Cercetările continuă sub supravegherea procurorului de caz, într-un dosar penal întocmit pentru infracțiunea de purtare abuzivă.

Decizia vine după incidentul petrecut în data de 15 iunie, în curtea Spitalului Județean Arad, unde un livrator de origine srilankeză a reclamat că a fost lovit de un agent de pază în timpul unui conflict izbucnit în incinta unității medicale.

Cazul a atras atenția opiniei publice după apariția imaginilor video care surprind altercația dintre cei doi. Ulterior, victima a reclamat și modul în care ar fi fost gestionată intervenția polițiștilor chemați la fața locului, susținând că a fost încurajată să renunțe la formularea unei plângeri.

Reținerea agentului de pază reprezintă primul rezultat concret al anchetei desfășurate de polițiști după analizarea probelor administrate în dosar.

Rămâne de văzut dacă procurorul va dispune măsuri preventive suplimentare și care vor fi concluziile finale ale anchetei aflate în desfășurare.

Citește și:

VIDEO| Un livrator din Sri Lanka ar fi fost lovit de un agent de pază în curtea Spitalului Județean

VIDEO| Un livrator din Sri Lanka ar fi fost lovit de un agent de pază în curtea Spitalului Județean

Deși autoritățile nu au comunicat oficial detalii despre dosar, surse apropiate anchetei susțin că procurorii investighează posibile infracțiuni de fals, abuz în serviciu în scopul obținerii unor foloase necuvenite și luare de mită, fapte care ar fi fost comise pentru a proteja interesele unor operatori implicați în exportul de animale.

Potrivit acelorași surse, în atenția anchetatorilor se află mai mulți angajați ai DSVSA Arad, suspectați că ar fi intervenit pentru a ascunde existența unor probleme sanitare într-o exploatație zootehnică unde existau suspiciuni privind apariția unui focar de boală. Concret, aceștia ar fi distrus probe de laborator prelevate de la animale, împiedicând astfel confirmarea sau infirmarea diagnosticului.

Anchetatorii încearcă să stabilească dacă prin aceste acțiuni au fost eludate procedurile sanitar-veterinare și dacă animalele provenite din exploatația respectivă au fost exportate în condițiile în care existau suspiciuni privind starea lor de sănătate.

La această oră, cercetările sunt în desfășurare, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o eventuală decizie definitivă a instanței. DNA și reprezentanții DSVSA Arad nu au transmis, deocamdată, un punct de vedere oficial privind acuzațiile investigate.

FOTO | Percheziții ale procurorilor DNA la Direcția Sanitar Veterinară Arad

„Partidul Național Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului Extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situația o impune. Este momentul să punem lucrurile în ordine, să clarificăm direcția partidului și să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru românii care ne-au acordat încrederea. Sunt convins că a fi coerenți între ceea ce spunem și ceea ce facem este o condiție de bază pentru a putea fi un partid pe care te poți baza, un partid al modernizării României”, a scris Bolojan, pe pagina sa oficială de Facebook.

Luni, Biroul Politic Național al PNL s-a pronunțat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă”, patru abțineri), împotriva susținerii unui Guvern condus de Adrian Veștea (41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, două abțineri) și pentru a-i solicita acestuia să-și depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, trei abțineri).

Marți, PNL a anunțat că Adrian Veștea se situează în afara partidului după ce nu a dat curs ultimatumului de a-și depune mandatul de premier desemnat.

Sursa: AGERPRES

De asemenea, el subliniază că nu a mai vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie, iar deciziile luate de UDMR în politica românească nu sunt influențate de nimeni din afara țării.

„Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică. Dacă Magyar Peter ar fi făcut vreo înțelegere pentru a cumpăra gaze din România, trebuia să se înțeleagă cu președintele Nicușor Dan și cu viitorul premier, nu cu cel care pleacă. Stați liniștiți, oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România. N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor”, a adăugat liderul UDMR.

