Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 51 km est de Brașov, 54 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 60 km sud de Buzău, 62 km nord de Ploiești, 78 km sud de Focșani și 86 km nord-est de Târgoviște.

De la începutul lunii mai, în România s-au produs șase cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,2 și 3,6 grade.

Cel mai important seism din acest an, cu magnitudinea 4,5, a avut loc în data de 26 februarie, în județul Vrancea.

Sursa: AGERPRES

În 22 decembrie 2016, Senatul a adoptat proiectul de lege pentru instituirea acestei zile, arată www.cdep.ro.

La 7 iunie 2021, a avut loc dezbaterea asupra proiectului de lege, în plenul Camerei Deputaților, for decizional, iar două zile mai târziu, la 9 iunie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege cu 166 de voturi favorabile, 5 împotrivă și 92 de abțineri, un deputat nu a votat.

În motivarea proiectului de lege, inițiatorii au subliniat că este nevoie de ”restabilirea adevărului istoric și reluarea tradiției istorice dintre anii 1866-1974, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Națională a României.”

Totodată, inițiatorii legii fac trimitere la semnificațiile datei de 10 mai, potrivit expunerii de motive: ”în 10 mai 1881, România a fost proclamată regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate și de progres economic și social; în 10 mai 1866, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul în fața Parlamentului Principatelor Unite; în 10 mai 1877, Senatul proclama independența statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamația ‘Independența absolută României’, conferindu-i astfel putere de lege”, indică https://www.cdep.ro.

Potrivit Articolului 2 (1), Parlamentul, Președintele României, Guvernul, celelalte autorități publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi zilei prevăzute la Art. 1, respectiv Ziua Independenței Naționale a României. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităților publice centrale, precum și ale instituțiilor publice, în limita alocațiilor bugetare aprobate, conform textului legii.

Președintele României Klaus Iohannis a promulgat, prin Decretul nr. 811 din 8 iulie 2021, Legea nr. 189 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 681/9 iulie 2021, potrivit http://www.cdep.ro/.

***

Războiul ruso-turc (1877-1878) a fost pecetluit prin Pacea de la San Stefano, încheiată între părțile combatante, statele din sud-estul continentului european nefiind invitate să participe la discuții. Guvernul României a declarat tratatul ”lipsit de orice valoare obligatorie pentru România”, înaintând un memoriu diplomatic în problema basarabeană, conform volumului ”Istoria militară a românilor” (Editura Militară, București, 1992).

În tratat se menționa recunoașterea independenței României, Serbiei și Muntenegrului, autonomia Bulgariei și autonomia Bosniei și Herțegovina, iar Imperiul Otoman urma să plătească Rusiei despăgubiri de război și să cedeze patru regiuni din Caucaz.

Articolul 5 al tratatului preciza în dreptul României recunoașterea independenței: ”Sublima Poartă recunoaște independența României și, (…) până la încheierea unui tratat direct între Turcia și România, supușii români se vor bucura de toate drepturile asigurate supușilor celorlalte puteri europene”, potrivit volumului ”Texte și Documente privind Istoria Modernă a Românilor 1774-1918” (coord: Iulian Oncescu, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2011).

În dezacord cu prevederile Convenției semnate în aprilie 1877 de Rusia cu guvernul român, de această dată Rusia impunea statului român retrocedarea județelor Cahul, Ismail, Bolgrad din sudul Basarabiei, care fuseseră restituite anterior către București prin Congresul de la Paris din 1856, indică volumul ”O Istorie Sinceră a Poporului Român” (București, Univers Enciclopedic Gold, 2008).

Protestele guvernului român nu au fost luate în seamă de guvernul rus; în jurul Bucureștiului au fost trimise două comandamente de cazaci, iar armata română s-a concentrat în Oltenia, menționează volumul ”Istoria militară a românilor”. Astfel, în acest context, România s-a alăturat celorlalte puteri europene și a cerut anularea Tratatului preliminar de la San Stefano.

