Însă chiar aceste discuţii evidenţiază cât de mult s-au deteriorat relaţiile dintre Washington şi aliaţii săi europeni din NATO în ultimele luni.

De asemenea, aceasta sugerează că vizita efectuată miercuri la Casa Albă de către secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu a reuşit să îmbunătăţească în mod semnificativ relaţiile transatlantice, care se află, probabil, la cel mai scăzut nivel de la înfiinţarea NATO, în 1949.

În prezent, Statele Unite au peste 80.000 de soldaţi în Europa şi au jucat un rol central în arhitectura de securitate a Europei încă de la cel de-al Doilea Război Mondial. Peste 30.000 dintre aceşti soldaţi se află în Germania, iar un număr considerabil este staţionat şi în Italia, Regatul Unit şi Spania.

NATO nu a răspuns pentru moment la solicitarea Reuters de comentarii.

Oficialul nu a precizat care ţări ar putea fi afectate sau câţi soldaţi ar putea fi retrasi în cele din urmă, în cazul în care Trump decide să pună în aplicare această idee.

Deşi preşedintele american are de mult timp o relaţie tumultoasă cu NATO – acuzând de ani buni capitalele europene că economisesc la cheltuielile pentru apărare -, ultimele trei luni au fost deosebit de dificile. În ianuarie, Trump a provocat o criză transatlantică reînnoindu-şi ameninţările de lungă durată de a anexa Groenlanda, teritoriu de peste mări al Danemarcei.

Iar de când a izbucnit războiul cu Iranul pe 28 februarie, el şi-a exprimat profunda frustrare că aliaţii NATO nu s-au oferit să ajute la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută vitală pentru aprovizionarea globală cu energie, care a rămas în mare parte închisă, în pofida unui armistiţiu fragil anunţat săptămâna aceasta.

Diplomaţi NATO au declarat că SUA nu au precizat dacă se aşteaptă ca vreo misiune în Strâmtoarea Ormuz să înceapă în timpul sau după conflict şi au spus, de asemenea, că Statele Unite au specificat ce capacităţi specifice aşteaptă de la fiecare ţară NATO.

Wall Street Journal a relatat miercuri că înalţi oficiali ai administraţiei discutau despre retragerea trupelor staţionate în Europa din ţările ai căror lideri au criticat războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului şi despre mutarea acestora în ţări europene ai căror lideri s-au arătat mai favorabili.

Oficialul de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Trump discută despre readucerea trupelor în SUA, mai degrabă decât despre mutarea lor în alte ţări străine.

Sursa: AGERPRES

“Prin decizia comandantului suprem, V.Putin, în legătură cu apropiata sârbătoare a Paştelui ortodox, o încetare a focului a fost decretată pentru sâmbătă, 11 aprilie, începând de la ora locală 16:00 (13:00 GMT) până la sfârşitul zilei de 12 aprilie 2026”, se menţionează în comunicatul Kremlinului.

Sursa: AGERPRES

‘Începând din dimineața zilei de joi, 9 aprilie 2026, locurile sfinte din orașul Ierusalim vor fi redeschise pentru vizite și rugăciune’, se arată în comunicat.

Pe lângă Biserica Sfântului Mormânt, au fost redeschise și alte locuri sfinte importante, între care Zidul Plângerii și Muntele Templului, în condiții de securitate sporită.

În acest context, poliția israeliană a dispus măsuri sporite de securitate în întreg orașul pentru gestionarea numărului mare de pelerini așteptați.

‘Comandantul districtului Ierusalim, chestorul Avshalom Peled, a dispus o mobilizare operațională sporită, în cadrul căreia sute de polițiști, luptători ai Poliției de Frontieră și voluntari vor fi desfășurați în întreg orașul Ierusalim, pe principalele artere de circulație, în Orașul Vechi și în locurile sfinte, cu scopul de a permite tuturor credincioșilor și vizitatorilor să ajungă în siguranță și să își exercite libertatea de cult, cu respectarea strictă a ordinii și siguranței publice’, precizează Poliția Israeliană, citată de basilica.ro.

Poliția a transmis și recomandări pentru cei care vor ajunge în zonă în perioada următoare: ‘Având în vedere aglomerația preconizată, adresăm publicului apelul de a da dovadă de răbdare, de a respecta indicațiile polițiștilor, de a manifesta vigilență față de obiecte suspecte’.