Totodată, Kelemen Hunor a mai menționat că aceste teorii conspiraționiste nu îl vor ajuta pe premierul desemnat, Adrian Veștea, să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestirea de către Parlament.

„Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică. Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire”, a mai punctat președintele UDMR.

Sursa: AGERPRES

„Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României. 3.580 de judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică. În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor. Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului. În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor. Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică. De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii. Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești. Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cum era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave. Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu. Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE”, au anunțat cei de la CSM.

Flavius Bradin, președintele Tribunalului Arad/FOTO: A.G.

„Până acum, noi, ca sistem judiciar, am avut o poziție pasivă. Ne-am limitat la a răspunde prin comunicate de presă la atacurile sau la criticile venite. Dar diferența între o critică constructive și un atac este foarte mare. Cred că CSM-ul a părăsit această zonă și a trecut de la o atitudine pasivă, doar din a răspunde la critici, la o atitudine activă, de a spune la rândul lui cum crede el, în baza analizei pe care a făcut-o, că s-au întâmplat lucrurile. Din punctul meu de vedere așa cred că ar trebui răspuns. Dacă suntem într-un meci, și sincer în ultimii ani de zile am simțit că există un meci de box între justiție și clasa politică, un meci de box în care până acum justiția a fost doar încasator. De data asta, văd că CSM-ul a intrat și la ofensivă”, ne-a spus Flavius Bradin, președintele Tribunalului Arad. Mai mult, acesta speră că astfel de reacții vor deveni o obișnuință. „Cred că trebuie să ne obișnuim și cu astfel de reacții. Mai ales că mi se pare că portița unei atitudini mai active a judecătorilor în spațiu public, în media, a fost deschisă tot prin hotărârile CEDO cu privire la judecătorul Dănileț. A zis CEDO că e ok ca un judecător să aibă poziții cu privire la chestiuni politice”, a mai spus Bradin.

“Suntem în etapa finală de definitivare a programului de guvernare. Fiecare măsură este analizată cu responsabilitate din perspectiva impactului bugetar, astfel încât să respectăm ţintele asumate privind deficitul şi să prezentăm un plan realist, aplicabil şi sustenabil. Obiectivul nostru este să găsim echilibrul corect între nevoile reale ale societăţii şi posibilităţile bugetare ale statului. În această perioadă, evaluăm cu atenţie fiecare propunere, astfel încât măsurile incluse în programul de guvernare să fie eficiente şi să poată fi puse în practică. Mâine, joi, în prima parte a zilei, vom depune la Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor”, a scris Veştea pe Facebook.

El s-a arătat încrezător că România va avea în foarte scurt timp un Guvern funcţional, capabil să asigure stabilitate, predictibilitate şi soluţii concrete pentru cetăţeni.

“Mai puţine orgolii şi dispute politice! Mai multă responsabilitate! Mai multă muncă pentru România!”, a transmis Veştea.

Sursa: AGERPRES

De asemenea, 88% dintre participanţii la cercetarea sociologică sunt de părere că România trebuie să aibă rapid un guvern, întrebaţi dacă ţara noastră ar trebui să aibă repede un guvern sau ar trebui ca actuala criză politică să se prelungească.

Ca răspuns la aceeaşi întrebare, 9% dintre români consideră că actuala criză politică ar trebui să se prelungească, iar 3% nu ştiu, nu răspund.

Potrivit sondajului, 37% dintre cei intervievaţi au opinat că temerea lor cea mai mare legată de perioada următoare este o eventuală criză economică, 21% au menţionat viitorul copiilor, 13% escaladarea războiului din Ucraina, 9% problemele de sănătate, 5% ura din societate, 12% alte cauze, iar 3% nu ştiu, nu răspund.

Sondajul Avangarde a fost realizat prin metoda CATI (interviu telefonic) pe un număr de 1.008 subiecţi, populaţie adultă (18 ani şi peste),
neinstituţionalizată, a României. Marja de eroare este de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.

Sursa: AGERPRES