„La Școala Gimnazială ‘Aurel Vlaicu’, există un corp cu patru săli de clasă funcționale și un corp, în curs amenajare, cu cinci săli de cursuri și un laborator de informatică. Aici se va elimina așa-numitul schimb 2, elevii nu vor mai face cursuri după-amiaza”, a precizat șeful IȘJ, Marius Gondor.

În municipiul Arad, sunt zece școli în care au fost amplasate containere, dar și câteva grădinițe, în care sunt amenajate nu doar săli de cursuri, ci și laboratoare, biblioteci, săli de lectură, grupuri sanitare, cabinete medicale sau săli pentru servit masa.

Aceste spații, conform Direcției de Sănătate Publică, îndeplinesc condițiile de funcționare și sunt autorizate sanitar.

Primăria Arad a transmis, într-un răspuns pentru AGERPRES, că a investit cinci milioane de lei în ultimii ani pentru achiziția și amenajarea acestor containere la școlile ale căror clădiri nu pot suferi modificări pentru a fi extinse.

Conform instituției, în funcție de solicitările școlilor, aceste amenajări vor fi făcute și în următorii ani, scopul fiind acela ca în cât mai multe unități să fie eliminat programul de după-amiază.

Și în comuna Șofronea, administrația a fost nevoită să apeleze la containere pentru școala gimnazială, care are 120 de copii, pentru că sălile de clasă erau prea aglomerate.

„De un an avem containere în care funcționează o sală de cursuri, o bibliotecă și un cabinet medical. A fost soluția cea mai rapidă și ieftină, pentru că să construiești o clădire durează mult și costă foarte mult”, a explicat viceprimarul comunei, Florentin Costea.

Mai multe primării din județ au în vedere să amplaseze la școli astfel de containere, nu neapărat pentru a le amenaja ca săli de cursuri, cât pentru alte activități ale copiilor, cum ar fi săli de studiu sau biblioteci.

Sursa: AGERPRES

Potrivit unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, fiind transmis mesaj RO-ALERT.

Sursa: AGERPRES

Șandru spune că, în cea de-a doua zi de protest, activitatea în Ambulatoriul Integrat rămâne restrânsă, iar pacienții sunt contactați pentru reprogramarea consultațiilor și intervențiilor care pot fi amânate.
Sindicaliștii avertizează însă că, pe măsură ce protestul se prelungește, presiunea asupra Unității de Primiri Urgențe ar putea crește, o parte dintre pacienți alegând să se adreseze direct serviciului de urgență.

Aradul a cerut 190 de posturi

În ședința extraordinară de marți seara, Guvernul a aprobat Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice. Pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, deblocarea posturilor reprezintă una dintre revendicările vechi ale angajaților. Unitatea are în prezent 624 de posturi vacante din cele 2.999 prevăzute în organigramă, dintre care 283 sunt pentru asistenți medicali și 94 pentru medici.

Încă din luna aprilie, conducerea spitalului a solicitat Ministerului Sănătății aprobarea ocupării a 190 de posturi – 28 de medici, 68 de asistenți medicali, 55 de posturi pentru personal medical auxiliar și 39 pentru alt personal medical și nemedical.
În primele șase luni ale anului, 48 de angajați au părăsit unitatea, iar conducerea estimează noi plecări prin pensionare. Chiar și în aceste condiții, reprezentanții spitalului susțin că actul medical este asigurat, gradul mediu de ocupare al paturilor fiind de 78%, peste media națională.

FOTO | A doua zi de grevă la Spitalul Județean Arad. Guvernul deblochează posturi, dar protestul continuă

 

„Respingem aceste ultime acuzații nefondate. Incidentele înscenate și materialele lor de propagandă arată tentativa conducerii românești de a acoperi rezultatele dezastruoase ale poziției lor iresponsabile în susținerea regimului de la Kiev”, a scris Zaharova.

„Nimeni nu ar trebui, de aceea, să fie surprins de cererea tot mai mare de judecată sănătoasă în comunitatea locală când vine vorba de Ucraina și de bufoneriile liderilor săi”, a adăugat ea.

România, a menționat Zaharova, va primi un „răspuns adecvat” la acțiunile sale.

Ministerul de Externe din România a anunțat luni că a expulzat un diplomat de la ambasada rusă după violarea repetată a spațiului său aerian.

