Loto 5/40: 29 24 2 15 36 13

Joker: 30 39 41 1 19 9

Noroc: 1 9 7 4 7 3 4

Noroc Plus: 4 0 8 4 6 3

Super Noroc: 2 0 9 6 1 4

„Admite, în parte, cererile și excepțiile invocate de inculpații Iliescu Ion, Voiculescu Gelu Voican, Roman Petre, Măgureanu Virgil, Sârbu Adrian, Dobrinoiu Vasile, Peter Petre și partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne. Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/77/P/2014 din data de 27 martie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, în ceea ce privește descrierea faptelor reținute prin actul de sesizare în sarcina inculpaților, indicarea și analiza mijloacelor de probă. Exclude din materialul probator actele ce conțin relatările inculpaților în fața Comisiei parlamentare de anchetă. Restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare. Respinge celelalte cereri și excepții formulate în cauză. Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare”, se arată în decizia instanței.

În acest dosar au fost trimiși în judecată în 2025, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, fostul președinte Ion Iliescu (decedat), fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu (fost șef de cabinet al lui Petre Roman), Miron Cozma (fost lider al minerilor din Valea Jiului), general (r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne) și col.(r) Peter Petre (fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne).

Dosarul a mai fost trimis în instanță în anul 2017, însă judecătorii au dispus după trei ani restituirea cazului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Conform Parchetului General, în luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Virgil Măgureanu – directorul SRI, Adrian Sârbu – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane și au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București, a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.

Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluția din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.

În acest context, spuneau procurorii, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naționale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potențială opoziție, în special studenți, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.

Începând cu data de 13 iunie 1990, inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte: moartea prin împușcare a 4 persoane; violul a două persoane; vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.311 persoane; persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1.211 persoane.

Sursa: AGERPRES

De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,3965 lei, în creștere cu 3,70 bani (+0,84%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,3595 lei.

Moneda națională s-a depreciat și în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,5821 lei, în creștere cu 6,40 bani (1,16%), față de 5,5181 lei, cotația anterioară, înregistrând un maxim istoric.

Gramul de aur s-a scumpit până la valoarea de 653,5585 lei, de la 638,3798 lei, în ședința precedentă.

Sursa: AGERPRES

Dacă Nicolae George Octavian va fi înlocuit cu un alt magistrat, atunci procesul trebuie reluat de la zero, consecința fiind că inculpații nu mai pot fi trași la răspundere, deoarece faptele de care sunt acuzați se prescriu în luna octombrie a acestui an.

„Cererea a fost formulată după ce avocatul Mircea Sinescu s-a prezentat la termenul de judecată din 30 aprilie, după o perioadă în care a fost reprezentat de colaboratori ai cabinetului său. Anterior, același judecător a mai formulat o cerere de abținere, în contextul reprezentării părților de către avocați din cadrul casei de avocatură Sinescu. Solicitarea a fost respinsă de Tribunalul Militar București în noiembrie 2024. În cazul în care cererea de abținere formulată joi va fi admisă, dosarul va fi repartizat unui nou complet de judecată. Cel mai probabil, o astfel de situație va presupune reluarea administrării probelor. Dosarul 10 August se află în faza finală a judecății, după mai mulți ani de proces. Asta înseamnă, practic, sfârșitul dosarului 10 August: pronunțarea unui verdict ar fi imposibilă înainte de octombrie 2026, când faptele de abuz în serviciu comise de șefii Jandarmeriei se prescriu”, spune Declic.

„Este evident o încercare de blocare a justiției într-unul dintre cele mai importante procese pentru democrația din România, după Revoluție și Mineriadă. Dacă va fi admisă cererea, un astfel de tertip va putea fi folosit apoi și în alte dosare penale. Ești acuzat și, înainte de o soluție finală, angajezi un avocat în relație de colaborare cu judecătorul cauzei”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic privind dosarul 10 August.

În luna august 2023, foști șefi ai Jandarmeriei au fost trimiși în judecată de procurorii Secției Militare a Parchetului General în dosarul privind protestul din 10 august 2018, 312 persoane vătămate constituindu-se părți civile în proces.

Este vorba despre colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române; colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, în prezent ofițer în cadrul Jandarmeriei; colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române, acuzați de abuz în serviciu.

În același dosar, au fost trimiși în judecată alți 13 ofițeri și subofițeri de la Jandarmeria Capitalei.

Procurorii susțin că intervenția în forță a jandarmilor împotriva întregii mase a protestatarilor din Piața Victoriei, în data de 10 august 2018, a fost nelegală și nejustificată, iar folosirea de către forțele de ordine a unor dispozitive din dotare – bastoane de cauciuc, scuturi de protecție, spray-uri lacrimogene, grenade de mână cu efect acustic și iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și cartușe – poate fi considerată drept un tratament inuman și degradant.

Sursa: AGERPRES