‘În noaptea de 24/25 octombrie 2026, când ora 04:00 (ora oficială de vară) devine ora 03:00 (ora oficială de iarnă), toate trenurile de călători care au ora de plecare din stațiile de formare după ora 04:00 vor pleca la orele prevăzute în Mersul Trenurilor în vigoare, respectând ora Europei Orientale. Trenurile de călători aflate deja în circulație după ora 04:00 (ora de vară) vor opri în stațiile din parcurs stabilite și vor staționa până la ora de plecare prevăzută în noul orar (ora Europei Orientale). De asemenea, trenurile care mai au de parcurs o distanță scurtă până la stația finală își vor continua mersul până la destinație’, precizează CFR Călători.

Având în vedere că și în țările vecine cu România trecerea de la ora de vară la ora oficială a Europei Orientale se face în aceeași zi, 25 octombrie 2026, trenurile internaționale vor circula, între stațiile de frontieră, conform orarului din Mersul Trenurilor în vigoare.

România va reveni la ora de vară în ultima duminică din martie, pe 28 martie 2027, când ora 3:00 va deveni ora 4:00.

Sursa: AGERPRES

”În dimineața zilei de 24 octombrie, forțele de apărare ale Ucrainei și specialiștii Ministerului Apărării au constatat că Starlink/Starshield a început să funcționeze la o viteză de peste 161 km/h”, au declarat surse din minister pentru agenția Ukrinform și ziarul Ukrainska Pravda.

Armata ucraineană ”continuă să monitorizeze și să testeze la viteze mai mari, determinând limitele superioare și stabilind până la ce punct conexiunea a fost cu adevărat restabilită”, au declarat oficialii.

Vineri, președintele Zelenski și-a exprimat regretul într-un discurs la Hudson Institute că limitele de viteză apărute brusc, fără o comunicare prealabilă, continuă să afecteze operațiunile armatei ucrainene.

”Viteza nu a fost restabilită”, a afirmat el și a subliniat că ”lucrurile au devenit mai grele (pentru Ucraina), în parte din cauza politicilor și limitelor de viteză ale Starlink și Starshield”, criticând totodată că SUA întârzie și în livrarea interceptorilor pentru care se angajase deja, necesari pentru ca Kievul să poată face față rachetelor balistice rusești.

Limitările de viteză care au dus brusc la pierderea conexiunii echipamentelor conectate la Starshield când se depășea viteza de 100 de mile/oră, reducând eficiența dronelor ucrainene, au apărut în mijlocul tensiunilor dintre Ucraina și SUA fără ca inițial să se știe dacă era o problemă tehnică sau o decizie deliberată.

Președintele american Donald Trump a afirmat joi că directorul executiv al SpaceX, miliardarul Elon Musk, a ”restabilit” funcțiile complete ale serviciului militar Starlink, deși nu a vrut să confirme dacă i-a cerut personal acest lucru.

”Adevărul este că, fie că am sunat eu, fie că a sunat altcineva, nu contează. La urma urmei, important e că el le-a restabilit”, a adăugat președintele american referindu-se la informațiile prezentate joi de ziarul The Wall Street Journal.

Apelul a avut loc după ce același ziar a susținut că Elon Musk a ordonat încetinirea serviciului, în mijlocul unor versiuni contradictorii între SpaceX și Casa Albă cu privire la faptul dacă magnatul a acționat pe cont propriu sau la cererea administrației.

După ce în ultimele săptămâni tonul acuzațiilor reciproce dintre Kiev și Washington a crescut, președintele Zelenski a reușit să relanseze calea diplomatică cu o propunere pe care a transmis-o marți unuia dintre emisarii președintelui Trump pentru conflict, Steve Witkoff, care a dus-o apoi la Moscova.

A urmat vineri un schimb de prizonieri de ambele părți și anunțul că se va declara un armistițiu parțial pentru a permite evacuarea orașului ucrainean Oleșki, ocupat de ruși, înainte ca luna viitoare să fie reluate discuțiile trilaterale de pace mediate de SUA.

Sursa: AGERPRES

”O persoană suspectă a fost plasată în arest preventiv”, a declarat poliția, precizând că nimeni nu a fost rănit.

