„Băieții care au venit deja ne vor ajuta, cu siguranță, dar mai vrem să adăugăm două-trei piese în lotul nostru. Suntem în negocieri avansate cu doi fundași centrali cu experiență și s-ar putea să mai aducem un junior. La plecări, încă nu avem nimic, s-ar putea ca Sergiu Roșu să nu mai poată continua. Ca nou promovată, nu ne putem propune lucruri foarte mari, ci doar vrem să ne bucurăm de fotbal și să scoatem maximum din fiecare meci. Din fericire, nu joacă bugetele și cred că vom fi o nucă tare” – a spus Vasile Topac, antrenorul-jucător al celor din Zădăreni, care e ajutat în continuare de Cristian Rancea și Florin Șam.

Astfel, valorile maxime vor fi de 37 – 39 de grade în județele Maramureș, Satu Mare și Sălaj, respectiv de 39 – 41 de grade în județele Bihor, Arad, Timiș și Caraș-Severin.

De asemenea, disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Nopțile vor fi tropicale, cu minime de până la 25 – 26 de grade, cu cele mai ridicate valori în Dealurile de Vest.

În același interval analizat va fi în vigoare un Cod portocaliu de caniculă, disconfort termic accentuat și nopți tropicale în zone din Moldova, Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei, sud-vestul și centrul Munteniei, unde temperaturile maxime se vor situa între 35 și 38 de grade.

În plus, disconfortul termic va fi accentuat, ITU va depăși pragul critic de 80 de unități, iar local nopțile vor fi tropicale, cu minime de 20 – 24 de grade, cele mai ridicate valori urmând a se înregistra în Dealurile Moldovei.

Sursa: AGERPRES

Această nominalizare a întâmpinat un obstacol din cauza exigențelor a doi aleși republicani, John Cornyn și Thom Tillis, ale căror voturi sunt indispensabile.

Aceștia au solicitat garanții scrise privind abandonarea definitivă de către administrația Trump a unui fond „anti-instrumentalizare” vizând compensarea aliaților lui Donald Trump urmăriți în timpul administrației lui Joe Biden. Ei cereau, de asemenea, restricții privind persoanele vizate de imunitatea fiscală pentru familia Trump și ca aceasta să fie doar retroactivă.

În fața blocajului, care l-a determinat pe președintele american să ia în calcul să amâne nominalizarea sa după alegerile legislative de la jumătatea mandatului din noiembrie, Todd Blanche a făcut public în acest weekend două ordine care răspund exigențelor majore ale celor doi senatori.

Primul stipulează că fondul „anti-instrumentalizare” al justiției, în valoare de 1,8 miliarde, de dolari este anulat. Cel de al doilea clarifică termenii unui acord contestat privind imunitatea fiscală a președintelui american și a apropiaților săi.

Senatul, cu majoritate republicană, urmează să aprobe definitiv nominalizarea înainte de sfârșitul săptămânii.

Minoritatea democrată și-a exprimat continuu dezaprobarea față de Todd Blanche, pe care îl percepe drept una dintre figurile emblematice ale campaniei de represalii declanșate de administrația Trump împotriva adversarilor președintelui.

„Secretarul justiției trebuie să fie avocatul poporului. Dl Blanche continuă să opereze ca avocat personal al președintelui, utilizând Departamentul Justiției ca pe un cabinet care nu servește decât unui singur client: președintele”, a acuzat senatorul democrat Dick Durbin înainte de votul de marți.

Todd Blanche și-a atras și criticile victimelor lui Jeffrey Epstein, care-l acuză de lipsă de transparență și de incompetență în gestionarea publicării dosarului anchetei asupra infractorului sexual.

Înainte de a veni la Departamentul Justiției anul trecut, Todd Blanche a fost membru al echipei de avocați ai lui Donald Trump în procesul său de la New York pentru plăți disimulate către actrița de filme porno Stormy Daniels, dar și în două dosare federale în care republicanul era urmărit.