Potrivit corespondentului ERTnews la Ierusalim, în dimineața Sfintei și Marii Joi a fost deja oficiată Sfânta Liturghie cu rânduiala spălării picioarelor de către Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului și părinții aghiotafiți, iar un număr considerabil de credincioși s-a deplasat la Biserica Sfântului Mormânt.

Rămâne însă de stabilit modul concret de desfășurare a slujbei Învierii și a ceremoniei Sfintei Lumini, în funcție de deciziile care vor fi luate în urma întâlnirii dintre Patriarhie și autoritățile din Orașul Vechi.

Patriarhia Română va organiza și în acest an aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim. Aceasta va fi adusă cu o cursă specială în Sâmbăta Mare, urmând a fi oferită delegaților eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internațional ‘Henri Coandă’.

Sursa: AGERPRES

ARAD. Procurorul arădean Codrin Miron a fost numit șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, confirmarea venind de la președintele României, Nicușor Dan, cel care are ultimul cuvânt în numirea procurorilor șefi de la parchetele centrale. Numirea lui Miron a fost umbrită, însă, de alte numiri „cu cântec”, puse la îndoială inclusiv de către partenerii președintelui Nicușor Dan.

„Doamna procuror Chiriac – așa cum v-am povestit, ca să mă pregătesc pentru acest moment, am avut multe discuții încă din ianuarie, generale, informale, cu mulți procurori. De fiecare dată am pus întrebarea: care este cea mai bună structură teritorială DNA din România? Care este cea mai bună structură teritorială DIICOT din România? Care este cea mai bună structură de parchet? Cert este că, în toate răspunsurile care afirmau ceva, la DNA era menționată întotdeauna DNA Iași printre cele mai bune secții din țară, iar la DIICOT, secția de la Timișoara ca fiind cea mai bună din țară. Și atunci am fost foarte fericit când am văzut că doamna Chiriac candidează și domnul Miron candidează, iar după ce au trecut de testul de la Ministerul Justiției am fost și mai bucuros și am așteptat să îi numesc”, a declarat președintele României, în cadrul unei conferințe de presă. Codrin Miron își va prelua mandatul începând cu data de 15 aprilie.

În urma mesajului trimis de acesta, se pare că CFR Călători a luat măsuri, inclusiv retragerea vagonului din circulație. Reprezentanții companiei dau asigurări că acesta a fost un caz izolat, vagoanele fiind oricum igienizate frecvent, fiind făcute inclusiv deratizări și dezinsecții.

Citește știrea întreagă AICI!

‘Propunerea noastră rămâne pe masă, președintele Rusiei a exprimat-o în repetate rânduri’, a declarat directorul agenției nucleare Rosatom, Aleksei Lihaciov, citat de agenția Interfax.

El a adăugat că Rusia poate, în cazul în care este aprobat de Teheran, să reducă îmbogățirea uraniului iranian.

‘Totuși, astfel de decizii nu se iau în timpul unor operațiuni militare’, a asigurat Lihaciov.

În luna februarie, Kremlinul a amintit că este deschis la propunerea de a primi uraniu îmbogățit din Iran, opțiune discutată anterior cu Teheranul.

În timpul negocierilor dintre SUA și Iran care au avut loc la Geneva înaintea începerii războiului americano-israelian împotriva Teheranului, partea iraniană a menționat posibilitatea de a opri îmbogățirea uraniului și de a transfera o parte din rezervele sale către Rusia.

Cu toate acestea, după atacul americano-israelian împotriva Republicii Islamice, Teheranul a refuzat să își restricționeze programul de îmbogățire a uraniului.

Sursa: AGERPRES

‘Sunt aici azi pentru a-mi lua rămas bun de la prietenul meu. Noi cât timp am lucrat împreună am împărțit și durerea, și bucuria. Așa am devenit mari prieteni. El este un om foarte important în viața mea. Întotdeauna am respectat viziunea și filosofia lui Mircea în fotbal. El a avut o viață fericită. Nu putea fără muncă, fără fotbal… și iată că a plecat dintre noi tot de pe terenul de fotbal. Nu pot să spun care e cea mai frumoasă amintire nici într-o oră. Am trăit împreună foarte multe lucruri. El m-a învățat pe mine să beau vin. Până să îl cunosc eu nu mă atingeam de vin. Apoi, după meciuri stăteam și discutam la un pahar de vin. El îmi spunea că dacă am atâtea emoții în timpul meciului să beau un puțin de vin alb ca să nu mor în timpul meciului. Iar eu, la rândul meu, l-am învățat pe Mircea să cânte karaoke. Nu prea ne reușea, nici mie, nici lui. Dar noi oricum cântam’, a spus Ahmetov.

