„Are 21 de ani, evoluează pe postul de fundaș stânga, dar poate juca și în centrul apărării și vine definitiv de la Rapid București.

A adunat 22 de meciuri în SuperLigă, a marcat două goluri, ambele împotriva UTA-ei, și are 28 de selecții în reprezentativele de juniori ale României.

Bine ai venit la Arad, Robert!”

Liderul conservator proeuropean, care a câștigat alegerile legislative în aprilie cu o majoritate zdrobitoare, a promis să destructureze ‘cărămidă cu cărămidă’ sistemul instituit de predecesorul său, campion al ideologiei iliberale. El a început cu președintele, pe care l-a invitat în mai multe rânduri să demisioneze, dar fără succes.

Amendamentul constituțional în 12 puncte a fost adoptat cu 139 de voturi pentru și 6 împotrivă, în cursul unui vot boicotat de partidul naționalist Fidesz a lui Viktor Orban, care denunță o tentativă de instaurare a ‘unui regim autocratic’, reproș care i-a fost adresat lui însuși în trecut.

Din SUA, unde s-a deplasat pentru a asista la etapa finală a Cupei Mondiale la fotbal, Viktor Orban le-a cerut ungurilor – într-un mesaj postat pe Facebpok – ‘să reziste dacă președintele este înlăturat cu forța’.

Toate privirile sunt ațintite acum spre acesta din urmă, care are de ales dacă își va întârzia plecarea, refuzând să semneze amendamentul votat, ceea ce ar putea declanșa o criză constituțională.

‘El acum are cinci zile la dispoziție fie pentru a demisiona în termenul stabilit, fie pentru a semna acest amendament la Legea fundamentală’, a declarat Magyar, care a promis să angajeze o procedură de destituire dacă președintele nu o va face.

Amendamentul prevede sfârșitul mandatului lui Tamas Sulyok din ziua următoare a intrării sale în vigoare, iar apoi alegerea unui nou președinte pentru cinci ani de către parlament, unde partidul Tisza al lui Peter Magyar deține majoritatea de două treimi din cele 199 de locuri.

Înaintea votului, Sulyok, 70 de ani, a denunțat o procedură care ‘încalcă principiile statului de drept, ale democrației și ale separării puterilor’.

Amendamentul, prezentat ca o măsură tranzitorie până la adoptarea unei noi Constituții în urma unei consultări publice, a fost criticat de asemenea de organizații de apărare a drepturilor omului. Amnesty International a apreciat că Tamas Sulyok are ‘dreptul la o procedură echitabilă’, în timp ce Human Rights Watch a considerat că aceste mici aranjamente constituționale ‘amintesc de epoca Fidesz’.

Totodată, juristul Andras Baka, fost președinte al Curții Supreme, al cărui mandat fusese scurtat în regimul Orban pentru că își exprimase îngrijorarea privind reforme judiciare, consideră justificat demersul lui Peter Magyar dacă el deschide calea unei noi ordini constituționale.

‘Într-o țară în care domnește statul de drept, astfel de măsuri extraordinare nu pot fi utilizate, dar Ungaria a devenit un stat captiv sub Orban’, a declarat el pentru AFP, adăugând că Sulyok și alți înalți responsabili ai statului fuseseră numiți ‘nu pentru a limita puterea guvernului, ci pentru a asigura supraviețuirea politică a fostului sistem chiar în cazul înfrângerii electorale’.

Potrivit unui sondaj realizat în luna mai de un centru de studii, 21,67% dintre alegătorii ungari doresc plecarea lui Tamas Sulyok.

Fost președinte al Curții Constituționale, el era puțin cunoscut publicului înainte de a fi ales de către parlament președinte pentru un mandat de cinci ani în 2024.

Amendamentul votat prevede de asemenea limitarea la trei numărul mandatelor pentru deputați, ceea ce va împiedica mai multe personalități ale opoziției să se prezinte în 2030.