Potrivit forțelor de ordine, un detector de fum din clădire a declanșat alarma de incendiu vineri, în jurul orei locale 21:50 (19:50 GMT).

Pompierii, alertați, au văzut flăcări care se ridicau în aer în timp ce se îndreptau spre locul incidentului. Odată ajunși, au constatat că clădirea era cuprinsă complet de foc.

Accesul la locul incendiului, situat la 1.834 de metri altitudine, precum și operațiunile de stingere s-au dovedit dificile, după cum a menționat purtătoarea de cuvânt a poliției Lisa Maier.

”Nu se poate intra în clădire decât cu echipament de protecție respiratorie complet”, a precizat ea.

Echipele de intervenție nu au găsit pe nimeni în interiorul clădirii.

Încă nu a putut fi oferită nicio informație cu privire la cauza incendiului.

”Ancheta poliției judiciare este în curs”, a declarat Maier.

La puțin timp după izbucnirea incendiului, o persoană suspectă a atras atenția anchetatorilor și a fost plasată în arest preventiv.

”Ancheta penală vizează în prezent să stabilească dacă această persoană este implicată în incendiu”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a poliției.

Potrivit tabloidului german ”Bild”, este examinată pista unui incendiu de natură criminală. Ajungând la fața locului, forțele de ordine ar fi întâlnit un motociclist, care ar fi fost apoi interceptat, scrie ziarul.

Construit între 1937 și 1938 lângă Berchtesgaden, Kehlsteinhaus făcea parte din ”zona interzisă a Fuhrerului” din Obersalzberg cu scopul de a servi drept clădire de reprezentare pentru Adolf Hitler.

Clădirea a trecut prin Al Doilea Război Mondial fără să sufere daune, iar din 1952 este folosită ca restaurant și găzduiește o expoziție care îi prezintă istoria.

Sursa: AGERPRES

Într-o poziție publicată vineri EANA susține că amânarea aplicării noilor termeni până la 20 noiembrie trebuie să ofere timp pentru un dialog autentic și pentru identificarea unor soluții care să nu oblige organizațiile de presă să aleagă între protejarea drepturilor și menținerea accesului la public prin platformele Meta.

”Nu este doar o problemă a agențiilor de presă”, a declarat secretarul general al EANA, Alexandru Giboi, avertizând asupra efectelor pe care noile condiții le-ar putea avea asupra întregii industrii media.

”Meta ar avea la dispoziție, practic pe tavă, conținutul fiecărei organizații media de știri care utilizează platformele sale. Asta înseamnă că jurnaliștii din întreaga lume ar lucra, practic, pentru Meta”, a afirmat acesta, citat pe site-ul organizației.

Giboi a atras atenția și asupra situației publicațiilor mai mici, care se confruntă deja cu dificultăți economice. El a subliniat că materialele jurnalistice nu reprezintă doar sursa de finanțare a activității media, ci și o resursă esențială pentru accesul comunităților la informații de încredere, a cărei producție presupune costuri.

”Este absurd ca Meta să considere că instituțiile media de știri pot pur și simplu să ofere gratuit acest conținut”, a spus secretarul general al EANA.

Acesta a avertizat că, dacă organizațiile de presă credibile sunt împinse să părăsească platformele unde se desfășoară o mare parte a dezbaterii publice, spațiul rămas ar putea fi ocupat de actori rău-intenționați, care distribuie conținut neverificat și manipulator.

EANA afirmă că nicio organizație media nu ar trebui să fie nevoită să aleagă între a ajunge la public și a-și proteja drepturile. Organizația susține un dialog constructiv cu Meta și cu celelalte platforme pentru stabilirea unor modele de licențiere a conținutului jurnalistic.

Printre solicitările EANA se numără includerea în viitorii termeni comerciali a unui angajament obligatoriu de respectare a protocolului robots.txt și a altor declarații de rezervare a drepturilor care pot fi citite automat de sisteme informatice.