Monarhia austro-ungară și Anglia, alături de Franța și Germania, au cerut organizarea unui congres internațional care să abordeze situația apărută în Europa, după înfrângerea Imperiului Otoman. Astfel, s-a stabilit organizarea Congresului de la Berlin. Această reuniune, alături de Congresul de la Viena (1814) și Congresul de la Paris (1856), se înscria în linia marilor conferințe internaționale ale secolului al XIX-lea, care prin măsurile adoptate aveau să își pună amprenta asupra continentului european. Întâlnirea celor șapte mari puteri (Austro-Ungaria, Franța, Germania, Anglia, Italia, Rusia și Imperiul Otoman) la congresul de la Berlin urmărea în primul rând revizuirea înțelegerilor de la San Stefano, care nemulțumeau celelalte puteri continentale și Anglia, potrivit ”European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878” (autor Nina Markovic Khaze, în lucrarea ”Reform, Revolution and Crisis in Europe”, Routledge, 2019).

Marile puteri europene au organizat congresul de pace de la Berlin, gazdă fiind cancelarul Otto von Bismarck, sub forma unor sesiuni de lucru destinate problemelor majore ale continentului apărute în urma acestui conflict și a semnării păcii de la San Stefano, care a generat și mai mult interes din partea statelor europene pentru o reglementare internațională prin negociere a rezultatelor războiului. Toate marile puteri aveau interese în Balcani, iar jocul de întâietate dintre acestea le obligau la negocierea unor înțelegeri acceptate, fără să invite în cadrul discuțiilor în calitate de state părți și națiunile mici care au fost cobeligerante. Cancelarul Otto von Bismarck conducea lucrările, iar în situația în care apărea un blocaj pe o anumită temă, delegațiile se retrăgeau pentru o negociere directă, urmând ca lucrările să fie reluate după obținerea unui consens, conform lucrării ”Războiul pentru Independența României în context european (1875-1878)” (autor Nicolae Ciachir, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1977).

Ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu a transmis o notă circulară la 16/28 martie 1878 agenților diplomatici români din străinătate, cerându-le acestora să protesteze față de hotărârile Tratatului de la San Stefano, indică sursa citată. Pentru o susținere comună a cauzei, agentul diplomatic român la Belgrad a cerut demersuri conjugate alături de guvernul sârb la viitorul congres de pace de la Berlin. În 30 martie 1878, Kogălniceanu cerea, într-o notă trimisă în străinătate reprezentanților români, să facă toate demersurile necesare pentru obținerea posibilității ca delegația română să își susțină cauza la Berlin în cadrul lucrărilor reuniunii.

Marile puteri urmăreau adjudecarea unei cât mai mari influențe în Balcani pe spațiul dominat anterior de Imperiul Otoman, dar în același timp nutreau ca niciuna dintre ele să nu obțină o întâietate strategică avantajoasă care să îi confere o poziție prea dominantă în viitor. Anglia a țesut o serie de acorduri cu Rusia, la 30 mai 1878, și cu Austro-Ungaria, la 6 iunie 1878, și milita activ pentru îndepărtarea influenței sporite a Rusiei din Bulgaria și trasarea granițelor acestui stat cât mai departe de Constantinopol.

Mihail Kogălniceanu a cerut, la 22 mai 1878, marilor puteri posibilitatea ca delegația României să fie parte la lucrările reuniunii, însă delegației române i s-a aprobat doar participarea cu vot consultativ la ședințele în care erau abordate chestiunile de interes pentru guvernul de la București. S-a acceptat primirea delegației române pentru citirea documentului în vederea susținerii cauzei României.

Diplomatul sârb Jovan Ristic, aflat la Berlin pentru susținerea cauzei poporului sârb, sintetiza natura Congresului de la Berlin: ”marile puteri caută să profite cât mai mult pe seama celor mici, iar cele puternice pe seama celor slabe”, conform volumului ”Războiul pentru Independența României în context european (1875-1878)”.