Sursa: AGERPRES

„Am avut peste 100 de amendamente care au fost depuse de AUR, de PSD, cu o zi înainte să fie dezbătut acest proiect la comisii sau, în cazul PSD, cu câteva ore, cu două ore înainte să fie dezbătut. O parte din acest amendamente încalcă inclusiv prevederi sau obiective pe care și le-a asumat România la nivel european. De exemplu, cei 10% arii protejate stricte și 30% zone de management activ, celebre deja aceste procente, sunt obiective pentru care, la nivelul strategiei europene, nu se prevede niciun fel de sancțiune, dar pe care fiecare stat european și le-a asumat să le îndeplinească”, a afirmat Buzoianu, la Senat.

Ea a susținut că PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020.

„Iată că astăzi s-a modificat din pix, practic, într-o strategie națională un obiectiv asumat de România într-o strategie europeană. Mai avem, de asemenea, amendamente, care au trecut, absolut aberante, precum: s-a scos măsura care prevedea realizarea unui audit despre cum au fost administrate parcurile naționale, rezervațiile. Și întrebarea pentru PSD este: de ce le este frică? Noi știm asta, noi știm de ce le este frică, le este frică pentru că administratorii acestor anii naturale protejate au fost de foarte multe ori, în foarte multe cazuri, oameni politici numiți de PSD în tot felul de structuri, care, în fața unui astfel de audit, s-ar vedea puși în fața faptului că sunt identificate problemele care au fost ignorate mulți ani de zile”, a mai spus Buzoianu.

Potrivit ministrului interimar, printre modificările adoptate se numără și eliminarea posibilității ca ariile naturale protejate să fie coadministrate împreună cu instituții de cercetare, universități, organizații neguvernamentale sau autorități locale.

„S-a creat această cumva minciună și campanie care spune că această strategie s-ar opune investițiilor. Și aș vrea să menționez, pentru că deja mi se pare că trebuie să vorbim la nivelul unor copii de clasa a II-a, strategiile nu creează noi legi. Dacă astăzi, să spunem, o hidrocentrală – pentru că acesta a fost unul dintre argumentele date că s-ar bloca hidrocentrale cu această strategie – are un acord de mediu, în urma adoptării acestei strategii acordul de mediu ar fi rămas exact la fel, nu s-ar fi întâmplat absolut nimic în urma adoptării strategiei. Dacă aveam, de exemplu, o hidrocentrală care se afla în procesul de avizare, strategia odată adoptată nu ar fi schimbat cu absolut nimic, nici etapele care trebuiau să fie parcurse conform legislației, nici obligațiile de mediu care ar fi trebuit să fie îndeplinite. Deci nu exista niciun fel de suprapunere pe investițiile care sunt în curs de avizare sau viitoare”, a mai explicat Diana Buzoianu.

Ministrul interimar a anunțat că USR va depune amendamente în Camera Deputaților, for decizional în acest caz, pentru modificarea formei adoptate de Senat.

„Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților, pentru a îndrepta aceste amendamente care au fost adoptate astăzi într-un mod absolut aberant la Senat. Riscul este, eu sper să nu se întâmple și eu sper ca România să își obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei Strategii, dacă însă noi suntem în punctul în care aceste amendamente schimbă fondul acestei strategii, cred, de asemenea că și cei care au depus aceste amendamente trebuie să răspundă”, a adăugat Buzoianu.

Senatul a adoptat, marți, cu 82 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 9 abțineri, în calitate de prim for legislativ sesizat, Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, jalon din PNRR, cu adoptarea unor amendamente ale PSD.

Sursa: AGERPRES

„A existat o înțelegere comună a nevoii de a continua neobosit lupta împotriva rețelelor de trafic de migranți, de a întări returnările, de a consolida frontierele, de a construi parteneriate profunde cu țările terțe și de a ameliora anticiparea”, se menționează într-un comunicat de presă.

De asemenea, miniștrii au convenit asupra „necesității de a îmbunătăți gradul de conștientizare comun al unor situații”, inclusiv al unei mai bune monitorizări a social media.

Miniștrii au „semnalat că, în momente de criză, comunicarea poate fi consolidată prin coordonare rapidă și ar trebui să fie mai coerentă, în special pentru a contracara actori răuvoitori externi angajați în manipulări străine ale informației și interferențe”, se mai menționează în textul citat.

