După succesul primei ediții, organizate în anul 2024, conferința revine la Arad cu o a doua ediție care își propune să aprofundeze rolul spiritual, cultural și istoric al Sfântului Martin, precum și influența idealului cavaleresc creștin în configurarea identității europene și regionale.

Evenimentul va avea loc vineri, 24 aprilie 2026, începând cu ora 10:00, în sala „Regele Ferdinand” a Primăriei Municipiului Arad.

Conferința este organizată printr-un amplu parteneriat instituțional care reunește Instituția Prefectului – Județul Arad, Primăria Municipiului Arad, Consiliul Județean Arad, Centrul Cultural Județean Arad, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, Complexul Muzeal Arad, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” Arad, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Arad, Asociația „ASTRA arădeană – 1863”, Centrul de Studii de Istorie și Teorie Literară „Ioan Slavici” Arad, Asociația „Ștefan Cicio-Pop” Arad, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Ioan Slavici” Arad, Poșta Română și Asociația Ordinul Suveran Templier Sfântul Martin.

În cadrul conferinței vor fi abordate mai multe direcții de cercetare privind reprezentările imagologice, culturale și istorice din arealul Văii Mureșului. Temele propuse includ Drumul Sării, semnele creștinismului timpuriu, relația dintre Sfântul Martin și cavalerism, precum și rolul mănăstirilor benedictine și cisterciene în dezvoltarea spirituală și culturală a regiunii.

Organizatorii invită publicul interesat să participe la acest eveniment dedicat valorificării patrimoniului cultural și spiritual, o ocazie de a privi trecutul, prezentul și viitorul prin prisma nobleței și curajului, valori asociate cavalerismului și tradiției creștine europene.

Premierul a evidențiat că vânzarea de pachete minoritare ale unor companii de stat ar conduce la îmbunătățirea performanței acestora.

„Aici este vorba de vânzarea unor pachete minoritare în așa fel încât statul român să rămână în continuare acționar majoritar, pentru că unele din aceste companii sunt companii de tip strategic și e nevoie de această majoritate. Ce rezolvă practic vânzarea de acțiuni? Noi avem o piață de capital destul de restrânsă, suntem o piață de tip emergent și, pentru a dezvolta piața noastră de capital, ceea ce înseamnă că aceste acțiuni ar putea fi cumpărate din banii, din pensiile private ale românilor, din alte fonduri de investiții. Ce înseamnă asta? Înseamnă că companiile vor fi administrate mai bine, pentru că fiind o administrare de tip privat într-o pondere mai mare, cu siguranță nu o să vrea să-și piardă banii, pentru că răspund pentru asta. Nu e ca la stat, uneori, în care nu răspunzi de nimic. Înseamnă că vor fi mai transparent administrate și va fi un câștig pentru piețele financiare, pentru bugetele de stat și per ansamblu”, a explicat Bolojan.

Joi, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că a prezentat în ședința de guvern o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat.

În replică, PSD a anunțat că se opune demersurilor inițiate de premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor „companii de stat profitabile”, companii care au un rol esențial în arhitectura de securitate a țării. Formațiunea politică afirmă că lansarea unei astfel de inițiative de la nivel guvernamental reprezintă „un act de sfidare la adresa românilor”.

Sursa: AGERPRES

„PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Vreau să facem o distincție între aceste lucruri, ca să nu existe confuzie. (…) L-am rugat pe liderul senatorilor, Daniel Zamfir, să depună un proiect de lege în Parlament, care să facă acest lucru și să interzicem, pe o perioadă de doi ani, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile”, a afirmat liderul PSD.

Grindeanu a avut, vineri, la Sighetu Marmației, o întâlnire cu liderii PSD din regiunea de nord-vest. De asemenea, el a participat la o ședință a Ligii Aleșilor Locali din Maramureș.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că a prezentat în ședința de guvern de joi o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat. Ea a făcut aceste precizări după ce a fost întrebată dacă se are în vedere listarea CEC Bank și a Companiei Naționale Aeroporturi București.

„E o propunere, este o listă doar pentru explorare, e o listă exploratorie, nu avem o decizie, o asumare politică. Listă exploratorie înseamnă că la un nivel de specialiști de AMEPIP și din cadrul Cabinetului ne-am uitat la ce companii pot fi listate în urma unor discuții cu specialiști din zona de piață de capital, dar pentru a face pasul următor e nevoie de un studiu de fezabilitate pentru a decide dacă aceste companii sunt eligibile pentru a fi listate. Procesul de listare este unul complex pe care trebuie să-l ducă la bun sfârșit specialiști care cu asta se ocupă”, a declarat Oana Gheorghiu, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

În cadrul notei de informare prezentată în ședința de guvern, vicepremierul pentru reforma companiilor de stat a prezentat și o listă a unor companii de stat propuse pentru listare la bursă, care necesită o perioadă minimă de 6-12 luni de pregătire: CEC Bank, propunerea avansată: IPO – ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Administrația Porturilor Maritime Constanța – FP vinde pachetul de 20%/ofertă mixtă; Compania Națională Aeroporturi București – FP vinde pachetul de 20%/ofertă mixtă; Societatea Națională a Sării (Salrom) – FP vinde pachetul de 49%/ofertă mixtă; Loteria Română – ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Compania Națională Imprimeria Națională – IPO – ofertă mixtă; Cuprumin-Zăcământul Roșia Poieni – parteneriat strategic (JV) nu IPO la BVB; Romarm/ Uzina Mecanică Cugir – IPO condiționat de modificare legislativă; Compania Națională Poșta Română – IPO – FP vinde 6,48% sau ofertă mixtă după studiu de fezabilitate.

Și premierul Ilie Bolojan a declarat, joi, că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia.

„Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral. Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, la creșterea transparenței și la o performanță mai bună a companiilor de stat”, a subliniat premierul Bolojan.

Sursa: AGERPRES