O componentă importantă a programului este destinată Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), care va beneficia de investiții în aviație, protecție civilă și intervenție operativă.

Astfel, sunt prevăzute achiziții de aeronave și echipamente destinate misiunilor de salvare și intervenție, între care două avioane tactice multirol Leonardo C-27J Spartan NG, 12 elicoptere Airbus H145 și H160, un centru integrat de simulare în zbor, autospeciale pentru transportul victimelor multiple, ambulanțe pentru transportul pacienților înalt contagioși, șalupe de căutare și salvare, completuri mobile pentru managementul fatalităților în masă, șalupe Search and Rescue, precum și un tren de intervenție pentru transport victime multiple și intervenții în situații de urgență.

Potrivit MAI, noile echipamente vor permite desfășurarea unor misiuni complexe, inclusiv evacuări medicale, operațiuni de căutare și salvare, intervenții în zone greu accesibile, transportul echipelor specializate și al materialelor necesare în situații de urgență.

De asemenea, programul include investiții în infrastructura de comunicații critice și în creșterea rezilienței informatice, măsuri care urmăresc protejarea infrastructurilor operaționale și asigurarea continuității serviciilor esențiale în situații de criză.

Conform ministerului, procedurile de achiziție au fost realizate cu furnizori aprobați de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Instrumentul SAFE – Security Action for Europe este un mecanism european destinat finanțării proiectelor care contribuie la consolidarea securității și a capacității de răspuns a statelor membre în fața unor situații de criză sau amenințări complexe.

Sursa: AGERPRES

Duminică, jucătorii şi stafful „tunarilor” au defilat pe străzile Londrei într-un autobuz pictat în culorile clubului.

Violenţele au avut loc la începutul serii, după ce o mare parte a mulţimii plecase deja acasă. În total, diversele incidente care au afectat cortegiul au dus la 24 de arestări, în special pentru agresiuni asupra poliţiştilor şi agresiuni sexuale. Potrivit agenţiei britanice de ştiri PA, între 750.000 şi un milion de spectatori au fost prezenţi pentru a-i aclama pe jucătorii lui Mikel Arteta.

„Aş dori să mulţumesc marii majorităţi a sutelor de mii de suporteri ai lui Arsenal care au ieşit în acea zi pentru a sărbători în siguranţă şi în mod responsabil”, a declarat comandantul Stuart Bell, responsabil cu securitatea paradei.

Sursa: AGERPRES

Vorbind în fața presei la finalul unei vizite în Kazahstan, președintele rus a spus că abia a auzit de acest incident.

„Cine în România spune că aceasta este o dronă rusească? (…) Nimeni nu poate determina originea (dronei) atât timp cât nu se realizează o examinare a acestui aparat”, a indicat Putin. El a sugerat ca epava dronei să fie predată Rusiei pentru investigare.

Putin a amintit că drone ucrainene au pătruns recent în spațiul aerian al Finlandei, Poloniei și al statelor baltice. „Prima reacție (în aceste țări n.red) a fost aceeași care este acum în România: Vin rușii!”, a comentat liderul de la Kremlin.

Președintele României, Nicușor Dan a anunțat, duminică, că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, subliniind că România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi, securitatea națională sau suveranitatea statului român.

„Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice (…) , iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă”, a transmis președintele.

Șeful statului a precizat că raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani.

Sursa: AGERPRES

„Imediat după incidentul dronei rusești care a explodat pe clădirea de apartamente din Galați, România a declanșat consultări la ONU și a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate, în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite, care reglementează rolul Consiliului în situații care pun în pericol menținerea păcii și securității internaționale”, a anunțat Cornel Feruță pe o rețea de socializare.

El a precizat că „solicitarea României a fost sprijinită de parteneri și aliați”.

„Intruziunea dronei și explozia acesteia într-o zonă dens populată în urma căreia au fost răniți cetățeni români sunt încălcări grave ale Cartei ONU și dreptului internațional. Consiliul de Securitate al ONU se va întruni luni, 1 iunie 2026, la ora 3 p.m. ora New York, în sesiune specială, cu participarea ministrului afacerilor externe al României, Oana Țoiu”, a mai precizat sursa citată.

