Sântana – Nera Bogodinț 2-0

Unirea pornea favorită, însă asta trebuia să se vadă și pe teren. Meciul a fost unul destul de anost, cu faze puține de poartă, însă îl știm bine pe Adrian Abrudean, care întotdeauna preferă rezultatul în favoarea unui spectacol.
Așa a și fost, căci Sântana a reușit să stea bine în teren, nu a primit gol, iar când a avut ocazia a înscris. De două ori chiar, în partea secundă, prin Jinga, în min. 65 și 85.
S-a terminat 2-0, lucru cel mai important în ierarhia clasamentului, dacă e să ne întrebați pe noi.

CSU A. Iulia – Viitorul 2-2

Un punct scor la „foto-finish” de către elevii antrenați de Cristi Sculici. CSU Alba Iulia a condus încă din min. 15, pentru ca în partea secundă să facă 2-0. Era deja minutul 68, dar arădenii cu „flotant” la Cermei nu s-au descurajat și au continuat să creadă într-un rezultat pozitiv. Iar când gândești în acest fel, fotbalul te răsplătește.
Hlistei a reușit „dubla”, în min. 79 și 88, iar Viitorul a venit acasă cu un punct, nesperat la un moment dat.

În același timp, pensiile nu beneficiază în 2026 de indexarea generală anuală. Legea nr. 141/2025 menține valoarea punctului de referință (VPR) la 81 de lei pe tot parcursul anului, aceeași valoare fiind confirmată și de Casa Națională de Pensii Publice. Este al doilea an consecutiv în care VPR rămâne la acest nivel, după ce și indexarea pentru 2025 fusese suspendată prin OUG nr. 156/2024.

Menținerea VPR la 81 de lei nu exclude însă modificări individuale ale pensiilor, care pot apărea în urma recalculărilor sau în alte situații prevăzute de legislație. Măsura înseamnă doar că nu se aplică o creștere generală a tuturor pensiilor prin indexarea punctului de referință.

Cei cu venituri de până la 1.500 de lei inclusiv primesc un ajutor anual de 1.000 de lei, dintre care 500 de lei în decembrie. Pentru venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv, sprijinul total este de 800 de lei, iar tranșa din decembrie ajunge la 400 de lei. Pensionarii care au între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv beneficiază de 600 de lei în total, respectiv 300 de lei în decembrie.

Mai multe detalii AICI.

La Joker, la categoria I, se înregistrează un report de peste 5,73 milioane de lei (peste 1,09 milioane de euro), iar la categoria a II-a reportul este de peste 633.500 de lei (peste 120.500 de euro). La Noroc Plus este în joc la categoria I un report de peste 786.800 de lei (peste 149.700 de euro).

La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de peste 969.900 de lei (peste 184.600 de euro). La Super Noroc este în joc, la categoria I, un report de peste 403.000 de lei (peste 76.700 de euro).

Sursa: AGERPRES

“Reprezentanţii SUA – Steve Witkoff şi Jared Kushner – s-au pregătit meticulos pentru această călătorie. Nu numai că şi-au exprimat interesul obişnuit de a pune capăt rapid ostilităţilor, dar au prezentat şi diverse idei despre posibile căi pentru a ajunge la un acord”, a confirmat Iuri Uşakov, consilierul pe probleme internaţionale al Kremlinului, după întâlnire.

Deocamdată, conţinutul acestei propuneri este necunoscut, deşi poziţia Rusiei s-a înăsprit de-a lungul lunilor, în mare parte ca urmare a atacurilor ucrainene reuşite în interiorul teritoriului rus, care au vizat de la rafinării la depozite de comerţ electronic.

Uşakov a explicat că, în timpul consultărilor, “au fost evidenţiate succesele autentice ale armatei ruse în înaintarea sa pe front şi s-a exprimat încrederea că obiectivele stabilite vor fi atinse”.

În orice caz, având în vedere că Kremlinul şi Casa Albă consideră că acordurile obţinute de cei doi preşedinţi la summitul lor din august 2025 din Alaska sunt complet depăşite, analiştii cred că negocierile vor trebui să înceapă de la zero.

Moscova, prima oprire

Negocierile care au avut loc de la revenirea lui Trump la putere, acum 18 luni, nu au dat niciun rezultat. Diferenţa de data aceasta este că mediatorii vor face o oprire la Kiev pentru prima dată.

“Situaţia pe care o vom discuta astăzi nu este, desigur, uşoară”, a recunoscut Putin la începutul întâlnirii, în care i-a transmis “cuvinte de recunoştinţă” preşedintelui Trump. Printre altele, i-a mulţumit omologului său american pentru “dorinţa sa sinceră de a contribui la o soluţie promptă, reciproc acceptabilă”.