Organizația consideră, de asemenea, că accesul la conținutul jurnalistic trebuie reglementat prin acorduri separate, opționale, bazate pe licențe și remunerate. EANA solicită intervenția Comisiei Europene și a autorităților naționale competente în domeniul concurenței și al mass-mediei, în conformitate cu normele europene privind drepturile de autor, concurența și piețele digitale.

Pentru EANA, miza este ca relația dintre platformele digitale și organizațiile de presă să se bazeze pe reguli clare, pe respectarea drepturilor de autor și pe acorduri de licențiere, nu pe obligația implicită de a pune gratuit conținutul jurnalistic la dispoziția companiilor tehnologice.

WAN-IFRA și editorii germani contestă modificările

Demersul EANA se înscrie într-o opoziție mai amplă față de noile condiții pregătite de Meta. Asociația Mondială a Editorilor de Știri (WAN-IFRA) i-a cerut vineri companiei să suspende clauza de colectare automată înainte de 30 octombrie și să negocieze cu industria media un cadru echitabil pentru utilizarea conținutului jurnalistic, transmite EFE.

Potrivit WAN-IFRA, prevederile ar permite utilizarea unor instrumente automate și a unor credențiale de testare pentru accesarea site-urilor asociate companiilor care folosesc serviciile Meta, precum și colectarea în continuare a actualizărilor publicate pe acestea. Mecanismul ar putea viza nu doar materialele distribuite pe Facebook sau Instagram, ci și conținutul publicat pe site-urile proprii ale organizațiilor de presă.

Asociația susține că eliminarea unei referiri explicite la antrenarea inteligenței artificiale din formularea revizuită a termenilor nu rezolvă problema, întrucât conținutul ar putea fi utilizat în continuare pentru dezvoltarea produselor comerciale ale Meta, inclusiv a serviciilor de inteligență artificială generativă. WAN-IFRA solicită, între altele, excluderea utilizării acestor materiale în lipsa unei licențe, protejarea mecanismelor de control al accesului și posibilitatea editorilor de a refuza prevederile fără să piardă accesul la instrumentele comerciale ale companiei.

”Jurnalismul nu este o materie primă care trebuie colectată ca o condiție pentru a fi prezent pe o platformă”, a declarat președinta WAN-IFRA, Ladina Heimgartner.

În Germania, Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare (BDZV) și Asociația Media a Presei Libere (MVFP) au cerut Comisiei Europene să analizeze modificările și să ia în considerare blocarea lor temporară. Cele două organizații avertizează că accesarea automată ar putea permite colectarea, stocarea și analizarea articolelor, arhivelor, fotografiilor și materialelor video fără un acord suplimentar și fără remunerarea titularilor de drepturi.

Asociațiile germane invocă și posibile probleme în raport cu Regulamentul european privind piețele digitale (DMA), solicitând intervenția autorităților înainte ca modificările să producă efecte dificil de remediat.

Sursa: AGERPRES

ARAD. O nouă mână întinsă de stat pentru deținuți: Penitenciarul Arad anunță că a organizat prima ediție a Bursei locurilor de muncă pentru deținuții care se află în prag de libertate. Iar dacă privim cifrele făcute publice de către reprezentanții penitenciarului, se poate spune că evenimentul a fost unul de succes.

„Penitenciarul Arad a organizat, în data de 22 octombrie, în premieră, la sediul instituției, Bursa locurilor de muncă pentru persoanele private de libertate, un eveniment care a adus față în față angajatori și aproximativ 100 de persoane private de libertate, femei și bărbați, aflați în pragul liberării. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad, Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Arad și Asociația Bărbaților Creștini, reunind reprezentanți ai mediului economic care au ales să privească dincolo de trecutul unui om și să vadă potențialul său de a construi un viitor diferit”, spun reprezentanții Penitenciarului Arad. Nu mai puțin de zece societăți au răspuns „prezent” la invitația închisorii. De la fabrici de automotive, la unități de producție sau companii de recrutare, firmele au prezentat ofertele pentru viitorii oameni liberi.