Delegația României aducea ca argument hotărâtor aportul militar al armatei române la războiul ruso-turc, însă, cu excepția Franței, care a susținut timid acest punct de vedere al participării delegației României, dar s-a lovit de opoziția clară a Rusiei în această problemă, restul marilor puteri s-au opus vehement sau au tratat firav acest deziderat. În context, s-a oferit reprezentanților trimiși ai României posibilitatea susținerii în plenul congresului, la 19 iunie 1878, a unui document memoriu care să transmită public poziția guvernului de la București. Pentru întărirea poziției României, delegația română i-a înaintat și lui Otto von Bismarck un memoriu în care erau specificate revendicările guvernului român: nicio parte din teritoriul în ființă să nu fie desprinsă de România; teritoriul să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor rusești; România, în baza titlurilor ei seculare, să reintre în posesiunea gurilor Dunării; independența să fie consfințită în mod definitiv și teritoriul să fie neutralizat; să primească despăgubiri de război proporțional cu forțele militare puse în luptă. Primul ministru Ion C. Brătianu și ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu au refuzat orice declarație de supunere față de hotărârile Congresului care ar fi putut viza știrbirea integrității și suveranității naționale, potrivit volumului ”Istoria militară a românilor” (București, Editura Militară, 1992).

Lucrările congresului nu s-au concentrat prea mult asupra problemei românești; toate statele participante au fost de acord cu recunoașterea independenței României, inclusiv Turcia, însă au fost puse câteva condiții: înlăturarea discriminărilor confesionale (Articolul 44 din tratat) și cedarea către Rusia a porțiunii teritoriului celor trei județe din Basarabia, Cahul, Bolgrad și Ismail, iar în schimbul județelor cedate Dobrogea și gurile Dunării reveneau României (Articolele 45 și 46).

Reprezentantul Angliei a cerut ca județele să rămână la România, dar delegatul rus Gorceakov l-a apostrofat imediat pe lordul Beaconsfield. Bismarck a subliniat că în această chestiune nu trebuie supărat țarul, iar reprezentanții Italiei și Austro-Ungariei, Cort și Andrassy, au precizat că s-a procedat dur cu România și că trebuie să i se dea compensații. Pentru a nu intra în contrapondere cu punctul de vedere al delegației Rusiei, delegația Franței nu a susținut în această speță România, dar, ca să nu fie afectată popularitatea sa în rândul românilor, a cerut ca Dobrogea să se întindă dincolo de Silistra până la Cavarna. Această poziție a fost susținută de reprezentantul Italiei, Corti.

După ce delegația României a părăsit Berlinul, ca urmare a pozițiilor exprimate de reprezentanții marilor puteri, delegatul guvernului sârb Jovan Ristic a susținut și cauza României alături de cea a Serbiei în problema capitalizării tributului. Ristic arăta că cele două state nu au venit la Berlin pentru răscumpărarea independenței, întrucât aceasta a fost câștigată prin luptă pe câmpul de război, iar hotărârile congresului, dacă încalcă interesele statelor mici, vor fi iluzorii, chiar dacă sunt adoptate de marile puteri, conform lucrării ”Războiul pentru Independența României în context european (1875-1878)”.

Jovan Ristic menționa că în discuțiile purtate cu diverși delegați, rusul Șuvalov, Waddington al Franței sau Corti al Italiei, toți aceștia au apreciat elogiind eroismul românilor, punctând faptul că soldații români s-au comportat strălucit pe câmpul de luptă, cucerind o serie de redute la Plevna.

În ziua semnării tratatului de la Berlin, la 1/13 iulie 1878, ministrul Mihail Kogălniceanu a transmis o circulară agenților diplomatici acreditați în străinătate în care stipula faptul că, ”în urma recunoașterii de către marile puteri a absolutei sale suveranități, România trebuie să-și recapete de acum încolo legăturile sale internaționale”.

Pe bază de reciprocitate, România transforma agențiile sale diplomatice din străinătate în legații, conduse de miniștri extraordinari și miniștri plenipotențiari.

Rusia, Austro-Ungaria și Turcia au recunoscut imediat și fără condiții independența de stat a României, Italia – în anul 1879, însă Franța, Anglia și Germania au recunoscut independența statului român în 1880, condiționând-o de acceptarea unor tranzacții economice împovărătoare.

Congresul de pace de la Berlin a consfințit recunoașterea internațională a independenței de stat a României, urmare a contribuției militare decisive și a jertfei armatei române la operațiunile războiului ruso-turc.