Textul restabilește și puterile controlului bugetar al Curții Constituționale.

El stabilește la 70 de ani vârsta limită pentru judecătorii săi, dispoziție care îl lovește direct pe președintele instanței, Peter Polt, fost procuror general numit sub regimul Orban.

În virtutea acestui amendament se creează un Oficiu național pentru recuperarea și protecția activelor publice, căruia i se vor conferi vaste puteri pentru combaterea corupției devenită sistemică în epoca Orban.

Sursa: AGERPRES

‘O veste bună, în exclusivitate, de la Bruxelles: Comisia Europeană tocmai a aprobat astăzi propunerea de renegociere a PNRR. Urmează ultimul pas: aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene, pe 7 august. După luni de muncă pentru a salva cât mai multe investiții și cât mai mulți bani europeni pentru România, am ajuns în punctul în care totul depinde acum doar de capacitatea României de a livra reformele promise. Și, din păcate, fix aici se rupe filmul. În timp ce la Bruxelles obținem rezultate fantastice, la București, domnul Sorin Grindeanu anunță că PSD nu va vota legea salarizării și amenință că va sabota și reforma privind integritatea în funcția publică’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, pe salarizarea unitară reforma a fost amânată succesiv și împinsă dintr-o cerere de plată în alta iar ani de zile nu a fost realizată reforma salarizării.

‘Chiar domnul Grindeanu recunoaște astăzi că jalonul a fost mutat din cererea de plată 3 în cererea de plată 6. Ani de zile reforma nu a fost făcută. Acum, când trebuie în sfârșit livrată, ni se spune din nou: nu votăm’, susține Pîslaru.

El acuză, de asemenea, că, pe subiectul integritate în funcția publică, PSD încearcă să mute discuția spre Dominic Fritz și alte cazuri individuale în loc să se discute despre cum poate fi întărită Agenția Națională de Integritate.

‘Este o diversiune. Reforma nu este despre un om, un partid sau un dosar. Este despre capacitatea statului român de a avea reguli clare și instituții eficiente pentru apărarea integrității în funcția publică’, a subliniat sursa citată.

Dragoș Pîslaru precizează, de asemenea, că pe reforma urbanismului, România a pierdut ani întregi în blocaje și conflicte privind competențele de emitere a autorizațiilor de construire, inclusiv în disputa dintre administrațiile PSD de sector și Primăria Capitalei, în loc să modernizeze legislația și să reducă birocrația.

Ministrul interimar afirmă că și pe decarbonizare reformele au fost împinse până în ultimul moment, iar România a ajuns să negocieze sub presiunea termenelor-limită și a riscului de a pierde fonduri europene.

‘Nu poți pretinde miliarde de euro de la Uniunea Europeană și, în același timp, să refuzi reformele la care România s-a angajat. Nu poți spune că vrei PNRR, dar să respingi jaloanele din PNRR. Nu poți aplauda banii europeni și să sabotezi condițiile asumate de România pentru a-i primi.(…)
În toți acești ani, PSD a practicat politica tergiversării, amânând de fiecare dată decizia tocmai de frică să nu își asume ei vreo responsabilitate.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a împins reformele înainte cu toată puterea, ne-am asumat deciziile dificile și am dovedit că putem avea în Guvern și oameni politici responsabili, care acționează în interesul țării. PNRR nu este al unui partid. Nu este al unui ministru. Nu este al unui guvern.
Este un plan pentru dezvoltarea României: autostrăzi, spitale, școli, digitalizare, energie, modernizarea administrației și miliarde de euro care schimbă în bine viața românilor. Așa că fac un apel foarte clar la responsabilitate către PSD: nu puneți, domnilor de la PSD, viitorul României în pericol pentru agenda voastră politică măruntă’, a mai scris Dragoș Pîslaru, pe rețeaua de socializare.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, că strategia premierului demis Ilie Bolojan, ‘să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD, este una complet greșită’ și a precizat că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR pentru ‘interesele obscure ale unor lideri de dreapta’.

