Dar el a asigurat că forțele navale iraniene nu mai pot plasa mine întrucât ‘toate cele 28 de nave ale lor plasatoare de mine zac pe fundul mării’ în urma campaniei de bombardamente americano-israeliene lansată pe 28 februarie.

Ca represalii după războiul pornit împotriva sa de SUA și Israel, Iranul a blocat de facto acest coridor navigabil esențial exportului petrolului și gazului din Golf, amenințând că va ataca acolo orice navă ce are legături cu SUA, Israel și cu aliații acestora.

Iranul a acceptat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz prin armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri cu SUA pentru o perioadă de două săptămâni, dar în practică strâmtoarea este în continuare blocată și puținele nave care o tranzitează o fac numai cu aprobare din partea Teheranului, care consideră o încălcare a armistițiului continuarea bombardamentelor israeliene în Liban.

Sursa: AGERPRES

Este al patrulea armistiţiu de scurtă durată între cele două tabere din februarie 2022, când Rusia a lansat invazia în Ucraina. Armistiţiul a fost anunţat iniţial în mod unilateral de Rusia joi seară, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a aprobat câteva ore mai târziu. Dar fiecare tabără a avertizat că va riposta imediat dacă cealaltă încalcă încetarea focului.

Zelenski ceruse un armistiţiu pentru tot sfârşitul săptămânii, însă preşedintele rus Vladimir Putin a acceptat numai o încetarea focului de o zi şi jumătate. În viziunea Moscovei, orice încetare a focului ar fi în avantajul armatei ucrainene, întrucât ar ajuta-o să-şi consolideze poziţiile, să se regrupeze, să ocupe noi poziţii sau să-şi refacă forţele.

Totuşi, preşedintele ucrainean a propus prelungirea pauzei în lupte dincolo de Paşte, argumentând că “un armistiţiu de Paşte ar putea deveni începutul unei mişcări reale către pace”. Însă Kremlinul a spulberat din nou orice speranţă de a-l prelungi dincolo de ziua duminică, afirmând că armistiţiul este exclusiv pentru Paştele ortodox şi are “un caracter umanitar”, întrucât este o zi sfântă atât pentru ruşi, cât şi pentru ucraineni.

Pe lângă încetarea focului, Rusia şi Ucraina au anunţat sâmbătă schimbul a 350 de prizonieri de război, câte 175 din fiecare tabără, un schimb mediat de Emiratele Arabe Unite.

Între timp, Zelenski nu şi-a pierdut speranţa că, după negocierile cu Iranul de la Islamabad, emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, se vor deplasa la Kiev pentru a debloca procesul de pace în Ucraina.

Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17-18 februarie la Geneva şi s-a încheiat fără progrese, în afara unor noi schimburi de prizonieri şi a abordării modalităţilor de verificare a unei încetări a focului odată ce se va ajunge la un acord de pace, o perspectivă ce rămâne însă îndepărtată.

Conform surselor diplomatice, discuţiile au fost foarte tensionate şi Rusia nu a cedat în faţa cererilor sale, în special aceea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul armatei ucrainene şi ce ar mai fi rămas sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost între timp revendicată de Rusia.

Dar Zelenski refuză în continuare să-şi asume politic o asemenea cedare teritorială şi cere ca orice decizie de acest fel să fie validată printr-un referendum, despre care susţine că a priori va respinge cedarea Donbasului.

Sursa: AGERPRES

Începerea negocierilor directe americano-iraniene la Islamabad a fost confirmată și pentru agenția EFE de o sursă diplomatică pakistaneză, după ce mai devreme sâmbătă intervenise un blocaj în inițierea discuțiilor în acest format, ca urmare a unor condiții suplimentare puse de Iran, în plus față de un plan de pace în 10 puncte avansat anterior, condiții legate de operațiunile militare israeliene care continuă în Liban în pofida armistițiului și de situația activelor iraniene blocate în străinătate.

Aceste discuții directe au fost precedate de întâlniri pe care mediatorii pakistanezi le-au avut separat cu cele două delegații. Într-una dintre aceste întâlniri, premierul pakistanez Shehbaz Sharif i-a primit separat pe șefii delegațiilor, respectiv vicepreședintele american JD Vance și președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. Vance a venit la întâlnirea cu Sharif însoțit de emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și de ginerele lui Trump, Jared Kushner.

După abordarea aspectelor generale ale conflictului, discuțiile au trecut acum și la detalii tehnice, cu implicarea unor experții din ambele delegații, potrivit agenției iraniene de presă Tasnim.