‘Este o plecare neașteptată, o mare tragedie pentru suporterii echipei Șahtior Donețk, pentru iubitorii fotbalului din Ucraina, România și din întreaga lume. Mircea Lucescu a fost prietenul meu, împreună am cucerit 22 de trofee. Îmi amintesc când am câștigat Cupa UEFA cât de fericit era Mircea și cum a ținut pe umeri drapelul României. De aceea eu cred că trebuie să fiți mândri că Mircea Lucescu este român’, a adăugat cel mai bogat ucrainean.

Acesta și-a amintit că în urmă cu 17 ani Lucescu a suferit un infarct la Donețk:

‘Acum 17 ani s-a întâmplat la Donețk ca Mircea să facă un infarct. Am adus chirurgi de la Kiev și în noaptea aceea l-au operat. Toată noaptea atunci m-am învârtit în jurul spitalului îngrijorat. Când el și-a revenit l-am vizitat, a fost un moment memorabil. Eu am venit aici și când s-a întâmplat accidentul cu tramvaiul’.

Rinat Ahmetov, care a rămas foarte apropiat de familia Lucescu, s-a arătat bucuros de faptul că Răzvan Lucescu îi calcă pe urme tatălui său în antrenorat.

‘I-am transmis acum doamnei Neli (n.r. – soția lui Mircea Lucescu) că sufletul și inima mea sunt alături de familia Lucescu. Ei îmi sunt foarte apropiați, sunt dragii mei. Am petrecut foarte mult timp cu doamna Neli și cu Mircea. Cu Răzvan m-am întâlnit mai rar, dar se vede că este pe drumul corect în fotbal. Am vorbit acum cu el și îi spuneam că are un trofeu mai mult decât avea tatăl său la aceeași vârstă. Deci Răzvan este un antrenor foarte bun. Îmi amintesc că ne-a bătut cu 1-0 când era la Rapid, chiar dacă Șahtior era echipa mai bună. Ne-am amintit acum împreună de acel episod, de cum ne-a bătut la Donețk. Răzvan a luat cele mai bune calități de la Mircea și sunt sigur că va ajunge foarte sus’, a precizat omul de afaceri ucrainean.

FOTO: EPA/VASSIL DONEV

Rinat Ahmetov a fost însoțit la Arena Națională de fostul căpitan al echipei Șahtior Donețk, Darijo Srna. În cursul zilei, un alt fost component al grupării ucrainene, Dmitro Cigrinski, și-a luat rămas bun de la Mircea Lucescu.

Sicriul, acoperit cu drapelul României, a fost așezat pe o scenă construită pe esplanada de la Tribuna Oficială a Arenei Naționale. La căpătâiul fostului selecționer a fost așezată o fotografie a acestuia și o coroană albă de flori, iar în stânga și dreapta se află patru membri ai Gărzii de onoare a Jandarmeriei Române.

Conform programului anunțat de Federația Română de Fotbal, ceremoniile funerare se vor desfășura pe parcursul a trei zile, sub măsuri stricte de securitate și protocol.

Vineri, ultima zi a ceremoniilor, va fi marcată de discreție și solemnitate, cu evenimente desfășurate în două locații. Cortegiul funerar se va deplasa către Biserica Sfântul Elefterie din Capitală, unde slujba de înmormântare va începe la ora 10:00. Participarea la biserică este strict limitată la familie și invitații apropiați. Ceremonia de înmormântare este programată să înceapă la ora 12:20, la Cimitirul Bellu din Capitală. Momentul înhumării (ora 13:10) va fi precedat de onoruri militare, recunoscând astfel meritele deosebite ale regretatului antrenor.

Conform dorinței familiei, accesul publicului larg va fi restricționat în incinta cimitirului, zona fiind delimitată exclusiv pentru cercul restrâns de apropiați.

Marele antrenor Mircea Lucescu a decedat marți, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București a precizat că decesul a fost declarat în jurul orei 20:30.

Mircea Lucescu a fost internat de urgență pe 29 martie la Spitalul Universitar București, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naționale de fotbal, fiind afectat de ratarea calificării la Cupa Mondială 2026, după înfrângerea suferită în fața Turciei (0-1), din 26 martie.