‘De aceea, strategia domnului prim-ministru Bolojan demis de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită. În acest sens, le-am spus că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta. De exemplu, suntem total împotrivă ca domnul Fritz să-și rezolve problemele de integritate prin modificarea legii. Concret, nu vom accepta ca în grupul de lucru pe subiectul privind jalonul care face referire la integritatea în funcția publică USR să introducă tot felul de texte care să rezolve problemele personale ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale altor USR-iști condamnați definitiv de Înalta Curte’, a adăugat liderul PSD.

Grindeanu a mai spus că PSD nu va vota o lege a salarizării care nici astăzi nu este în transparență publică.

‘De asemenea, i-am anunțat că nu vom vota pur și simplu o lege a salarizării, care nici astăzi nu este pusă în transparență și unde consultarea cu sindicatele și patronatele a fost un simulacru. Tocmai de aceea noi astăzi ne vom întâlni cu toate confederațiile sindicale și miercuri cu patronatele, pentru că este un subiect mult prea important pentru România ca noi să așteptăm să ne trimită domnul Pîslaru sau domnul Bolojan o lege proastă sau inaplicabilă. Și pentru cei din PNL și USR care tot vociferează că această lege trebuia făcută deja le reamintesc că pe vremea lui Nicolae Ciucă acest jalon a fost mutat din cererea 3 de plată în cererea 6, pentru că foștii miniștri de finanțe ai PNL-ului au spus că nu au bani pentru a o implementa. Asta este adevărul pe care îl puteți verifica foarte simplu. Închei prin a-i avertiza din nou pe cei de la PNL și USR să nu folosească PNRR pentru a privatiza în mod netransparent și la super discount companiile românești profitabile sau să facă o așa-zisă digitalizare cu dedicație pentru un anumit concern străin. Acestea sunt lucruri inacceptabile pentru PSD’, a transmis Grindeanu.

Liderii fostei coaliții de guvernare s-au întâlnit cu președintele Nicușor Dan, luni dimineața, la Palatul Cotroceni.

Sursa: AGERPRES

‘Vom restabili ‘BlOCADA IRANIANÃ’, numită astfel pentru că împiedică doar navele iraniene și clienții Iranului să intre și să iasă’ din strâmtoare, a declarat Donald Trump pe platforma sa Truth Social.

În cadrul armistițiului între Washignton și Teheran, SUA își ridicaseră în 18 iunie blocada asupra porturilor iraniene, instaurată cu două luni mai devreme ca ripostă la închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran.

Dar odată cu reluarea ostilităților între cele două țări în ultimele zile, președintele american a asigurat luni dimineața pe canalul Fox News că SUA vor ‘prelua controlul’ asupra strâmtorii și vor deveni ‘gardienii’ acesteia.

SUA au supravegheat-o ‘gratuit’ până în prezent, a asigurat el, adăugând că de acum Statele Unite vor percepe o taxă de la celelalte națiuni.

‘Vom fi plătiți pentru a o proteja. O sumă importantă; vrem pur și simplu să fim plătiți pentru toate acestea, pentru că ne-am expus trupele pericolului’, a afirmat el.

Într-un mesaj pe Truth Social, președintele american a evocat instituirea unei taxe pe care o vor percepe SUA, echivalentă cu ‘20% din valoarea încărcăturii’ navelor care doresc să traverseze strâmtoarea.

Iranul asigură că Strâmtoarea Ormuz este închisă până la ‘noi ordine’, după reluarea confruntărilor de o intensitate inedită de la încetarea focului în aprilie în conflictul din Orientul Mijlociu.

Această rută strategică pentru comerțul mondial cu hidrocarburi constituie un punct de discordie major între Washington și Teheran.

Donald Trump a denunțat de asemenea metodele negociatorilor iranieni, care – potrivit lui – ‘nu au nimic’ și pe care îi acuză că revin asupra angajamentelor asumate în cursul negocierilor-maraton desfășurate anterior.