Reuniunea americano-iraniană de la Islamabad este programată pentru o singură zi, sâmbătă, dar surse diplomatice nu exclud posibilitatea ca discuțiile să continue până duminică pentru a finaliza un eventual acord.

După un plan american în 15 puncte pe care l-a respins ca ‘excesiv’, Iranul a transmis Statelor Unite o contrapropunere de soluționare negociată a războiului lor. Propunerea iraniană, transmisă tot prin intermediul Pakistanului, constă în 10 puncte, printre acestea fiind încetarea permanentă a ostilităților în regiune, un protocol pentru trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului și reconstrucția postbelică a acestei țări.

Medierea discuțiilor între Iran și SUA se concentrează pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și pe găsirea unei soluții privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, acestea fiind condiții cheie puse de SUA și Israel pentru un acord.

Sursa: AGERPRES

16 6 28 46 12 17

Loto 5/40: 18 15 28 23 8 29

9 29 25 11 21 22

Joker: 12 41 43 10 38 6

17 28 13 37 39 11

Citește și:

Adrian Mihalcea, după meciul cu FC Botoșani: „Avem o atmosferă bună”

Hristos a înviat! Unde ți-e, moarte, boldul? Unde ți-e, iadule, biruința?

Veniți, oameni, să-i cântăm și să ne închinăm lui Hristos, să slăvim învierea Lui din morți!

Astăzi este mântuirea lumii: nimicitu-s-a și s-a biruit vrăjmașul cel temut și neînfrânt până acum al neamului omenesc și al întregii lumi – moartea. Omul a fost zidit nemuritor, dar păcatul l-a lovit cu moarte.

Mulți oameni trăiau la începutul lumii cu sutele de ani, dar și lor le venea sfârșitul. Erau bărbați puternici, care-și învingeau toți dușmanii, care supuneau țări și popoare, dar nici unul dintre ei nu a reușit să biruie moartea.

Alții, prin înțelepciunea lor, se ridicau deasupra tuturor, se îmbogățeau de cunoștințe, descopereau tainele naturii, dar nimeni dintre ei nu a reușit să omoare moartea. Chiar și drepții, cu întristare, se coborau cu sufletele în iad, simțind că totul în viață e deșertăciune și chin sufletesc, care se prelungește până la moarte.

Dar astăzi moartea a fost biruită. Căci Hristos a înviat. S-a ridicat Hristos, primul dintre cei înviați. Nu pentru Sine a gustat moarte și a înviat Hristos, Fiul Dumnezeului veșnic viu ci, ca să biruie moartea în El însuși, iar nouă, oamenilor, să ne deschidă porțile vieții veșnice, El a primit moartea și îngroparea și, înviind din morți, a devenit biruitorul morții.

Singur înviindu-Se pe Sine cu puterea Sa dumnezeiască, El le dăruiește tuturor celor ce merg către El și în urma Lui viața veșnică și nemurirea. El îi hrănește pe credincioșii Săi cu Trupul și Sângele Său cel înviat, turnând în ei șuvoiul vieții. El ne conduce spre viața plină de bucurie, spre raiul cel nou, plin de dumnezeiasca Lui slavă.

Asemeni lui Hristos, Care doar pentru scurtă vreme a gustat moartea, mor și astăzi oamenii, ca să învie din morți și să fie împreună cu El în împărăția Lui.

Astăzi e ziua învierii. Cu bucurie să o prăznuim, oameni buni!

Se veselesc și cei trecuți în lumea cealaltă, părinții și frații noștri, văzând lumina învierii și pregustându-și propria înviere, când se vor sătura și mai mult de slavă dumnezeiască. Bucurați-vă, toți cei bolnavi, cei întristați și suferinzi. Va veni și pentru voi vremea unei vieți pline de bucurie. Prăznuiți, veseliți-vă toți oamenii, bătrâni și tineri, bogați și săraci, puternici și neputincioși, cei ce munciți și cei ce nu vă găsiți de lucru, locuitori în orașe, în sate și în pustii, călători și întemnițați!

Toți să ne bucurăm acum! Sărbătorim omorârea morții, a iadului nimicire, începutul unei vieți noi.

Hristos a înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând și celor din mormânturi viață dăruindu-le. Hristos a înviat! (sursa: ‘Predici și îndrumări duhovnicești’, Sfântul Ioan Maximovici, Apologeticum, 2006)

Sursa: AGERPRES