Săptămâna trecută, 72.000 de persoane au ajuns în Ceuta din Maroc, mulți dintre ei înot. Circa 70.000 dintre migranți s-au întors acum în Maroc, potrivit ministrului spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska. El a spus că bilanțul morților a crescut la 75.

La reuniune, miniștrii „au fost uniți în exprimarea unei puternice solidarități cu Spania și au apreciat eforturile prompte și eficiente ale autorităților spaniole în răspunsul la situația din Ceuta”, menționează comunicatul.

Tonul de după conferință a contrastat puternic cu criticile anterioare față de guvernul spaniol al lui Pedro Sanchez ale mai multor țări UE, notează dpa.

Reacționând la evenimentele din Ceuta, 22 de lideri UE care promovează politice restrictive privind migrația, au criticat Madridul, argumentând că politicile liberale ale țării ar putea încuraja migrația. Unele țări membre chiar și-au intensificat controalele la frontiere cu alte țări UE.

În schimb, guvernul spaniol de centru-stânga a acuzat celelalte state că exploatează criza pentru câștig politic.

Comisarul european pentru migrație și afaceri interne Magnus Brunner a subliniat că sosirile de migranți au scăzut puternic în ultimii ani și că nimeni dintre cei care au ajuns în Ceuta săptămâna trecută nu a plecat mai departe spre Spania sau alte țări membre Schengen.

Brunner a spus că autoritățile spaniole și Europol investighează cum a fost declanșat acest aflux brusc de persoane și făcut referire la răspândirea dezinformării pe social media.

Numeroși migranți au declarat că au aflat despre o presupusă frontieră deschisă cu Spania prin clipuri și postări pe platforme de social media precum TikTok.

Pentru a preveni situații similare în viitor, miniștrii UE intenționează să monitorizeze platformele de social media mai îndeaproape.

Deși rămâne întrebarea de ce Marocul nu a făcut mai mult să împiedice zeci de mii de persoane să treacă în Ceuta, Brunner a subliniat rolul important jucat de Maroc în primirea înapoi a migranților.

Comisarul european a spus că negocierile privind un nou acord de parteneriat cu Marocul sunt în desfășurare și că subiectul migrației face parte din discuții.

Înainte de discuțiile miniștrilor de interne, Comisia Europeană a sugerat de asemenea ameliorarea sistemelor de alertă timpurie în managementul frontierei și a sprijinului financiar pentru Maroc.

Sursa: AGERPRES

Liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, a afirmat că nevoia acestui amendament a apărut în urma situației evidente create încă de la adoptarea PNRR, arătând că România nu-și permite închiderea acestor capacități având în vedere războiul și criza energetică.

”Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică. (…) ‘Șobolanul’ Popescu, cu ghilimele de rigoare, este cel care a angajat România în acest dezastru, a angajat ca România să închidă capacități de cărbune fără să pună nimic în loc, asta este politica publică făcută de Popescu, adevărat girată și până la urmă acceptată și asumată de România. (…) Groparii energiei sunt Cîțu, Ghinea și Popescu”, a susținut Zamfir.

În replică, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că acest amendament nu rezolvă nimic și pune în pericol un jalon din PNRR.

”Problema la acest proiect este amendamentul, care nu va rezolva nimic, în sensul de a nu închide centrale pe cărbune în trimestrul trei din acest an, pentru că nu pot fi închise, neavând cu ce înlocui, de exemplu, centrala de la Craiova, pentru că cinci ani de zile n-am făcut ceea ce trebuie și nu poți să lași un oraș fără încălzire”, a precizat Bolojan.

El a subliniat că acest amendament intervine într-un jalon deja închis de România și pe baza căruia a încasat o sumă de bani în cererea de plată 2.

