Ilie Bolojan afirmă că Guvernul pe care îl conduce a reușit să reducă deficitul cu 27 de miliarde de lei, crescând în același timp investițiile.

„Guvernul pe care îl conduc și-a făcut datoria față de țară cât de bine i-a stat în putință. Am redus deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără să oprim investițiile, care au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 25 de miliarde peste nivelul anului trecut.
Cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni. Asta în timp ce factura dobânzilor pentru împrumuturile anilor trecuți a continuat să crească. În numai opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut”, adaugă premierul interimar.

El atrage atenția că dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili.

„Cu toate aceste eforturi resimțite de societate, pentru care le mulțumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili. Implicit, direcția cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite. La fel de rău ar fi însă și ceea ce S&P numește ‘riscul unor compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment’.
Viitorul guvern trebuie să continue linia, să mențină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos și să cheltuiască numai ce are.
Pentru noi, obiectivul rămâne același: un guvern stabil cât mai curând, dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”, transmite Bolojan.

Reacția lui Bolojan vine după Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 (investment grade) și a menținut perspectiva negativă.

Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și diminuarea deficitelor sale externe rămân ridicate. De asemenea, perspectiva reflectă sensibilitatea țării la schimbările în ceea ce privește încrederea investitorilor, pe fondul necesităților de finanțare externă semnificative și al nivelului ridicat al deținerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenți.

Sursa: AGERPRES

Mesajul lui Nicușor Dan vine după Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 (investment grade) și a menținut perspectiva negativă.

Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și diminuarea deficitelor sale externe rămân ridicate. De asemenea, perspectiva reflectă sensibilitatea țării la schimbările în ceea ce privește încrederea investitorilor, pe fondul necesităților de finanțare externă semnificative și al nivelului ridicat al deținerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenți.

Sursa: AGERPRES

Casa Albă, Departamentul Trezoreriei SUA și Lukoil nu au răspuns solicitărilor de a comenta în afara orelor obișnuite de program.

Grupul care urmărește încheierea acordului îi include pe investitorul și miliardarul american Todd Boehly, două grupuri din Orientul Mijlociu care au derulat afaceri cu Kushner sau cu familia lui Witkoff, precum și o entitate a guvernului SUA, a precizat ziarul.

Președintele rus, Vladimir Putin, a abordat subiectul acordului în timpul unei întâlniri desfășurate pe 5 septembrie la Kremlin cu Witkoff și Kushner, a relatat NYT, citând persoane familiarizate cu discuțiile. Putin a propus finalizarea acordului ca o modalitate de a le demonstra rușilor că pot face afaceri cu Statele Unite, a declarat una dintre persoane.

Sursa: AGERPRES

Potrivit acestuia, evaluarea S&P confirmă faptul că, în pofida unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică.

‘În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile’, a subliniat ministrul.

Acesta a mai transmis că seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum, fiindcă această cumpănă nu a trecut complet și menținerea ratingului nu trebuie tratată ca pe un motiv de relaxare.

‘România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce privește deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună. Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase’, a punctat Nazare.

Agenția de rating S&P a reconfirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul ‘BBB-‘ cu perspectivă negativă, menținând România în categoria țărilor recomandate investițiilor.

Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, evaluarea reflectă progresele înregistrate în implementarea programului de ajustare fiscală, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar și confirmă faptul că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026. S&P evidențiază, de asemenea, nivelul foarte ridicat al investițiilor publice, susținute într-o proporție importantă de fondurile europene, ca principal sprijin pentru activitatea economică în acest an.

În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă, subliniind riscurile ridicate de implementarea consolidării fiscale în perioada 2027-2028 si posibilele efecte negative ale instabilității politice. În contextul persistenței unui deficit de cont curent ridicat, al necesarului important de finanțare externă și al sensibilității României la schimbările în încrederea investitorilor și în condițiile de finanțare.

‘Potrivit agenției, rezultatele obținute de România în anul 2025 și pe parcursul anului 2026 au fost notabile în ceea ce privește ritmul consolidării fiscale. S&P estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în anul 2026, cu aproape un punct și jumătate procentual sub nivelul înregistrat în anul 2025, pe fondul disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și al menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare. Menținerea ratingului de credit al României în categoria recomandată investițiilor a ținut cont de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas în grafic pentru anul 2026, în condițiile în care fondurile din PNRR au ajuns la rate de absorbție de peste 90 % pentru granturi și 95 % pentru împrumuturi’, se arată în comunicat.