Sursa: AGERPRES

După ce a câştigat detaşat alegerile parlamentare în aprilie, Magyar i-a cerut în mod repetat preşedintelui Sulyok să demisioneze.

Într-o postare pe Facebook de duminică, premierul Magyar le-a cerut şi unui număr de doi CEO ai unor media publice să demisioneze.

„Acum că s-a dovedit că materialele care discreditau partidul Tisza în media publice au fost produse la ordinele conducerii de rang înalt, cei doi CEO, Daniel Papp şi Anita Altorjai, trebuie să demisioneze imediat”, a afirmat Magyar.

În postare, el a ataşat un link la un articol difuzat de RTL, care citează emailuri interne ale directorului de ştiri al media publice Zsolt Nemeth, care le cere editorilor să intensifice relatările despre un presupus plan al Tisza de a pune capăt plafonării preţurilor la combustibil şi a subvenţiilor pentru plata utilităţilor de către populaţie.

Sursa: AGERPRES

Autoritățile nu au reușit să obțină planul uzinei, întrucât informația este protejată de legile privind securitatea națională, a declarat un alt oficial, potrivit Reuters.

Explozia a fost semnalată la sfârșitul dimineții în situl industrial din Daejeon, în centrul țării, la circa 150 de kilometri sud de Seul.

Hanwha Aerospace este un important constructor sud-coreean în sectorul apărării, specializat în producția de arme ghidate, sisteme de artilerie și componente aerospațiale.

Situl său de la Daejeon este în principal dedicat cercetării și dezvoltării, acoperind tehnologii de armament de vârf, sisteme de rachete, motoare de rachete pe propergol solid.

Potrivit agenției de știri sud-coreene Yonhhap, autoritățile estimează că explozia s-a produs chiar în interiorul uzinei.

„Circumstanțele exacte și amploarea pagubelor nu au fost stabilite pe deplin. Incendiul nu este total adus sub control”, a declarat pentru AFP un reprezentant al Hanwha Aerospace.

Președintele sud-coreean, Lee Jae-myung, le-a cerut celor responsabili să mobilizeze toate resursele disponibile pentru a controla incendiul, a anunțat cabinetul său.

Sursa: AGERPRES

Şi în timp ce pe frontul libanez Israelul şi-a intensificat ofensiva, armata americană a anunţat că a lansat sâmbătă şi duminică un nou val de lovituri „defensive” asupra sudului Iranului, al treilea în ceva mai mult de o săptămână.

Aceste bombardamente au vizat sisteme de radar şi de control al dronelor în oraşul Goruk şi pe insula Qeshm în strâmtoarea Ormuz, a precizat Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) duminică seară pe X.

Aceste operaţiuni au fost efectuate „drept răspuns la acţiuni agresive ale Iranului, între care distrugerea unei drone americane MQ-1, care opera în largul apelor internaţionale”, a adăugat aceeaşi sursă.

Gardienii revoluţiei iranieni au afirmat, la puţin timp după aceea, că au atacat o bază utilizată de armata americană pentru lovituri asupra teritoriului său. Localizarea acestei baze nu a fost precizată în comunicatul Gardienilor difuzat de media de stat.

Armata din Kuweit a anunţat deja, la rândul său, că s-a confruntat cu un atac cu drone şi rachete.

Washingtonul şi Teheranul s-au acuzat reciproc şi joi că au încălcat armistiţiul în vigoare de la 8 aprilie, după lovituri americane asupra sudului Iranului urmate de un atac asupra Kuweitului.

În contextul în care cele două ţări păreau să se apropie în ultimele zile de un acord, New York Times a relatat sâmbătă, fără a furniza mai multe detalii, că preşedintele american şi-a înăsprit propunerea şi a trimis o nouă versiune de posibil protocol de acord Teheranului.