”Modificările legislative care se fac în sensul modificării unor prevederi legale care țin de PNRR și care au fost închise în raport cu Comisia sunt de natură a nu rezolva problemele, dar a ne crea probleme suplimentare la cererile de plată pe care trebuie să le mai depunem și dacă în această toamnă nu vom putea închide capacități pe cărbune, vom avea penalități corespunzătoare, dar dacă facem și această modificare, riscăm să avem alte penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis”, a explicat Ilie Bolojan.

Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a acuzat PSD că este principalul vinovat pentru faptul că România nu are în prezent capacități de producție.

”În 2016, amendamentele promovate de deputatul PSD Iulian Iancu au întârziat investiții și exploatarea gazelor din Marea Neagră. România a pierdut timp, a pierdut șansa de a-și consolida independența energetică exact atunci când avea cea mai mare nevoie. (…) Prin amendamentele depuse, modificați o reformă din PNRR pe care România a declarat-o deja îndeplinită. Redeschiderea acestui jalon expune România riscului de pierderi de fonduri europene”, a arătat Șipoș.

Senatorul AUR Andrei-Emil Dîrlău a afirmat că ”nebunia verde” este o politică greșită și se confirmă acest lucru în fiecare zi.

”În fiecare zi, măsurile de un entuziasm nebun de a închide obiectivele pe cărbune au fost obsesia guvernelor succesive care ne-au dus în această criză energetică”, a adăugat Dîrlău, care consideră că trebuie renegociată și amânată închiderea minelor.

Proiectul adoptat modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, în sensul de extindere a interdicției de punere în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice și la cele pe bază de antracit și turbă, nu doar pe bază de lignit și huilă.

De asemenea, actul normativ prevede că se permite explorarea și exploatarea de lignit, antracit, turbă sau huilă în scop neenergetic, pentru producerea, furnizarea și comercializarea care deservesc industriei farmaceutice, medicale, alimentare, textile, de construcții, chimice și altor asemenea.

Proiectul conține mai multe excepții în care se permite punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în cazuri precum: constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare și război, în scopul pregătirii, asigurării și organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgență și asediu, pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa suveranității naționale a României.

Activitatea de punere în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă se realizează doar cu respectarea obligatorie a celor mai bune tehnici disponibile.

”Capacitățile energetice pe bază de huilă și lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare prevăzute la art.4 alin (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic”, mai prevede proiectul adoptat.

Senatul este for decizional în cazul acestui proiect.

Sursa: AGERPRES

El a adăugat că un proiect important este și Codul urbanismului, care reprezintă un pas esențial pentru clarificarea și modernizarea dezvoltării urbane, integrând și rezultatele referendumului validat de bucureșteni, pe care l-a inițiat în 2024.

„Este un semnal foarte bun pentru că democrația nu înseamnă doar organizarea unui referendum, ci și transformarea voinței cetățenilor în decizii legislative”, a punctat Nicușor Dan.

Președintele a mai spus că legile adoptate în aceste zile de Parlament și promulgate acum sunt un bun exemplu de atitudine politică orientată spre obiective prioritare, cu mai puțin accent pe conflicte.

În acest mod, adaugă șeful statului, încrederea agențiilor de rating în România se păstrează, ceea ce încurajează și investitorii să își mențină interesul pentru țara noastră.

„De asemenea, am urmărit cu atenție dezbaterile de astăzi privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare. Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării. Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a transmis președintele Nicușor Dan.

Conform Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat marți următoarele decrete:

*** Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru instituirea unor reglementări în vederea gestionării Programului Educație și Ocupare 2021 – 2027 (PL-x 466/2026);

*** Decret pentru promulgarea Legii privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanței pentru personalul autorităților administrației fiscale și vamale care funcționează în subordinea Ministerului Finanțelor cu atribuții în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, precum și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 523/2026);

*** Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (PL-x 524/2026);

*** Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru exceptarea de la prevederile alin. (1) al Art. XXII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (PL-x 448/2026);

*** Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București, la 12 mai 2026 și la Bruxelles, la 20 mai 2026 și la 21 mai 2026 (PL-x 520/2026);

*** Decret pentru promulgarea Legii privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 522/2026);

*** Decret pentru promulgarea Legii privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (PL-x 418/2023).

Sursa: AGERPRES