Ucraina se numără printre principalii producători mondiali de grâu, porumb şi seminţe de floarea-soarelui, iar aproximativ 90% din exporturile sale de astfel de culturi trec prin Marea Neagră, unde o campanie de atacuri ruseşti a blocat aproape complet exporturile agricole din porturile sale de la Marea Neagră.

Tranzitul cerealelor ar urma să se bazeze pe o soluţie propusă la scurt timp după invazia declanşată de Rusia în Ucraina în februarie 2022, a declarat Magyar.

„(Zelenski) a solicitat Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei şi tuturor ţărilor vecine să permită tranzitul, aşa cum au făcut-o acum trei sau patru ani, la începutul războiului”, a declarat Magyar în acelaşi interviu.

Peter Magyar a adoptat o poziţie mai puţin conflictuală faţă de Kiev decât Viktor Orban, pe care l-a succedat ca prim-ministru al Ungariei. El a afirmat însă în repetate rânduri că Ungaria nu va trimite arme în Ucraina şi a cerut să se înregistreze progrese în ceea ce priveşte drepturile minorităţii etnice maghiare din această ţară.

Premierul ungar l-a asigurat, de asemenea, pe Zelenski de întreaga sa solidaritate în faţa „agresiunii ruse inumane” împotriva Ucrainei.

„Mi-a spus în timpul întâlnirii noastre faţă în faţă că i-ar ajuta foarte mult dacă ar putea transporta porumb în trenuri sigilate către Europa de Vest”, a afirmat Peter Magyar.

„Am spus că, atâta timp cât doar traversează ţara, nu va exista nicio problemă”, a adăugat el.

La sfârşitul lunii august, Comisia Europeană a estimat că recolta de porumb a Uniunii Europene – de obicei a doua sa cea mai mare recoltă de cereale – va fi de 50,1 milioane de tone metrice în acest an, cel mai scăzut nivel din ultimele aproape două decenii şi cu aproximativ o cincime sub media ultimilor trei ani.

Fermierii din Franţa şi Ungaria au fost afectaţi în mod deosebit de căldura record şi de secetă, care au decimat culturile de porumb, notează Reuters.

Sursa: AGERPRES

Liderul de la Vatican, în vârstă de 71 de ani, a mers pe jos, fără ajutor, până la mașina care îl aștepta.

Cu o expresie senină pe chip, Sfântul Părinte a salutat, în timp ce mergea, zecile de persoane adunate în fața Spitalului Gemelli, oprindu-se apoi pentru a sta puțin de vorbă cu unele dintre ele, înainte de a-și lua rămas bun de la personalul clinicii și de a urca în mașină.

Sâmbătă, cu câteva ore mai devreme, medicii papei au anunțat că starea lui de sănătate îi permite să fie externat și se întoarcă la Vatican, după ce au efectuat un nou set de analize sangvine și o investigație imagistică la nivelul toracelui.

Papa Leon al XIV-lea, care a fost supus marți unei intervenții chirurgicale pentru extirparea lobului inferior al plămânului drept din cauza unui nodul canceros, va avea prima sa apariție publică după această operație duminică la prânz (ora 10:00 GMT), când va rosti rugăciunea săptămânală Angelus în fața credincioșilor reuniți în Piața Sfântul Petru.

Suveranul pontif a fost diagnosticat cu adenocarcinom pulmonar, cea mai frecventă formă de cancer pulmonar.

Diagnosticul de cancer, stabilit pentru un papă cunoscut ca fiind relativ tânăr și energic, care a fost ales, de altfel, cu puțin timp în urmă, în luna mai 2025, a provocat o undă de șoc în rândul opiniei publice internaționale și a ridicat semne de întrebare cu privire la evoluția ulterioară a pontificatului său, în contextul în care liderul de la Vatican se confruntă cu o astfel de boală.

Medicii suveranului pontif au declarat că operația s-a desfășurat cu succes și că nu au existat complicații. Ei nu au dezvăluit, deocamdată, dimensiunea tumorii și nici dacă boala s-a extins la ganglionii limfatici din apropiere – factori esențiali pentru stabilirea prognosticului medical.

Sursa: AGERPRES

Totodată, acesta a precizat că demnitarii susţinuţi de PNL îşi vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare şi nu vor mai ocupa posturile care sunt deţinute cu sprijinul partidului.