„Problemele din jurul blocului, spațiile comune, lipsa activităților pentru copii sau faptul că vecinii abia se cunosc sunt situații familiare în multe cartiere. De multe ori, schimbarea începe atunci când câțiva oameni decid să se implice împreună. Incubatorul de Comunități este un program de 12 luni care îi ajută pe vecini să se organizeze, să identifice resursele pe care le au la dispoziție, să mobilizeze alți oameni și să dezvolte inițiative care îmbunătățesc viața în comunitate. Programul urmărește mai mult decât realizarea unor activități punctuale. Acesta își propune să dezvolte capacitatea comunităților de a identifica probleme, de a găsi soluții împreună și de a colabora cu administrația publică și cu alți actori relevanți. În centrul său se află capacitatea oamenilor de a construi relații de încredere și de a acționa împreună”, explică cei de la Asociația Între Vecini.

Într-o declarația postată pe platforma X, Ursula von der Leyen a denunțat ‘atacurile iresponsabile’, specificând că nava civilă transporta un echipaj ucrainean și azer.

‘Aceste atacuri nechibzuite vizează vieți nevinovate și sfidează în mod deschis dreptul internațional’, a spus ea, transmițând că gândurile sale sunt la familia marinarului decedat și la familiile celor trei membri ai echipajului dispăruți.

De asemenea, ea a mulțumit echipelor de salvare pentru eforturile depuse pentru localizarea marinarilor dispăruți.

O navă comercială din largul coastei Mării Negre a României s-a răsturnat și risca să se scufunde după ce a fost lovită de o dronă în apropierea graniței cu Ucraina.

Un marinar a murit, iar nouă au fost salvați. Sunt în derulare operațiuni de căutare a altor trei marinari dispăruți.

Incidentul a avut loc la aproximativ 24 de kilometri în largul portului Constanța, chiar în afara apelor teritoriale ale României.

Nava, care naviga sub pavilionul Insulelor Comore, avea un echipaj format din zece ucraineni și trei azeri, care au reușit să transmită un apel de urgență înainte ca ambarcațiunea să se răstoarne.

Sursa: AGERPRES

Kremlinul a confirmat vineri că a fost încheiat un acord de încetare a focului, mediat de SUA, la Oleșki, și a precizat că armatele rusă și ucraineană lucrează la stabilirea datelor pentru punerea lui în aplicare, transmite Reuters.

Casa Albă a anunțat, tot vineri, că Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, a obținut acest acord de încetare a focului, menționând că el urmează să intre în vigoare pe 29 octombrie.

‘Situația din Oleșki este critică. Oleșki este un oraș situat pe linia frontului, aflat în pragul unui dezastru. Populația rămasă în Oleșki este formată, în principal, din persoane în vârstă care au nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, hrană și apă potabilă’, a declarat soția președintelui Donald Trump, în comunicatul difuzat de Casa Albă.

Încetarea focului va permite unor echipe non-militare din ambele țări să viziteze locuitorii la domiciliile acestora și să coordoneze transportul pentru cei care doresc să fie evacuați, fie în Rusia, fie în Ucraina. O organizație media americană, al cărei nume nu a fost precizat, va însoți aceste echipe pentru a documenta procesul, a precizat Prima Doamnă.

În Oleșki, localitate situată de cealaltă parte a fluviului Nipru față de orașul Herson, au mai rămas circa 1.700-2.000 de persoane, ‘mai ales locuitori vârstnici, alături de aproximativ 50 de copii’, față de o populație de aproximativ 24.000 de locuitori înainte de război, potrivit Casei Albe. Aproximativ 90% din oraș a fost inundat în urma distrugerii barajului de la Kahovka, mai scrie Casa Albă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri, în fața jurnaliștilor, că toți civilii care doresc să părăsească Oleșki vor avea permisiunea să o facă și că operațiunea de evacuare propriu-zisă ar urma să dureze cel puțin câteva zile.

Peskov a salutat rolul Melaniei Trump în obținerea acordului, precizând că acest aspect a fost discutat în cadrul unei recente convorbiri telefonice dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul american Donald Trump.

‘Salutăm eforturile Primei Doamne a Statelor Unite, doamna Melania Trump, care a adus o contribuție semnificativă la coordonarea operațiunii umanitare’, a declarat Peskov, citat de Reuters.

Sursa: AGERPRES