Lucescu nu a făcut deplasare cu naționala în Slovacia, reprezentativa României fiind condusă de secundul Ionel Gane la meciul amical pierdut marți cu 0-2.

Federația Română de Fotbal a anunțat, la 2 aprilie, prin intermediul site-ului oficial, că antrenorul Mircea Lucescu și-a încheiat mandatul de selecționer al echipei naționale a României.

Sub conducerea lui Mircea Lucescu, România a reușit o campanie de excepție în Liga Națiunilor, în urma căreia reprezentativa a obținut locul în play-off-ul din martie, pentru accederea la Cupa Mondială din vara aceasta. Bilanțul său pe banca naționalei în această perioadă cuprinde 11 victorii, 1 egal și 6 înfrângeri.

Sursa: AGERPRES

„Îmi place foarte mult că are tupeu. În timpul meciului a făcut un fault, nu s-a speriat de joc chiar dacă e tânăr. N-are un ritm susținut de joc, bineînțeles, și poate a fost timorat pentru debutul lui. Dar în antramente îmi arată că poate fi un băiat de viitor. Are un fizic foarte frumos, în plus are calitate cu mingea la picior. Și e și stângaci, ceea ce sunt rari în fotbalul nostru. Va rămâne cu noi în continuare. De astăzi cu noi va fi și Baba, tot junior din Academie. Au fost săptămâna trecută, știți foarte bine, 3-4 juniori, deci în permanență aducem tineri din Academie. Pe final de campionat, dacă va fi necesar, vor mai veni și alții. Vom vedea în funcție de ce nevoi vom avea” – a declarat Adrian Mihalcea.

„Am considerat că în cele două săptămâni, cât a fost cu noi, Iacob s-a întrenat foarte bine. Aveam nevoie în meciul cu Metaloglobus de un jucător care împinge foarte mult, dar din poziția de fundaș. În același timp, să-și acopere defensiv suprafața lui, plus că în discuțiile inițiale vorbeam să promovăm tineri. Dacă nici într-un meci cu Metaloglobus nu riști cu un astfel de copil, când le mai dai șansă? Doar cu două-trei minute pe final, aia n-ar fi chiar o promovare și o mulțumire pentru el. Țăroi avea un vibe bun, o atitudine pozitivă după calificarea cu naționala României U18. Am considerat împreună cu staful că poate evolua. A făcut-o destul de bine, dar din păcate apar probleme medicale și la acești copii, acum este ușor accidentat, vedem dacă ne vom putea baza pe el la meciul cu FC Botoșani” – a mai spus Mihalcea.

“Ne dorim ca acest război, care s-a transformat într-un test de rezistenţă transatlantic, să nu tensioneze şi mai mult relaţiile dintre SUA şi partenerii europeni din NATO”, a afirmat el.

“Nu vrem – eu nu vreau – o divizare a NATO. NATO este un garant al securităţii noastre, în special în Europa, şi trebuie să nu ne lăsăm dominaţi de emoţii”, a subliniat Friedrich Merz.

Cancelarul german a avut o discuţie telefonică miercuri cu preşedintele american Donald Trump, care a ameninţat că va părăsi NATO din cauza a ceea ce numeşte o lipsă de sprijin european în războiul împotriva Iranului, un conflict despre care ţările europene susţin că nu este al lor şi că Alianţa Nord-Atlantică este o organizaţie defensivă, nu ofensivă.

Merz a explicat că în convorbirea telefonică au vorbit despre “viitorul NATO” şi că i-a propus preşedintelui american ca ambii să discute această chestiune înainte de summitul NATO din iunie, de la Ankara.

“Intenţia mea fermă este să fac tot posibilul pentru a menţine protecţia oferită de NATO, inclusiv de SUA, pentru Europa. În prezent, această alianţă nu poate fi înlocuită cu nimic. De aceea, am un interes deosebit în păstrarea ei şi în dezvoltarea acesteia în continuare împreună cu preşedintele american”, a subliniat Friedrich Merz.

Cancelarul german a subliniat că, în cadrul acestei discuţii telefonice, nu s-a vorbit “despre vreo retragere şi nici despre vreo limitare a utilizării infrastructurii militare pe care forţele armate americane o deţin în Germania”.

Sursa: AGERPRES

Masa de Paște din 2026 se află sub presiunea inflației, în condițiile în care 42% dintre români declară că vor aloca un buget mai mare decât în 2025, 31% intenționează să reducă cheltuielile, iar 27% estimează că vor cheltui sume similare cu cele de anul trecut, precizează cercetarea.