Piloții români de avioane de luptă F-16 au doborât trei drone în tot atâtea zile, începând de vineri, în contextul în care Rusia și-a intensificat atacurile împotriva Ucrainei vecine.

În mai, o dronă de proveniență rusă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine, provocând rănirea unei femei și a unui minor.

Sursa: AGERPRES

Meteorologii notează că, în următoarele zile, tendinţa la nivelul Europei este de persistenţă a unui regim de presiune ridicat şi doar în nordul continentului şi în zona Oceanului Atlantic vor domina zone cu presiune scăzută, ceea ce va conduce un regim pluviometric deficitar în cea mai mare parte a zonei. Acest lucru se va corela şi cu prezenţa unei dorsale de aer foarte cald, nord-african, orientată peste sudul, centrul şi sud-estul continentului.

În aceste condiţii, pe măsură ce aerul tropical va avansa şi către spaţiul geografic al României, vremea călduroasă va cuprinde până la sfârşitul săptămânii cea mai mare parte a teritoriului, iar în Banat şi Crişana, acolo unde influenţa aerului fierbinte se va resimţi cel mai bine, se vor înregistra primele temperaturi caniculare. Astfel, joi (30 iulie) vor fi valori de 35 – 36 de grade, iar vineri (31 iulie), maximele vor atinge 37 – 38 de grade şi izolat posibil 39 de grade.

Ulterior, în weekend (1-2 august), regimul termic va rămâne neschimbat în vestul ţării, dar temperaturi caniculare (în jurul a 35 de grade) vor apărea local şi în Maramureş, Transilvania, Oltenia şi izolat în Muntenia şi Moldova. La fel vor sta lucrurile şi în privinţa disconfortului termic care se va accentua treptat, la început în regiunile vestice, apoi local şi în restul teritoriului, subliniază ANM.

Potrivit sursei citate, în vestul ţării temperaturile maxime se vor menţine la medii de 38 – 39 de grade până în jurul datei de 6 august, după care există o probabilitate destul de ridicată ca temperatura aerului să marcheze o scădere.

„Nu la fel vor sta lucrurile pentru partea de sud a ţării unde vremea caniculară şi disconfortul termic vor fi în accentuare mai târziu, începând cu data de 3 august şi este posibil să persiste până în jurul datei de 9 august”, precizează ANM.

Totodată, meteorologii au explicat că, până în prezent, luna iulie, denumită popular şi luna lui cuptor, nu a avut excese termice, intervalele cu vreme caniculară (temperaturi maxime de peste 35 de grade) fiind foarte puţine. Din acest motiv, temperatura medie pe ţară înregistrată până la data de 27 iulie 2026, de 20,2 grade, este mai mică cu 0,1 grade faţă de media perioadei 1991-2020 şi de asemenea comparativ mai scăzută faţă de ultimii 3 ani când aceasta a avut abateri pozitive (+1.7 grade în 2025, +3,2 grade în 2024 şi +1,5 grade în 2023).

Sursa: AGERPRES

‘În ceea ce privește memorandumul care a fost adoptat astăzi, cu privire la deblocarea posturilor din sănătate: este a doua variantă a acestui memorandum, pentru că în săptămânile trecute am avut o primă variantă care aduna, în fapt, solicitările de la toate spitalele din România și, prin aplicarea unor procente de reducere, venea cu propuneri de posturi care să fie aprobate. Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale’, a declarat Ilie Bolojan, marți seară, la Palatul Victoria, la finalul ședinței extraordinare de guvern.

El a explicat că, față de prima variantă, a solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătății să se bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitalele din România.

‘Primul dintre ele este ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului – cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal. Acolo unde, însă, cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există, practic, pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nosocomiale și așa mai departe. Și, deci, aceste spitale au fost sancționate, practic, și li s-au diminuat posturile aprobate’, a arătat Bolojan.

Totodată, el a arătat că al doilea criteriu luat în calcul este legat de gradul de ocupare al paturilor.

‘Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi – asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă, calitatea serviciilor medicale pe care le oferă răspund cererilor cetățenilor și înseamnă că acele paturi sunt folosite judicios. Gândiți-vă că suntem în situația în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că, în fapt, acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor sau pacienților din arealul respectiv și consumă resurse, pentru că dimensionarea personalului, mărimea spațiilor medicale, dotarea cu aparatură sunt făcute în funcție de numărul de paturi aprobate’, a afirmat Bolojan.