“S-a confirmat că preşedinţii celor două ţări vor continua să menţină contacte personale”, a adăugat oficialul rus.

Potrivit lui Uşakov, Putin a insistat cu privire la tendinţele naziste ale guvernului ucrainean şi la necesitatea eliminării “tuturor cauzelor profunde ale conflictului”, deşi şi-a confirmat totodată şi “disponibilitatea de a continua să colaboreze cu americanii în căutarea unei soluţii politico-diplomatice”.

De altfel, în remarcile sale televizate de la începutul negocierilor, Putin însuşi a salutat eforturile lui Trump de a pune capăt războiului.

“Înţelegând că intră într-o situaţie dificilă, el nu îşi încetează totuşi eforturile de a contribui la o soluţionare şi de a-şi aduce contribuţia la rezolvarea conflictului ruso-ucrainean”, a declarat locatarul de la Kremlin, potrivit Reuters.

Mediatorii americani au promis că vor lua în considerare “evaluările şi observaţiile preşedintelui rus pentru o soluţie durabilă la conflictul din Ucraina” în timpul discuţiilor lor de duminică de la Kiev, a explicat înaltul oficial rus.

Din acest motiv, Uşakov a insistat că întâlnirea, care a durat mai mult de trei ore – prima din ianuarie şi care a avut loc la mai puţin de două săptămâni după vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova – a fost “utilă” şi “oportună”.

“Reuniunea a durat trei ore şi 10 minute. A fost substanţială, constructivă şi foarte sinceră şi demnă de încredere”, a insistat Uşakov.

Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Reuters că discuţiile au fost “substanţiale” şi că următorii paşi vor fi anunţaţi în următoarele săptămâni.

Witkoff şi Kushner nu au făcut niciun comentariu. Aceştia au părăsit Moscova pe cale aeriană la scurt timp după discuţii şi urmează să se întâlnească duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Reprezentantul lui Putin pentru investiţii, Kirill Dmitriev, a postat pe X că întâlnirea a fost o “vizită importantă de mediere a păcii”. Atât el, cât şi Uşakov au fost prezenţi la întâlnire.

Un armistiţiu timid

Pentru a facilita sosirea mediatorilor americani, Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au ordonat oprirea timp de trei zile a atacurilor aeriene, dar numai asupra capitalelor lor, Kiev şi Moscova.

În acest sens, Putin a subliniat că Moscova a suspendat toate bombardamentele asupra Kievului după ce a primit propunerea ucraineană pe canale oficiale, adăugând că atacurile inamice au fost, de asemenea, reduse semnificativ atât împotriva capitalei, cât şi împotriva restului teritoriului rus.

Şeful statului rus a explicat că ţara sa “va face tot posibilul pentru a garanta siguranţa procesului de negocieri şi a mediatorilor”, dar a negat orice acord cu Kievul pentru un armistiţiu “mai larg”.

Zelenski propusese anterior o oprire la nivel naţional a campaniei de bombardamente, lucru despre care Kremlinul declarase încă de vineri că nu-l va accepta. Dimpotrivă, Moscova a atacat sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei din centrul Kievului, precum şi aeroportul din capitala ucraineană.

La rândul său, preşedintele ucrainean a declarat că a luat act şi a avertizat că săptămâna viitoare îşi va îndeplini promisiunea de a face spaţiul aerian rusesc complet nesigur, o ameninţare pe care Moscova a numit-o “terorism de stat”. De fapt, din acest motiv, Putin a afirmat că Moscova “nu negociază cu teroriştii”, iar Kremlinul a exclus un summit tripartit, cu excepţia cazului în care este vorba de semnarea unui acord de pace definitiv.

Putin îşi ignoră aliaţii

Mai mulţi dintre principalii aliaţi şi parteneri ai Kremlinului i-au cerut lui Putin în ultimele săptămâni să înceteze ostilităţile cât mai curând posibil, dar preşedintele rus, deşi le-a mulţumit pentru interesul lor, a respins aceste apeluri.

Acesta a fost cazul săptămâna aceasta cu premierul indian Narendra Modi şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar anterior cu preşedintele kazah Kassîm-Jomart Tokaiev, care l-a îndemnat să “îngheţe” conflictul.

Negocierile ruso-ucrainene, mediate de Casa Albă, sunt blocate din februarie anul trecut, când a început operaţiunea militară americană şi israeliană împotriva Iranului.