În același timp, interesul pentru oferirea de cadouri continuă să scadă, ponderea celor care intenționează să facă astfel de achiziții diminuându-se pentru al treilea an consecutiv, de la 67% în 2024 la 58% în 2025 și 55% în 2026.

Potrivit studiului, românii au sentimente preponderent pozitive în așteptarea Sărbătorilor Pascale (75%), cele mai frecvent menționate fiind starea de bine (25%), fericirea și entuziasmul (17%), precum și mulțumirea și recunoștința (11%). În schimb, ponderea celor care asociază această perioadă cu sentimentul de liniște a scăzut semnificativ, de la 17% în 2025 la 10% în prezent.

Totodată, 85% dintre români intenționează să petreacă Paștele acasă, în familie, comparativ cu 79% în 2025 și 2024, tendință care sugerează o orientare mai accentuată către nucleul familial, pe fondul presiunilor economice. Cu toate acestea, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) se diferențiază, optând într-o măsură semnificativ mai mare pentru ieșirile la restaurant (27%, față de 9% la nivelul întregului eșantion).

În ceea ce privește obiceiurile religioase, aproximativ jumătate dintre români declară că țin post, 12% pe toată durata acestuia, 17% doar miercurea și vinerea, iar 16% numai în Săptămâna Mare.

Românii justifică un Paște mai auster prin orientarea către un consum mai redus și o întoarcere către tradiții, în condițiile în care 48% dintre respondenți spun că au observat schimbări în modul în care sărbătoresc această perioadă în ultimii ani. Principalele motive invocate în 2026 sunt căutarea unui mod mai autentic și mai profund de celebrare, departe de agitația comercială (40%, față de 28% în 2025), adoptarea unui stil mai minimalist și eco-friendly, pentru a evita consumul excesiv (26%, comparativ cu 20% în 2025), dar și trecerea de la o abordare tradițională la una mai modernă (24%, în scădere de la 35% în 2025).

În ceea ce privește semnificația Paștelui, cei mai mulți români pun accent pe tradiții și obiceiuri (37%), în timp ce 28% consideră că sărbătoarea este în primul rând despre conexiunea și comunicarea cu cei dragi, iar 25% văd un echilibru între tradiții și relațiile cu familia.

Pe fondul presiunilor economice, șase din zece români estimează că vor pune mai puțin pe masa de Paște în acest an. Astfel, 31% declară că vor reduce bugetul alocat sărbătorilor, față de 21% în 2025, iar 27% vor cheltui sume similare cu cele de anul trecut, în scădere de la 39%. În funcție de gen, femeile resimt mai acut presiunea financiară, 35% dintre acestea afirmând că vor reduce cheltuielile, comparativ cu 27% dintre bărbați.

‘Trei ani de date consecutive ne spun același lucru: românii sărbătoresc Paștele cu tot mai multă precauție financiară. Ceea ce e nou în 2026 este viteza schimbării – creșterea cu 10% a celor care vor reduce bugetul într-un singur an este un semnal pe care nu îl putem ignora’, a afirmat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research, citat în comunicat.

Pe de altă parte, 42% dintre români declară că vor aloca un buget mai mare față de 2025 (comparativ cu 40% în anul anterior), însă această creștere reflectă mai degrabă ajustarea la inflație decât o intenție de consum sporit. Totodată, numărul celor care intenționează să ofere cadouri de Paște continuă să scadă, ajungând la 55% în 2026, față de 58% în 2025 și 67% în 2024, destinatarii rămânând în principal copiii (59%), partenerul de viață (57%) și părinții (40%).

Incertitudinea economică și politică influențează planificarea Paștelui pentru 81% dintre români, principala reacție fiind orientarea către economisire și reducerea cheltuielilor din precauție, tendință aflată în creștere semnificativă, la 64%, față de 52% în 2025.

În ceea ce privește bugetul pentru minivacanța de Paște, 47% dintre respondenți estimează cheltuieli cuprinse între 500 și 1.500 de lei, 36% sub 500 de lei, iar 13% între 1.500 și 3.000 de lei, menționează sursa citată.

Studiul Reveal Marketing Research a fost realizat online, în perioada 1-5 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru populația de 18 ani și peste, utilizatori de internet, din mediul urban și rural. Eșantionul a inclus 1.005 respondenți, iar marja maximă de eroare este de plus/minus 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Sursa: AGERPRES