‘Ieri, ei au ținut o reuniune de 11 ore. Totul fusese decis ieri. Apoi, ei au părăsit sala, amintind și spunând că trebuie să facă câteva modificări’, a adăugat el, fără să precizeze natura schimbărilor evocate.

La rândul său, diplomația iraniană acuză SUA că ar fi responsabile de ‘revenirea insecurității’ în Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzita anterior o cincime din petrolul brut mondial.

Teheranul a asigurat totuși luni că va continua consultările cu mediatorii qatarezi, pakistanezi și omanezi cu scopul de a ‘preveni o escaladare’.

Sursa: AGERPRES

”Împreună pentru o Europă mai sigură, mai puternică şi pentru consolidarea securităţii colective”, a scris Nicuşor Dan, pe Facebook.

Şeful statului efectuează luni şi marţi o vizită la Paris, la invitaţia omologului său francez, Emmanuel Macron.

Pe agenda vizitei se află şi participarea la reuniunea Coaliţiei de Voinţă pentru Ucraina, format lansat în 2025 şi coordonat de Franţa şi de Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, care reuneşte 35 de state angajate în sprijinirea Ucrainei prin garanţii solide de securitate.

Coaliţia urmăreşte să contribuie, după încheierea unui acord între părţile implicate în conflict, la menţinerea păcii şi la prevenirea unei noi agresiuni împotriva Ucrainei.

În intervenţia sa, preşedintele Nicuşor Dan va evidenţia legătura directă dintre securitatea Ucrainei şi securitatea Europei, cu accent asupra Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene, a informat Administraţia Prezidenţială.

Sursa: AGERPRES

În acelaşi timp, el a afirmat că cetăţenii au donat prin “Frontul Popular” aproape 70 de miliarde de ruble (aproximativ 913 milioane de dolari) pentru nevoile armatei.

Declaraţiile lui Putin, făcute în faţa unor militari şi a membrilor familiilor acestora, intervin după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a Rusiei a aprobat duminică listele electorale depuse de 11 partide care vor să participe la alegerile parlamentare din 20 septembrie.

În acelaşi timp, nu este încă clar câţi candidaţi din câte formaţiuni vor putea participa la alegeri, deoarece CEC va proceda acum la verificarea documentelor tuturor celor care aspiră să obţină un loc în parlament.

Mai mult, luni, a fost arestat unul dintre opozanţi, Boris Nadejdin, candidat la preşedinţia Rusiei în 2024, declarat recent “agent străin”.

Din cauza nemulţumirilor faţă de război, a recesiunii economice, a blocării internetului şi, mai recent, a crizei provocate de deficitul de combustibil, intenţiile de vot pentru partidul Kremlinului, Rusia Unită, se află la minime istorice, potrivit sondajelor.

Alegerile din septembrie pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus) vor fi primele alegeri legislative organizate în Rusia de la începutul războiului în Ucraina, în februarie 2022.

Sursa: AGERPRES

„Realizarea tortului aniversar pentru Jennifer Lopez mi-a adus o mare satisfacție. Un aspect interesant este că, în timp ce lucram la el, nu am știut cui îi era destinat. Pentru mine, fiecare comandă este tratată cu aceeași implicare, indiferent de numele clientului. Abia după finalizarea proiectului am aflat că tortul urma să fie piesa centrală a aniversării uneia dintre cele mai cunoscute artiste din lume” – povesteşte Cristina Ucea Băcican, pentru Jurnal arădean/ Aradon.

Potrivit acesteia, tortul a fost realizat integral artizanal, fiecare element decorativ fiind modelat manual și complet comestibil.

„Am creat un desert în care eleganța vizuală s-a îmbinat cu rafinamentul gustului: un blat intens de ciocolată, cu note profunde de cacao, pus în valoare de un ansamblu de texturi fine de cremă de ciocolată, echilibrate pentru a oferi profunzime, delicatețe și un contrast armonios al consistențelor. Fiecare detaliu a fost gândit pentru a transforma tortul într-o adevărată experiență senzorială, în care estetica și gustul să vorbească aceeași limbă” – detaliază Cristina.

