Inspectoratul de Poliție Județean Arad transmite:

„În seara de 24 octombrie 2026, în jurul orei 22:00, polițiștii Serviciului Județean de Poliție Transporturi au fost sesizați despre faptul că un bărbat necunoscut, posibil sub influența alcoolului, ar fi amenințat cu acte de violență doi agenți de pază, în incinta Gării CFR Arad. În urma activităților desfășurate, în zona gării a fost găsit un bărbat de 39 de ani, din Șiria, bănuit de săvârșirea faptei. Pe numele acestuia a fost întocmit un dosar penal pentru amenințare, în baza probatoriului administrat, cel în cauză fiind reținut pentru 24 de ore. Polițiștii continuă cercetările, sub supravegherea procurorului de caz, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad”.

„Aceste acțiuni au ca scop verificarea respectării legislației în vigoare și sunt desfășurate periodic atât în municipiu, cât și în județ”, mai spun cei de la IPJ Arad.

Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, care este în favoarea dialogului cu Moscova și se opune ajutorului militar acordat Ucrainei, este considerată favorita la aceste alegeri.

Conform a patru sondaje publicate de miercuri, lidera, care a sărbătorit sâmbătă împlinirea a 62 de ani, este cotată cu procente cuprinse între 41,1% și 47,3% din intențiile de vot, comparativ cu 27,8% până la 30,6% pentru Andrei Ghiurov, în vârstă de 50 de ani, fost prim-ministru interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreapta și pro-rus Vazrazhdane (Renaștere), Kostadin Kostadinov, este plasat pe locul trei, cu procente cuprinse între 10,2% și 12,8% din intențiile de vot.

Dacă va câștiga, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal la președinția acestei țări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori.

Mai presus de toate, ea ar consolida poziția prim-ministrului Rumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după demisia acestuia pentru a candida la alegerile parlamentare și care pledează, de asemenea, pentru dialog cu Moscova.

Fostă jurnalistă și figură proeminentă în Partidul Socialist, ea a fost membră a Parlamentului European înainte de a fi aleasă vicepreședintă a lui Radev în 2016 și 2021.

Exploatând sentimentul patriotic, ea și-a lansat campania în fața Bisericii de Aur din Veliki Preslav, fosta capitală a Primului Imperiu Bulgar.

De asemenea, ea a îndemnat în repetate rânduri la unitate națională și luptă împotriva sărăciei și a făcut din încheierea războiului din Ucraina o temă centrală, promițând să fie o ”președintă a păcii”.

Fără a pune la îndoială apartenența Bulgariei la UE și NATO, lidera a criticat continuarea ajutorului militar acordat Ucrainei și a pledat pentru negocieri între Moscova și Kiev.

‘Nu avem nevoie de o Coaliție a Voluntarilor pentru Ucraina, ci de o Coaliție pentru Pace în Ucraina’, a declarat ea la un miting, referindu-se la alianța țărilor europene care susțin Kievul.

Pentru Irina Ilieva, o alegătoare în vârstă de 85 de ani, războiul este principala preocupare.

”Indiferent cine va fi ales (…) va trebui să facă tot posibilul pentru a se asigura că problemele sunt rezolvate pașnic”, a declarat această profesoară pensionară la un miting organizat de Iliana Iotova la Dimitrovgrad (sud).

Pe 6 și 13 octombrie, patru nave comerciale au fost atacate de drone în largul coastelor Bulgariei, 21 de persoane fiind date dispărute. Rumen Radev a convocat-o pe ambasadoarea rusă, considerând că atacurile sunt în interesul Moscovei, refuzând în același timp să numească oficial un vinovat, susținând că nu există dovezi concrete.

El a solicitat asistență din partea aliaților săi din NATO, în special pentru a consolida supravegherea aeriană. Un avion de patrulare american P-8 Poseidon a intervenit.

Apropiată din punct de vedere istoric de Rusia, Bulgaria rămâne profund divizată în ceea ce privește relațiile sale cu Moscova.

Un total de 27 de tandemuri de candidați concurează pentru președinție și vicepreședinție în acest prim tur, aproape jumătate dintre aceștia fiind în mod deschis pro-Kremlin.

Potrivit politologului Parvan Simeonov, aceste alegeri prezidențiale pun față în față două viziuni despre Bulgaria: una ”conservatoare, populistă și orientată spre Est” și cealaltă ”occidentală, elitistă și liberală”.

Spre deosebire de Iliana Iotova, Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al băncii naționale și fost prim-ministru interimar, și-a declarat dorința de a fi ”un aliat de încredere în cadrul NATO, apărându-ne interesele printr-o pregătire solidă, o diplomație puternică și poziții clare”. El a făcut aceste afirmații miercuri, la Plovdiv, în timpul ultimului său miting de campanie.