Potrivit site-ului american Axios, Donald Trump, ale cărui priorităţi declarate sunt să pună capăt programului nuclear iranian şi să se reia traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz, doreşte mai multă fermitate de la negociatorii Washingtonului.

Canalul CBS a relatat duminică seară că noua propunere americană prevede o prelungire a armistiţiului cu 60 de zile, cu clauze care prevăd redeschiderea Ormuz şi un cadru pentru reluarea negocierilor în domeniul nuclear.

„Nu vom aproba niciun acord atât timp cât nu vom avea certitudinea că drepturile poporului iranian au fost deplin garantate”, a avertizat duminică principalul negociator iranian, preşedintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Iranul, care îşi revendică dreptul de a derula un program nuclear civil, a dezminţit mereu că vrea să dezvolte arma atomică, în pofida suspiciunilor SUA şi a numeroase ţări.

Teheranul vrea ca acest dosar să fie abordat ulterior în caz de acord cu Washingtonul şi cere o ridicare imediată a sancţiunilor care îl afectează.

Sursa: AGERPRES

Ministrul a evidențiat că drona transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, încărcătură care a explodat la impact, și a reiterat că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru incident.

„Nu există scuză din partea Federației Ruse cu privire la motivul pentru care o dronă rusească, cu aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, substanță explozivă, a venit într-un spațiu aerian în care nu a avut voie și a produs explozia”, a subliniat ministrul Apărării.

El nu a precizat dacă drona a fost sau nu direcționată spre România, după ce președintele Nicușor Dan a susținut că a fost deviată de apărarea ucraineană și a intrat în spațiul aerian românesc.

„Pe radarele noastre, vedem traseul acestei drone. Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația, e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm. (…) Armata Română nu îl contrazice pe președintele României, Armata Română spune doar că, în conformitate cu tratatele internaționale, că a fost deviată, că n-a fost deviată, este responsabilitatea Rusiei ca o dronă lansată din Rusia să nu ajungă în România”, a mai afirmat Miruță.

Probabil, a arătat el, se va face „o expertiză balistică (…) Probabil, Serviciul Român de Informații sau cine s-a ocupat de bucata asta are astfel de informații”.

„Sunt foarte multe drone dintre cele care au căzut în România care sunt cu urme de gloanțe la expertiza care a fost făcută. Este posibil ca și aceasta să aibă urme de gloanțe. Datele pe care le-am primit (la Ministerul Apărării – n.r.) sunt cu privire la componență și sursă”, a mai spus Miruță.

Potrivit acestuia, discuția despre motivul schimbării direcției acestei drone „este o fentă în spațiul public, este o încercare de dezbatere a unui subiect care are mult mai puțină importanță”.

El a explicat că Articolul 4 din Tratatul NATO se referă la consultări între țări, iar România deja se află în această etapă din luna februarie.

„Nu avem suficiente sisteme de apărare, nu am cerut până nu am demonstrat că ne facem treaba în România, și anume că am comandat astfel de sisteme de apărare”, a menționat el, explicând că România a solicitat temporar astfel de sisteme în februarie.

Sistemele temporare nu au venit pentru că și celelalte țări care mută capabilități au procedură în parlament, a continuat el, dar și pentru că „nu se mută sisteme de apărare antiaeriană cum se cumpără pâine”.

Președintele Nicușor Dan a afirmat, într-un interviu acordat postului BBC sâmbătă, că nu există dubii că drona care a lovit blocul din Galați este una rusească, de tip GERAN2 și că aceasta a ajuns pe teritoriul românesc în urma unui incident legat de un atac asupra portului ucrainean Reni, în zona Dunării.

Șeful statului român a precizat că drona făcea parte dintr-un atac mai amplu. „Îi cunoaștem traiectoria de zbor. De fapt, aceasta făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au atacat portul Reni”, a spus el, subliniind că una dintre drone a fost deviată de apărarea ucraineană și a intrat ulterior în spațiul aerian românesc.

Sursa: AGERPRES