Față de cele arătate, premierul interimar a precizat că prin memorandumul adoptat marți seară de Guvern a fost aprobată deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate față de prima propunere de memorandum spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi.

Sursa: AGERPRES

‘Am discutat împreună cu președintele despre licențele pentru producția de interceptoare Patriot și despre alte idei care ar putea fi de ajutor’, a declarat președintele ucrainean pe platforma X, în urma întrevederii cu ușile închise din Biroul Oval, care a durat aproape o oră.

La începutul lunii iulie, președintele Donald Trump își exprimase disponibilitatea de a autoriza Ucraina să producă aceste rachete sol-aer, iar întâlnirea lor are loc în contextul în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei.

Înainte de întâlnire, Volodimir Zelenski își declarase ca prioritatea absolută ‘apărarea împotriva rachetelor balistice’.

Potrivit ONU, iunie a fost luna cea mai mortală pentru civilii ucraineni din aprilie 2022 deoarece Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice, care sunt deosebit de dificil de interceptat.

Doar sistemele americane Patriot sunt capabile să le doboare, însă Ucraina se confruntă cu o penurie critică de rachete interceptoare PAC-3, o lipsă care s-a agravat după declanșarea războiului de către SUA și Israel împotriva Iranului, în luna februarie.

Moscova intenționează să își intensifice atacurile prin desfășurarea unor lansatoare suplimentare de rachete balistice în apropierea frontierei ucrainene și așteaptă noi livrări de astfel de sisteme din Coreea de Nord în luna august, a declarat pentru AFP un înalt oficial ucrainean.

‘Este esențial ca Washingtonul să autorizeze achiziția unui lot de rachete Patriot’, a adăugat sursa, refuzând să precizeze exact câte rachete solicită Kievul și limitându-se să spună că ar trebui să fie ‘suficiente pentru a intercepta ceea ce folosește Putin într-o lună’.

‘Multe vor depinde de starea de spirit a președintelui Trump’, a recunoscut oficialul înainte de întâlnire.

Numai în iulie, Moscova a lansat 120 de rachete balistice și de mare viteză antinavă împotriva Ucrainei – dintre care doar 35 au fost interceptate – potrivit forțelor aeriene ucrainene.

Prin comparație, Rusia a lansat între 250 și 320 de rachete balistice în cursul anului 2024, conform estimărilor experților.

Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, întâlnirea a oferit și o oportunitate de a discuta despre diplomație.

‘Este important ca procesul diplomatic să fie revitalizat’ pentru a pune capăt conflictului, a îndemnat el într-un mesaj pe X.

Întâlnirea a avut loc în ziua în care este programat un omagiu adus senatorului Lindsey Graham – care a murit pe 11 iulie și pe care președintele ucrainean l-a descris marți drept un ‘adevărat prieten al Ucrainei’.

Relațiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump au fost mult timp tensionate și uneori turbulente.

De la revenirea la putere, Donald Trump a oprit în mare parte transporturile directe de arme americane către Kiev, favorizând în schimb programul PURL, care permite europenilor să achiziționeze arme și ulterior să le transfere în Ucraina.

În timpul unei întâlniri memorabile din Biroul Oval din februarie 2025, cei doi președinți s-au ciocnit în fața camerelor de filmat, Donald Trump acuzându-l pe Volodimir Zelenski de ingratitudine și de faptul că ‘se joacă cu al Treilea Război Mondial’.

Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, președintele SUA a arătat o atitudine mai flexibilă față de omologul său ucrainean.

În timpul ultimei lor întâlniri din Turcia, la începutul lunii iulie, el a remarcat că Volodimir Zelenski face o ‘treabă excelentă’.

După întâlnirea de la Casa Albă și ceremonia pentru Lindsey Graham de la Catedrala Națională din Washington, președintele ucrainean este așteptat la Capitoliu mai târziu în cursul zilei pentru a se întâlni cu mai mulți senatori americani.

Se așteaptă ca el să îi îndemne pe aceștia să adopte un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, măsuri susținute de Lindsey Graham și, se pare, aprobate recent de Donald Trump.

În timpul unei întâlniri săptămâna trecută la Manila, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a avertizat pe omologul său american, Marco Rubio, împotriva continuării transporturilor de arme către Ucraina.

Sursa: AGERPRES