Consecințele pe termen scurt ale hotărârilor de la Berlin au implicat recunoașterea independenței unor state și modificări de granițe, intrarea altora sub protectoratul unor mari puteri, iar pe termen lung au influențat organizarea teritorială în Europa de Sud-Est și au sădit germenii care aveau să conducă, alături de alți factori, la declanșarea Primului Război Mondial, arată lucrarea ”European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878” (autor Nina Markovic Khaze, în volumul ”Reform, Revolution and Crisis in Europe”, Routledge, 2019).

Sursa: AGERPRES

”Mintea mea e decisă că la final de an mă voi retrage. Vom vedea cum va decurge acest an. O mică portiță este deschisă acolo, deoarece nu știi niciodată cum merg lucrurile în viață. Mereu faci planuri, dar nu toate se întâmplă conform planului. Vom vedea ce îmi oferă viața”, a spus Cîrstea după meci, citată de site-ul WTA.

Referitor la la meci, Cîrstea a spus: ‘Ea (Sabalenka) nu mai are nevoie de introducere. Sunt foarte fericită pentru victorie. Cred cî am jucat foarte bine azi. Muncesc din greu și e plăcut să mă bucur de astfel de rezultate’.

Cîrstea (36 ani) se află pe locul 27 în lume, la doar șase lungimi de cea mai bună clasare a sa (21), o poziție pe care nu a mai atins-o pe 13 ani, iar în acest sezon are un bilanț de 25 de victorii și 7 înfrângeri. Ea a câștigat al patrulea titlu al carierei în februarie, la Cluj-Napoca.

La conferința de presă care a urmat meciului cu Sabalenka, Sorana Cîrstea a precizat:

”Știu că am un nivel bun. Îmi stă mintea la tenis și mă bucur de toate. Cum am mai spus, am multe obiective. De fiecare dată când intru pe teren vreau să fiu mai bună”.

Cîrstea vizează acum calificarea în premieră în sferturi la Roma, dar pentru acest lucru va trebuie să o învingă pe cehoaica Linda Noskova, a 13-a favorită.

În 20 de ani de circuit, Cîrstea a obținut 24 de victorii în fața unor jucătoare aflate în top 20, însă niciuna nu se afla pe primul loc în lume, ca Sabalenka.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Sorana Cîrstea a învins-o pe Arina Sabalenka în turul al treilea la Roma (WTA)

Activitatea a reunit elevi, profesori, părinți și invitați într-o atmosferă dinamică și prietenoasă, demonstrând că educația poate fi, în același timp, modernă, captivantă și creativă. Programul pregătit de organizatori a fost unul variat și atractiv, oferind participanților posibilitatea de a explora domenii diverse și de a descoperi spiritul european prin joc, colaborare și imaginație.

Printre cele mai apreciate activități s-au numărat „Treasure Hunt” și „Escape Room”, provocări care au pus la încercare spiritul de echipă, gândirea logică și atenția participanților. Elevii au demonstrat ingeniozitate și entuziasm, transformând competiția într-o experiență memorabilă.

Un moment aparte al zilei a fost reprezentat de activitatea „Călătorie prin Europa”, unde standurile dedicate țărilor europene au adus mai aproape cultura, tradițiile și specificul fiecărei națiuni. Vizitatorii au descoperit informații interesante, simboluri culturale și elemente reprezentative ale diversității europene.

Muzica și arta au avut, de asemenea, un rol important în cadrul evenimentului. Activitatea „Muzica – limbaj universal” a evidențiat puterea artei de a uni oameni și culturi, iar atelierul „Fir de poveste – împâslire lână” le-a oferit participanților ocazia de a experimenta tehnici creative și tradiționale de lucru manual.

Creativitatea și imaginația s-au aflat în centrul atenției și în cadrul atelierului „Shape Your Imagination”, dedicat modelajului, unde elevii și-au exprimat talentul artistic prin creații originale.

Elevii pasionați de limbile străine au participat la activități interactive precum „Mock Oral Test”, simulare de examen oral pentru clasele cu engleză intensiv, dar și „Parler français, c’est facile!”, activitate care a demonstrat că învățarea limbilor străine poate fi accesibilă și distractivă.