Sursa citată subliniază că menținerea perspectivei negative reflectă riscurile pe care S&P le identifică în implementarea programului de consolidare fiscală asumat de România în cadrul procedurii de deficit excesiv a UE. Agenția consideră astfel că blocajul politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, adoptate în ultimul moment, ar putea periclita reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în anul 2029.

S&P semnalează că formarea unui guvern susținut de o majoritate și adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027-2028 sunt esențiale pentru menținerea traiectoriei de consolidare fiscală. În scenariul de bază al agenției, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un asemenea cadru.

Agenția evidențiază că necesarul mare de finanțare și creșterea costurilor de împrumut vor continua să exercite presiuni asupra cheltuielilor cu dobânzile (care sunt estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028), datoria publică netă estimându-se să urce la peste 60,0% din PIB în 2027.

Totodată, S&P apreciază că profilul de credit al României rămâne constrâns de nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, estimat la 7,5% din PIB în 2026 respectiv la 7% din PIB în 2027.

S&P subliniază că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, stopând astfel deteriorarea bilanțurilor guvernamentale și externe. Un asemenea scenariu ar fi susținut, în opinia agenției, de un plan de politici publice credibil pe termen mediu – eventual fundamentat pe un consens politic larg – și de o relansare a creșterii economice.

‘Agenția analizează deja capacitatea României de a continua acest parcurs în 2027 și 2028. Prioritatea absolută este construirea unui buget credibil pentru 2027, bazat pe măsuri clare și sustenabile, care să continue reducerea deficitului fără să compromită premisele relansării economice. Avem nevoie de consens politic în jurul acestor obiective pentru ca traiectoria fiscală a României să nu fie pusă sub semnul întrebării de blocaje politice sau de ciclul electoral. Ambiția noastră nu trebuie să se oprească la protejarea calificativului de investiții. Trebuie să creăm condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, în timp, pentru îmbunătățirea ratingului și reducerea costurilor de finanțare ale României’, a declarat ministrul Finanțelor, citat în comunicat.

Pe de altă parte, S&P a avertizat că ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a Guvernului, survenit în urma destrămării Coaliției în mai 2026, ar putea îngreuna reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028. Potrivit agenției există riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.

Totodată, S&P a precizat că ar putea lua în considerare o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe s-ar intensifica – de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.

‘Evaluările agențiilor internaționale de rating reprezintă un reper important pentru percepția investitorilor asupra economiei și influențează condițiile în care statul, companiile și instituțiile financiare se pot finanța de pe piețele financiare. Menținerea calificativului României în categoria recomandată investițiilor contribuie la păstrarea accesului larg la finanțare în condiții competitive și reflectă încrederea acordată economiei românești în contextul continuării procesului de consolidare fiscală și al implementării reformelor asumate. Reconfirmarea de astăzi arată însă și foarte clar că păstrarea acestei poziții depinde de continuitatea consolidării fiscale, de predictibilitatea politicilor publice și de capacitatea României de a construi un cadru bugetar credibil pentru anii următori’, se mai precizează în comunicat.

Sursa: AGERPRES

Articolul 112 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice stabilește situațiile în care Poliția Rutieră poate reține certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia. Motivele vizează atât deficiențe tehnice, cât și nerespectarea unor obligații privind documentele, asigurarea sau echiparea vehiculului.

Lipsa unei inspecții tehnice periodice valabile sau anularea acesteia poate duce la reținerea certificatului. În cazul vehiculelor înregistrate, această măsură este prevăzută direct de articolul 112. Pentru autoturismele înmatriculate, expirarea sau anularea ITP determină suspendarea de drept a înmatriculării, situație în care Codul Rutier prevede, de asemenea, reținerea talonului.

În ceea ce privește sistemele de iluminare și semnalizare, măsura se aplică dacă vehiculul circulă noaptea fără faruri sau lămpi de semnalizare, fără dispozitivele de iluminare și semnalizare luminoasă ori fără mijloacele fluorescent-reflectorizante prevăzute de normele tehnice. Talonul poate fi reținut și dacă aceste sisteme prezintă deficiențe majore sau periculoase ori dacă sunt montate alte dispozitive decât cele omologate.

Mai multe detalii AICI.