O detensionare este puţin probabilă

Reuters remarcă faptul că Rusia şi Ucraina rămân departe de a avea o înţelegere clară în ceea ce priveşte modul de a pune capăt războiului, cel mai sângeros din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.

O persoană apropiată Kremlinului, vorbind înainte de apariţia informaţiilor privind deplasarea emisarilor lui Trump, a declarat că Putin este în continuare hotărât să cucerească mai mult teritoriu.

“Nu există nicio şansă de a ajunge la un acord privind linia frontului până când Putin nu termină de securizat partea rămasă din regiunea Doneţk”, a declarat această persoană pentru Reuters, adăugând că liderul Kremlinului este încrezător “pe baza rapoartelor comandanţilor săi” că acest lucru se va întâmpla până la sfârşitul anului.

Analişti militari occidentali consideră o astfel de posibilitate ca fiind îndepărtată, având în vedere ritmul lent de progres al Moscovei. Ucraina a refuzat să cedeze teritoriile pe care le-a apărat cu succes cu costuri uriaşe şi respinge astfel de termeni ca fiind echivalenţi cu o capitulare.

De aceeaşi părere este şi Kirilo Budanov, şeful de cabinet al lui Zelenski, scrie dpa. El a declarat recent, într-un interviu pentru The New York Times, că nu se aşteaptă ca luptele să se încheie înainte de primăvara anului 2027 şi El a prezis noi atacuri aeriene strategice ruseşti asupra Ucrainei în timpul iernii.

Sursa: AGERPRES

„Jos PNRR-ul! Iată ce am pățit ‘din cauza’ lui: 71.000 de gospodării au primit panouri solare și/sau sisteme de stocare. Dintre acestea, peste 50.000 sunt gospodării ale unor persoane vulnerabile. 14.000 de locuințe ale populației vulnerabile au fost renovate energetic și dotate cu panouri solare. Pentru cele două investiții din zona energiei au fost decontate 5,36 miliarde de lei. 220 de obiective de patrimoniu au fost restaurate, consolidate sau modernizate: biserici de lemn, mănăstiri, cetăți, castele, conace, sate cu arhitectură tradițională. Cinci muzee și memoriale au fost construite sau restaurate, pentru ca memoria unor momente importante din istoria României să nu rămână doar în cărți”, a scris ministrul, referindu-se la rezultatele programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În privința programelor de la Ministerul Muncii, Pîslaru a menționat că PNRR a contribuit la: serviciile din domeniul muncii și protecției sociale, care au fost digitalizate, prin sisteme informatice funcționale la Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

De asemenea, activitatea Casei Naționale de Pensii Publice a fost digitalizată integral, cu sistemul informatic finalizat și cu integrarea și interoperabilitatea cu alte sisteme realizate, iar 4.000 de persoane cu dizabilități au fost dezinstituționalizate.

PNRR a mai însemnat: 124 de centre de zi pentru prevenirea separării copiilor de familie au fost finanțate, pentru 8.960 de beneficiari; 28 de centre de servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități au fost dezvoltate, pentru 2.520 de beneficiari; 41 de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele vârstnice au fost create, pentru 3.075 de beneficiari.

În opinia ministrului, au fost puse în mișcare și reforme care înseamnă servicii sociale mai aproape de oameni, instituții mai eficiente și un sistem de muncă și protecție socială mai bine adaptat realităților actuale.

„Pe lângă rolul meu de coordonator național, la cele două ministere pe care le-am coordonat, am îndeplinit țintele și jaloanele PNRR complet.
Mulțumesc echipelor din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și din Ministerul Muncii care au lucrat, cu profesionalism și responsabilitate, pentru îndeplinirea acestor obiective importante pentru România. Mulțumesc și pentru efortul depus, de când am preluat conducerea Ministerului Muncii, în ceea ce privește reforma salarizării în sectorul public, unde s-au făcut toate demersurile pentru corectarea inechităților și pentru construirea unui sistem de salarizare mai echitabil. Faptul că această reformă nu a putut fi închisă este rezultatul iresponsabilității unor politicieni ale căror interese sunt, din păcate, departe de interesul public și de nevoia de a corecta inechitățile din sistemul de salarizare”, a adăugat Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, „reformele nu se fac pentru interese de moment, ele se fac pentru ca statul să fie mai echitabil, mai eficient și mai aproape de oameni”.

„PNRR nu a ‘distrus’ România. A finanțat modernizarea ei”, a conchis ministrul.

Sursa: AGERPRES

Noul regulament a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 54/2026, care a intrat în vigoare la 26 august. Mecanismul permite folosirea reducerii voluntare a consumului ca resursă pentru echilibrarea sistemului electric.