În vârstă de 29 de ani, Cristina Ucea Băcican s-a născut în comuna Șeitin, județul Arad. A descoperit lumea cofetăriei pe când avea 18 ani.

„Mi-am început parcursul profesional în Arad, în laboratoarele cofetăriilor Veneția și, ulterior, Libelula. Acolo am învățat că această meserie nu înseamnă doar rețete și tehnică, ci disciplină, răbdare și respect pentru fiecare detaliu” – povesteşte Cristina.

„De-a lungul carierei mele în Franța, am realizat torturi pentru sportivi de renume, șefi de stat, antreprenori, membri ai unor familii princiare, șeici și pentru evenimente organizate în cadrul Ambasadei României la Paris. Fiecare proiect a reprezentat o provocare și o responsabilitate, iar fiecare experiență m-a ajutat să evoluez profesional” – mărturiseşte Cristina Ucea Băcican.

„Am văzut câtă muncă, pasiune și seriozitate a pus în tot ceea ce face. Nimic nu i-a fost oferit de-a gata. A muncit enorm, a avut curaj să viseze și nu a renunțat niciodată. Faptul că a ajuns la Paris să realizeze un tort pentru Jennifer Lopez este o realizare uriașă și o răsplată pentru toți anii de sacrificii și dedicare. Povestea Cristinei ne arată tuturor că nu contează de unde pleci și nici cine ești. Contează să fii un om serios, să muncești cu sufletul și să ai un vis în care să crezi, chiar și atunci când pare imposibil” – spune Mihai Moşneang, consătean şi prieten din copilărie al Cristinei.

FOTO | O arădeancă a creat tortul aniversar pentru J.Lo!

„Este o tradiție deja de a oferi acest moment de apreciere și recunoaștere elevilor, profesorilor, părinților în fața unui public numeros, a unui public de cultură. Exemplul lor inspiră, ei sunt un model de reușită pentru toți ceilalți. Zilele acestea s-a vorbit parcă mai mult despre notele mici decât despre notele mari. Haideți să îi apreciem pe cei care reușesc, pe cei care se ridică la nivel de excelență: este un pas necesar pentru progresul tuturor. Felicitări elevilor, profesorilor și părinților, felicitări tuturor celor care au învățat și au obținut note foarte bune, chiar dacă nu foarte apropiate de nota 10!”, a spus Sergiu Bîlcea.

FOTO | Elevii remarcabili ai Aradului, premiați la scenă deschisă

FOTO: CJ Arad

Peste 7,4 milioane de lei pentru cheltuielile salariale
Cheltuielile de natură salarială prevăzute pentru 2026 se ridică la 7,452 milioane de lei, în creștere cu 5,79% față de nivelul de 7,044 milioane de lei realizat anul trecut. Creșterea salariilor propriu-zise este însă mult mai redusă. Cheltuielile cu salariile cresc de la 6,346 milioane de lei în 2025 la 6,434 milioane de lei în acest an, respectiv cu 1,38%.
O creștere mult mai mare apare în cazul bonusurilor. Pentru această categorie este prevăzută suma de 1,019 milioane de lei, față de 697.000 de lei în 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste 46%.
Câștigul mediu brut lunar pe salariat este estimat la 6.081 de lei în 2026, cu 5,81% mai mare decât cel realizat în anul precedent, de 5.747 de lei.
Numărul mediu de angajați rămâne neschimbat, respectiv 102 persoane, atât în 2025, cât și în 2026. De asemenea, numărul de personal prognozat la sfârșitul anului este de 111 angajați. În fundamentarea bugetului a fost luată în calcul și creșterea salariului minim brut pe țară garantat în plată, de la 4.050 la 4.325 de lei lunar, începând cu 1 iulie 2026.