Știința a fost prezentată într-o manieră atractivă prin activitățile „Lumea – fereastră spre cer”, „Știința ca o joacă”, „Laborator de idei matematice” și „În lumea ionilor și moleculelor”. Experimentele, demonstrațiile și provocările logice au stârnit curiozitatea participanților și dorința de explorare.

În același timp, „Istoria creativă” le-a oferit elevilor ocazia de a redescoperi trecutul prin metode interactive și originale, demonstrând că istoria poate deveni o experiență vie și captivantă.

Un punct important de atracție l-au reprezentat demonstrațiile realizate de Clubul de Robotică Delta Force, activitățile „Eu și robotul” și Smart Lab-ul școlii. Elevii au prezentat proiecte inovatoare, roboți programați și aplicații practice ale tehnologiei, iar publicul a avut ocazia să observe creativitatea și spiritul tehnic al tinerilor pasionați de informatică și robotică.

În sala de recreere a liceului s-au desfășurat activități sportive, precum jocuri de ping-pong și șah, menite să stimuleze spiritul de competiție, atenția și socializarea participanților. Totodată, iubitorii sportului au avut parte și de un laborator de fotbal.

FOTO | “Laboratorul noilor idei pentru Europa de mâine”, la LNI

1. Costuri mai mici de utilizare

Unul dintre cele mai importante motive este legat de costuri.

Încărcarea unei mașini electrice este mai ieftină decât alimentarea cu combustibil, mai ales dacă se face acasă. În plus, costurile de întreținere sunt mai reduse, datorită lipsei componentelor clasice precum uleiul sau filtrele.

Pe termen lung, diferența devine vizibilă.

2. Conducere mai confortabilă și mai silențioasă

Mașinile electrice oferă o experiență de condus diferită:

• fără vibrații

• fără zgomot de motor

• accelerație liniară și rapidă

Pentru traficul urban din orașe precum Arad, acest lucru face o diferență majoră în confortul zilnic.

3. Tot mai multe opțiuni disponibile

Oferta de modele electrice este în continuă creștere, iar gama Ford acoperă astăzi atât nevoile personale, cât și pe cele profesionale.

Pentru utilizatorii individuali, Ford oferă modele precum:

• • Ford Puma Gen-E – ideal pentru oraș

FOTO | Ford Puma Gen-E

• • Ford Explorer EV – spațios și versatil

FOTO | Ford Explorer EV

• • Ford Mustang Mach-E – performanță și tehnologie

FOTO | Ford Mustang Mach-E

• • Ford Capri EV – design modern și dinamic

FOTO | Ford Capri EV

• • Ford Tourneo Courier Electric – practic și eficient pentru utilizare zilnică

FOTO | Ford Tourneo Courier Electric

• Ford Tourneo Custom Electric – confort și spațiu pentru pasageri

  

În același timp, pentru mediul de afaceri, gama de utilitare electrice aduce beneficii importante:

• costuri operaționale reduse

• întreținere mai simplă

• eficiență crescută în utilizarea zilnică

Din această categorie fac parte modele precum:

• Ford E-Transit

• Ford E-Transit Custom

• Ford E-Transit Courier

FOTO | Ford E-Transit

Acestea sunt tot mai des alese de firmele din Arad care își doresc soluții moderne și eficiente pentru transport.

4. Beneficii și facilități locale

În multe orașe din România, inclusiv în Arad, mașinile electrice vin la pachet cu anumite avantaje:

• costuri reduse sau zero pentru taxe locale

• parcare gratuită în anumite zone

• acces facil în zone urbane aglomerate

Aceste beneficii contribuie direct la reducerea costului total de utilizare.

5. Viitorul mobilității este electric

Tot mai mulți producători investesc masiv în dezvoltarea modelelor electrice, iar infrastructura de încărcare este în continuă extindere.

Pentru mulți șoferi din Arad, trecerea la electric nu mai este doar o opțiune „de viitor”, ci o alegere practică pentru prezent.