„Acest acord de susţinere (…) este unul condiţionat şi în acest sens, mâine după-amiază, voi semna cu primul-ministru desemnat, Luca Niculescu, acest acord în care premierul desemnat se angajează să păstreze ţintele de deficit pe care România, prin guvernările anterioare, şi le-a asumat în aşa fel încât să putem accesa fondurile europene în continuare, să rămânem o ţară sigură pentru investitori, să ne putem corecta cheltuielile bugetare în perioada următoare şi să putem crea condiţii pentru relansare economică şi pentru prosperitate. Acest acord este pe o durată limitată până după aprobarea legii bugetului, o lege foarte importantă, atât pentru ratingul României, pentru stabilitate şi pentru normalitate în anii următori”, a transmis Bolojan.

El a explicat că un Guvern interimar nu are capacitatea de a emite ordonanţe şi de a face rectificări de buget şi sumele care au fost prevăzute iniţial, de mai multe ministere, pentru câteva servicii de bază, au fost epuizate într-o primă etapă.

„S-au făcut rectificările de buget în interiorul ministerelor, dar fără o rectificare de buget care poate fi făcută de către un Guvern cu puteri depline, aceste servicii riscă să nu mai funcţioneze. Şi totul este bine până când o Unitate de Primire Urgenţă nu mai poate primi cazurile de urgenţă, o ambulanţă rămâne pe drum pentru că nu mai are combustibil. În aceste condiţii am decis să acordăm acest vot de responsabilitate”, a adăugat Bolojan.

Premierul interimar a mai anunţat că „demnitarii susţinuţi de PNL îşi vor depune demisiile, în primele zile ale săptămânii următoare, şi nu vor mai ocupa posturile care sunt deţinute astăzi cu sprijinul Partidului Naţional Liberal”.

Bolojan susţine că dacă ar mai fi continuat situaţia actuală ar fi generat şi „o situaţie de scădere totală a încrederii cetăţenilor României în instituţiile statului”.

„În faţa deciziei iresponsabile a PSD şi AUR care, în primăvară, au pregătit această moţiune de cenzură fără să pună nimic în loc, PNL s-a comportat în toată această perioadă responsabil, a propus soluţii pentru a ieşi din această situaţie de blocaj politic. În această perioadă, de peste 5 luni, cu instrumentele limitate pe care un Guvern interimar le are la dispoziţie, am asigurat finalizarea procesului de absorbţie a fondurilor europene prin PNRR, am trecut prin evaluările agenţiilor de rating, am păstrat direcţia corectă în care se găseşte România şi am asigurat funcţionarea de bază a instituţiilor. Continuarea acestei situaţii ar fi generat, aşa cum am spus, o şi mai mare neîncredere a cetăţenilor. Le mulţumesc colegilor noştri care au acordat acest vot cu responsabilitate şi cu patriotism, pentru că ştim că este un vot din care PNL poate fi criticat politic, poate să piardă, dar este un vot (…) pe care l-am dat pentru ţara noastră”, a mai transmis Bolojan.

Sursa: AGERPRES

Dacian Cioloș, fost premier și fost comisar european, este candidatul țării noastre pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei.

Președintele Nicușor Dan a participat joi și vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

Sursa: AGERPRES

La finalul unui scrutin care nu are decât valoare orientativă, niciunul dintre cei șapte candidați nu a reușit să scape de un vot negativ al uneia dintre cele cinci mari puteri (Regatul Unit, Franța, SUA, China și Rusia) din cei cincisprezece membri ai Consiliul de Securitate.

Până în prezent, costaricana Rebeca Grynspan, de 70 de ani, care conduce agenția ONU pentru comerț și dezvoltare, era în fruntea cursei.

Cu prilejul votului de vineri, desfășurat cu ușile închise, statele au atribuit anonim fiecărui candidat o mențiune: „îl încurajează” (encourage), „îl descurajează” (discourage) sau „nicio opinie” (no opinion).

Pentru prima dată de la începutul acestui proces electoral complex și opac, votul celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate a apărut în culori.

Cu nouă „îl încurajează”, Rebeca Grynspan se află în continuare în fruntea acestui scrutin, dar ea a primit cinci mențiuni „îl descurajează”, dintre care două din partea unor membri permanenți, și una „nicio opinie”.