Toros Torosian, în vârstă de 57 de ani, galerist și istoric de artă, care a venit să-l asculte, consideră că aceste alegeri sunt ”decisive pentru Bulgaria, pentru copiii noștri și pentru fiecare bulgar”. ”Bulgaria se află într-un moment crucial, deoarece echilibrul puterii se schimbă în favoarea facțiunilor pro-ruse”, a declarat el pentru AFP.

Pentru Vessela Cherneva, director adjunct al Consiliului European pentru Relații Externe, ”în această perioadă de tulburări, președintele bulgar va trebui să aleagă între a satisface interesele Rusiei, Statelor Unite, Turciei și ale altor puteri sau a consolida influența țării sale în cadrul UE prin contribuția la politici europene mai puternice”.

Sursa: AGERPRES

La secțiile de votare din Belgrad și Novi Sad s-au format cozi neobișnuit de lungi încă înainte de deschiderea urnelor, la ora locală 07:00. Procesul de vot se încheie la ora locală 20:00 (19:00 GMT), iar primele indicii privind rezultatele sunt așteptate aproximativ două ore mai târziu.

O victorie a studenților ar reprezenta o schimbare politică profundă în această țară balcanică de aproximativ 6 milioane de locuitori, amintind de înfrângerea suferită în aprilie de premierul Viktor Orban în Ungaria. De asemenea, aceasta ar putea oferi un model pentru alte mișcări studențești din Europa, care, în ultimele săptămâni, au ieșit în stradă pentru a protesta – în unele cazuri, violent – împotriva standardelor educaționale scăzute și a lipsei de perspective.

Însă Vucic, care a demisionat din funcția de președinte, aflat la al doilea mandat, pentru a candida din nou la postul de prim-ministru, este un lider în exercițiu puternic. Mulți alegători îi sunt recunoscători pentru că a scos Serbia din obscuritatea economică și a coordonat o perioadă de modernizare susținută, incluzând construirea de noi autostrăzi, căi ferate, școli și spitale.

”Am ieșit devreme astăzi pentru că studenții ne-au chemat”, a declarat Ana, în vârstă de 30 de ani, la o secție de votare din Belgrad.

Pe plan intern, Vucic a promis pensii și salarii mai mari în sectorul public, investiții în sistemul de sănătate de stat și subvenții pentru cuplurile tinere. Pe scena internațională, el a menținut un echilibru între relații mai strânse cu China, un investitor major, și Rusia, aliatul tradițional al Serbiei și principalul furnizor de gaze naturale, lăsând în același timp deschisă calea către aderarea la Uniunea Europeană.

Agenda internă a grupului studenților vizează eradicarea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ, însă aceștia au fost mai rezervați în ceea ce privește ambițiile pe plan internațional. Lista lor, care cuprinde 250 de candidați în mare parte necunoscuți, include profesori universitari, actori și fermieri, fiind deschisă de cardiologul Ilija Srdanovic.

Sondajele de opinie indică o cursă strânsă. Într-un sondaj Ipsos publicat joi, Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Vucic apare pe primul loc, cu 47% din voturi, față de 40% pentru grupul studenților. Alte sondaje, însă, îi plasează pe studenți în frunte.

Protestele de stradă conduse de studenți, declanșate de tragedia de la gară, au devenit rapid cele mai ample din ultima generație, solicitând demisia lui Vucic. Organizațiile pentru drepturile omului și activiștii afirmă că, de atunci, represiunea s-a intensificat.

Bogdan Pavkovic a fost unul dintre miile de oameni prezenți joi în centrul Belgradului, la o ultimă manifestație studențească. El a declarat că dorește schimbarea ”acestui sistem îngrozitor, abominabil, care ne înșală, ne spionează și ne bate”.

Biroul lui Vucic și Ministerul de Interne nu au răspuns solicitărilor de a comenta situația. Vucic și partidul său, SNS, au respins în repetate rânduri acuzațiile privind represiunea, corupția și spionarea oponenților politici. Vucic susține că studenții sunt finanțați de ”agenți străini” din Croația și Muntenegru, o acuzație pe care studenții o resping.

”Aceasta a fost una dintre cele mai dificile, dar și cele mai încărcate de emoție campanii”, le-a spus Vucic susținătorilor săi, joi. ”Ne-am opus celor care au vrut să distrugă Serbia”, a adăugat el.

Relațiile cu UE s-au deteriorat, pe măsură ce blocul comunitar a devenit tot mai frustrat de lipsa reformelor în Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organizație care militează pentru drepturile omului, a semnalat existența unei ”retorici ostile și agresive” la adresa oponenților.

De asemenea, în luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, un criminal de război condamnat, afirmând că acest eveniment contravine ”valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.

Sursa: AGERPRES