Concluzie

Mașinile electrice nu mai sunt o raritate, ci o realitate tot mai prezentă pe drumurile din Arad. Costurile mai mici, confortul sporit și beneficiile oferite fac din această alegere una logică pentru tot mai mulți șoferi și antreprenori.

Despre Ford Carbenta Com

Ford Carbenta Com este dealer autorizat Ford, cu locații în Oradea, Arad și Deva, oferind o gamă completă de autoturisme și autoutilitare, inclusiv cele mai noi modele electrice.

Fie că ești în căutarea unei mașini pentru uz personal sau a unei soluții eficiente pentru afacerea ta, echipa noastră îți oferă consultanță dedicată și suport complet, de la alegerea modelului până la servicii post-vânzare.

Te așteptăm în showroom-ul din Arad pentru a descoperi gama electrică Ford și pentru a programa un test drive.

Carbenta Com Oradea – Calea Borșului 32/D

Carbenta Com Arad – Calea Zimandului – DN79 km 4 + 600

Carbenta Com Deva – Calea Zarandului nr 28

http://www.ford.carbenta.com/

https://www.facebook.com/FordCarbentaCom/

https://www.instagram.com/fordcarbentacom/

www.tiktok.com/@fordcarbentacom

Citește și:

Cât te costă, de fapt, să întreții o mașină electrică? Mituri vs. realitate!

Descoperă aventura primăverii alături de gama Ford de autoturisme!

CH27364

Românca a câștigat primul ghem al meciului, dar Sabalenka (28 ani) a dominat setul și s-a impus cu 6-2. Belarusa a început foarte bine actul secund, a condus cu 2-0, dar a fost egalată (2-2) și după ce a reușit un break (3-2) nu a mai câștigat niciun ghem până la final, pierzând cu 3-6. Cîrstea a început setul decisiv cu break, apoi Sabalenka a făcut 2-1, dar Sorana a întors scorul (3-2) și s-a desprins la 4-2. Sabalenka a egalat (5-5), însă Cîrstea a reușit un nou break și a încheiat conturile pe serviciul său (7-5).

Cele două jucătoare sunt acum la egalitate în meciurile directe, 2-2.

Belarusa, finalistă la Australian Open și campioană la Indian Wells și Miami, a fost învinsă de Cîrstea cu 6-4, 6-4 în 2023, în sferturi la Miami, apoi Sabalenka s-a impus în același an la Madrid, în turul secund, cu 6-4, 6-3, și în ianuarie 2026, în optimi la Brisbane, cu 6-3, 6-3.

Sabalenka nu a câștigat niciodată turneul de la Roma, dar a disputat finala în 2024.

Sorana Cîrstea și-a asigurat un cec de 79.510 de euro și 120 de puncte WTA, iar în optimi o va înfrunta pe cehoaica Linda Noskova (21 ani, 13 WTA), care a trecut de ucraineanca Oleksandra Olinikova cu 6-1, 6-3.

Cîrstea și Noskova sunt la egalitate, 2-2, în meciurile directe, dintre care trei au avut loc anul acesta. În 2024, Noskova s-a impus cu 6-4, 4-6, 6-4 în turul secund la Brisbane, iar anul acesta, Cîrstea s-a impus cu 6-1, 6-4 în turul secund la Dubai, Noskova a câștigat în turul al treilea la Indian Wells, cu 6-7 (5/7), 6-4, 6-4, dar Sorana s-a impus în turul secund la Miami, cu 6-2, 3-6, 6-4.

Sursa: AGERPRES

El a adăugat că în opinia sa conflictul din Ucraina se îndreaptă spre final. Întrebat dacă dorește să înceapă tratative cu europenii, Putin a răspuns că ar prefera ca discuțiile să fie mediate de fostul cancelar german Gerhard Schroder.

Pe de altă parte, Vladimir Putin și-a exprimat speranța că războiul din Iran se va încheia cât mai curând posibil, subliniind că dacă acest lucru nu se va întâmpla toată lumea va avea de pierdut.

Referitor la extinderea Uniunii Europene, liderul de la Kremlin a subliniat că ar fi ”logic” ca Armenia să organizeze un referendum privind eventuala sa aderare la blocul comunitar.

Sursa: AGERPRES