Pe locul doi s-a situat actualul președinte al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), argentinianul Rafael Grossi, de 65 de ani, cu opt „îl încurajează”, șase „îl descurajează”, între care doi membri permanenți, și un „nicio opinie”.

Pe locul al treilea se află Carolyn Rodrigues-Birkett, de 53 de ani, fostă șefă a diplomației în Guyana (8-6-1), urmată de fostul reprezentant special al ONU pentru copii și conflicte armate, ugandeza Olara Otunnu, de 76 de ani (4-10-1).

Pe ultimele poziții se află fostul președinte al Senegalului, Macky Sall, de 64 de ani (5-10-0), fostul ministru de externe și al apărării din Ecuador, Maria Fernanda Espinosa, 62 de ani (3-9-3) și diplomata ecuadoriană Ivonne A-Baki, de 75 de ani (1-14-0).

În orice moment, un nou candidat poate intra în cursă.

În 1996, „Kofi Annan nu a fost candidat și a apărut cu o zi înainte de a fi ales”, a reamintit recent o sursă diplomatică.

„Dacă anumite țări vor să prezinte mai mulți candidați, ține de dreptul lor suveran”, a declarat înainte de vot reprezentantul permanent al SUA la ONU, Mike Waltz.

El a trasat, de altfel, și foaia de parcurs a Washingtonului pentru acest post. „Este necesară o reformă a operațiunilor de menținere a păcii, o reformă bugetară și mai multă strictețe (…) Să reducem birocrația”, a afirmat el.

Printre numele vehiculate se află cel al bulgarului Nikolai Mladenov, înalt reprezentant pentru Gaza al „Consiliului pentru pace” format de Donald Trump, sau Lana Nusseibeh, ministru adjunct pentru afaceri politice al Emiratelor Arabe Unite.

Conform unei tradiții geografice care nu a fost respectată mereu, America latină revendică postul de această dată. Numeroase țări fac presiuni, de asemenea, ca o femeie să ocupe în premieră postul de secretar general.

„Înțelegem că există o dorință de rotație regională. Bineînțeles, dacă cel mai bun candidat este o femeie, ne vom bucura. Dar lucrul de care avem nevoie înainte de toate este cel mai bun candidat”, a insistat Mike Waltz.

Acest proces intervine în contextul în care ONU traversează una din perioadele cele mai dificile din istoria sa, multilateralismul pe care îl apără fiind pus la îndoială de țări care îl susțineau în trecut, precum SUA.

ONU se confruntă, de asemenea, cu o înmulțire a conflictelor în lume și cu grave dificultăți financiare.

Luna trecută, Antonion Guterres a declarat cu amărăciune că „în fiecare zi, lucrurile se înrăutățesc puțin. Nu există nicio ameliorare nicăieri”, exprimându-și în același timp regretul că nu are „nicio putere”.

Sursa: AGERPRES

Decretul face referire la o lege promulgată la jumătatea lui septembrie de președintele american, care reprezenta prima acțiune majoră a Congresului împotriva Moscovei de la revenirea la putere a lui Donald Trump, lăsându-i în același timp o mare libertate președintelui în aplicarea ei.

Acest nou arsenal legislativ, care vizează în special sectorul energiei rusești, vizează în teorie pentru prima dată flota fantomă rusă și de asemenea pe președintele Vladimir Putin, precum și alți înalți responsabili ruși.

Legea îi dă în special lui Donald Trump puterea de a impune taxe vamale care pot ajunge la 100% în cazul principalelor cinci țări importatoare de gaz și petrol rusesc, între care China și India.

Legea poartă numele principalului său promotor, senatorul republican Lindsey Graham, care a murit în luna iulie, un apărător convins al Ucrainei și un critic dur al Rusiei și Iranului.

Legea era susținută puternic de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a salutat la momentul promulgării „un instrument extrem de puternic, capabil să pună capăt acestui război terorist și să împingă Rusia să facă pace”.

Însă relațiile deja dificile între președinții american și ucrainean au intrat într-o nouă criză după anunțul lui Donald Trump privind un acord cu Vladimir Putin, constând în ridicarea sancțiunilor împotriva Moscovei pentru a permite SUA să importe mari cantități de motorină din Rusia.

Sursa: AGERPRES